Ce cuvânt caracterizează cel mai bine anul 2021?
2021 este un an al incertitudinii.
Care au fost motivele dvs de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2021? (pandemia, criza economică, criza de materii prime, inflația, forța de muncă, criza guvernamentală, altele). Care sunt rezultatele activității companiei/grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Principala preocupare a fost legată de evoluția pandemiei. La începutul anului 2021, vaccinurile nu erau disponibile pe scară largă, iar viteza cu care acestea urmau să se răspândească era incertă. Deși acum vaccinurile sunt disponibile și rata de vaccinare a crescut rapid în majoritatea statelor, cel de-al patrulea val, care este în curs de desfășurare, arată că nu există încă o imagine clară a modului în care lucrurile pot evolua în viitor, cât va dura pandemia și cât de gravă poate fi.
O a doua preocupare a fost legată de reziliența economiilor țărilor membre și de rapiditatea cu care acestea își pot reveni la nivelul de dinaintea pandemiei, având în vedere problemele legate de lanțurile de aprovizionare și schimbările la nivelul cererii. Economiile s-au dovedit rezistente, iar redresarea a fost puternică.
O a treia preocupare a fost legată de disponibilitatea și prețul lichidităților pe piață, dacă tot sprijinul financiar oferit de guverne și infuziile monetare ale băncilor centrale urmau să ajungă în economia reală sau doar vor genera o creștere a prețurilor. Vedem acum că a existat o decuplare a economiei monetare de economia reală. Lichiditatea per ansamblu a rămas disponibilă pe scară largă și la un preț scăzut, ceea ce s-a dovedit a nu fi o constrângere pentru finanțarea activității băncii.
La BSTDB suntem în punctul de a ne atinge obiectivele stabilite în strategia și în planul de afaceri pe termen mediu. Pandemia nu a avut niciun impact semnificativ asupra activității noastre comerciale, asupra capacității de a finanța operațiunile, asupra calității activelor sau asupra rezultatelor financiare.
Care au fost motivele de satisfacție sau de optimism în 2021?
La începutul anului 2021 au existat multe incertitudini. În paralel cu menținerea obiectivelor noastre pe termen mediu, am acordat și sprijin țărilor membre în demersurile lor anticriză. Faptul că noi, la BSTDB, ne-am îndeplinit obiectivele stabilite și am putut să sprijinim țările membre reprezintă un motiv de satisfacție.
Am crescut dimensiunea portofoliului nostru operațional cu peste 14%, fără să creștem expunerile sau creditele neperformante. De asemenea, am obținut cel mai mare profit net de la începutul operațiunilor băncii în 1999.
Cum caracterizați mediul privat de afaceri din România în anul 2021 în privința rezilienței și dinamicii? Argumentați.
Economia românească s-a dovedit a fi rezilientă, flexibilă și dinamică, în ciuda schimbărilor frecvente de guvern din ultimii ani. Majoritatea parlamentară puternică de care se bucură noul guvern permite o mai mare stabilitate, care va sprijini o creștere economică rapidă.
După o ușoară scădere în 2020, de doar 3,9%, activitatea economică și-a accelerat ritmul și s-a redresat rapid.
Rata de creștere a PIB-ului de 7% în 2021 și de aproximativ 5% în 2022 anticipează o performanță puternică a sectorului privat – unul dintre cele mai rapide din UE și unul dintre puținele care și-au revenit la nivelurile de dinainte de 2020.
În plus, se preconizează că, în 2022, sprijinul financiar acordat de autoritățile publice va fi înlocuit și depășit de finanțarea din sectorul privat, deoarece băncile au o capitalizare puternică, o bază solidă de depozite și o bună calitate a activelor.
În comparație cu alte țări, România nu a înregistrat o creștere majoră a șomajului, a falimentelor sau a creditelor neperformante semnificative. Dimpotrivă, ceea ce este îngrijorător este înăsprirea pieței muncii, disponibilitatea în număr mare a forței de muncă cu competențele și calificările necesare.
Cu toate acestea, există două aspecte care trebuie abordate pentru ca această creștere să fie susținută pe termen lung: creșterea capacității de inovare (formare continuă, cercetare și dezvoltare) și creșterea investițiilor în infrastructură (fizică și socială, materială și soft).
Care sunt deciziile bune pe care le-a făcut guvernul pentru încurajarea și susținerea mediului de afaceri din România în anul 2021? Care sunt lucrurile pe care trebuia să le facă, dar nu le-a făcut?
Acordarea de asistență financiară de către guvern s-a încadrat în spațiul fiscal, într-o măsură care nu a constrâns în mod grav creșterea viitoare a activității economice. Cu toate acestea, creșterea datoriei publice a fost rapidă, ceea ce necesită o echilibrare atentă a politicilor pe termen scurt pentru a o readuce la valori sustenabile fără a afecta capacitatea sectorului privat de a investi și de a se dezvolta.
