Construcții Erbașu a pornit cu 40 de angajați la drum, iar la trei ani de la fondare ajunsese deja să aibă sute de angajați. Dacă la început activitatea societății era cu preponderență în lucrări edilitare, mai târziu s-a concentrat pe lucrări civile, de dezvoltare, mai ales că erau un apetit foarte mare pentru români la acea vreme. „Românii voiau să construiască altfel. Voiau să schimbe ceea ce știau ei și multora nu le plăcea înainte de 90, acele blocuri clasice. Prin urmare s-a dezvoltat foarte repede și partea asta de construcții civile”, spune Cristian Erbașu, CEO și proprietar al Construcții Erbașu SA. Astfel, după aproximativ doi ani, compania era deja împărțită în două departamente mari.
Cristian Erbașu a preluat conducerea companiei în 2004, după decesul tatălui său. Dispariția bruscă și neașteptată a tatălui său a creat un vid de imagine a companiei în piață, iar neîncrederea partenerilor și clienților și-a spus cuvântul. Astfel, timp de circa un an și jumătate compania a dus o luptă crâncenă pentru a reveni pe o pantă ascendentă, iar mass-media a fost unul dintre rivalii aprigi de la acea vreme. „A fost destul de greu să ne luptăm și cu o mass-medie dornică de spectaculos, care întotdeauna scotea în evidență lucruri negative. Un lucru minor era multiplicat ca imagine negativă asupra companiei și automat era preluat de beneficiar ca informație, de bănci și chiar de salariați”, continuă Erbașu.
Însă, compania era extrem de bine structurată, avea toate departamentele necesare unei bune funcționări, iar această organizare a făcut ca oamenii din interior să aibă încredere unii în alții și astfel cam 90% au rămas în continuare în companie. La vremea respectivă, în 2004, societatea avea aproximativ 1300 de angajați și o cifră de afaceri de circa 20 de milioane de dolari. La un an distanță, în 2005, cifra de afaceri a scăzut brusc la 8 milioane de dolari, fiind astfel nevoiți să reorganizeze și să rămână cu doar 600 de angajați. Practic cifra de afaceri a scăzut cu 40% în doar un an. Partea bună este că 90% din personalul cheie, personalul important al companiei a rămas, deși aveau foarte multe alte oportunități.
„Anul 2005-2006 era un an de expansiune, de boom economic. Aveau toate motivele să plece la alte companii mult mai stabile și cu o imagine mult mai bună. Cu toate astea au rămas. Erau extrem de atașați de companie. Erau oameni care lucrau de 10-15 ani și care lucraseră cu tatăl meu înainte de ‘90. Ăsta a fost un mare atu al companiilor din grup”, mai spune acesta. Ulterior, perioada 2005-2009 a fost una extrem de bună pentru companie, pentru a-și reveni și a se dezvolta.
Construcții Erbașu a luat practic parte la toate crizele și la cea actuală generată de pandemia de COVID-19, dar și la cea din 2008-2010. Însă, ambele crize pentru companie au reprezentat mai degrabă oportunități, iar criza din 2008-2010 i-a găsit foarte bine pregătiți, pentru că erau extrem de prudenți. „Criza prin care trecusem în 2004-2005 ne făcuse extrem de reticenți, rezervați în a lua credite, leasing-uri foarte mari, în a avea un personal supradimensionat sau excesiv cu un buget foarte mare pe salarii. Erau salarii corecte, echilibrate, sau poate chiar aveam salarii modeste față de cei din piață. În 2007-2008 era explozie, toată lumea plătea din ce în ce mai mult. Noi însă ne-am ținut destul de cumpătați”, punctează Erbașu. Toate acestea i-au ajutat în 2009, când încă făceau oferte echilibrate și nu se duceau la licitații cu niște prețuri foarte ridicate. Astfel, în 2009, pe baza acestor strategii au reușit să ia proiecte destul de mari la vremea respectivă, precum proiecte cu Banca Mondială sau finanțate de Banca Europeană de Investiții, ce s-au derulat în continuare în perioada de criză. Până la urmă, în business, important este să ai continuitate, spune Cristian Erbașu, iar compania a crescut de la an la an, iar această creștere de multe ori era în detrimentul profitului. „Nu era prima prioritate profitul. Întotdeauna era cifra de afaceri, astfel încât oamenii să fie stabili