Ceea ce a făcut bine Guvernul României în 2021 a fost implementarea unor restricții în limita capacității financiare a țării și a capacității societății de a suporta tensiunea, un răspuns bine organizat în domeniul sănătății publice, controlul răspândirii pandemiei, deschiderea treptată a activității economice, iar rezultatele generale pentru 2021 sunt o dovadă a succesului acestor măsuri.
Desigur, mulți ar putea spune că ar fi trebuit să se ofere o serie de finanțări suplimentare pentru a evita chiar și această mică scădere, că ar fi trebuit să se acorde mai mult sprijin IMM-urilor, poate prin credite direcționate, că la începutul anului 2021 ar fi trebuit să se intensifice investițiile publice. Dar cine știa cât de rezistentă este economia, cum va evolua pandemia și, mai ales, cu ce bani? Tipărirea de noi bancnote ridică spectrul inflației, iar creșterea datoriei publice limitează capacitatea sectorului public de a sprijini activitatea economică viitoare. Guvernul a făcut suficient, în limita mijloacelor sale, iar măsurile au fost bine direcționate.
Ceea ce nu ar fi trebuit să facă Guvernul este ușor de spus privind retrospectiv, dar foarte greu de prezis din timp. S-ar putea să constatăm că relaxarea măsurilor anti-pandemice la jumătatea anului 2021, presupunerea că pandemia s-a încheiat, deoarece situația țării s-a îmbunătățit considerabil și a avut una dintre cele mai scăzute rate de infectare din Europa, încetinirea vaccinării după un început foarte puternic, au fost premature și încrederea excesivă s-a dovedit a fi nepotrivită.
Știm cu toții ce s-a întâmplat în octombrie, dar acum se pare că situația este din nou sub control, rata de vaccinare crește rapid, așteptându-se ca peste 70% din populația eligibilă să fie vaccinată până la sfârșitul anului. Aceasta este o dovadă a capacității Guvernului de a se mobiliza și de a acționa. Dar, dacă ne uităm la evoluțiile actuale ale pandemiei în Europa, se impune o întrebare: Cine s-a descurcat mai bine? În afară de Spania și Italia, indiferent de motiv?
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în anul 2022?
Îngrijorările legate de pandemie rămân în continuare. Cu doar câteva săptămâni în urmă, nimeni nu se aștepta la reintroducerea restricțiilor. Cu toate acestea, vedem acum că unele țări au reintrodus închideri parțiale și măsuri restrictive de diferite grade. Așadar, incertitudinea legată de virusul Corona va domina probabil agenda globală în 2022.
Limitarea și atenuarea schimbărilor climatice, măsurile care vor fi adoptate și acțiunile care ar putea fi necesare, reprezintă provocări pentru activitatea economică nu numai în 2022, ci și în anii următori. Având în vedere legăturile dintre schimbările climatice, degradarea mediului și accesul limitat la resursele naturale epuizabile, limitările corespunzătoare în ceea ce privește utilizarea combustibililor fosili, care au ca rezultat creșterea prețurilor la energie și materii prime, vor avea cu siguranță un efect asupra activității economice.
Riscurile climatice afectează sectorul financiar prin expunerea acestora în sectorul real, care, la rândul său, este afectat fizic ca urmare a unor fenomene meteorologice severe și a unor schimbări climatice pe termen lung, precum și prin mecanismele juridice și politice, schimbările tehnologice și schimbările de piață pe măsură ce economiile trec la modele cu emisii reduse de dioxid de carbon. Atât riscurile fizice, cât și cele legate de tranziție afectează profilul financiar al companiilor și pot duce la rate de creștere mai mici și la potențiale pierderi.
Creșterea inflației reprezintă o altă provocare, alături de remedierea deficitelor publice extinse și a nivelului ridicat al datoriei. Dacă ratele dobânzilor vor începe sau nu să crească, când și în ce măsură și dacă acest lucru va afecta disponibilitatea fondurilor și capacitatea de împrumut, constituie o mare incertitudine și reprezintă un motiv de îngrijorare.
Întreruperile lanțurilor de aprovizionare, schimbările în structura cererii, tensiunile geopolitice sunt alte provocări majore la nivel mondial în 2022.
În concluzie, 2022 este un an foarte important, cu multe riscuri și incertitudini, practic anul de început al unor schimbări despre care știm că vor veni, dar nu cunoaștem dimensiunea și amploarea lor și, cu siguranță, nu suntem conștienți de efectele secundare și nu putem cuantifica amploarea impactului lor.
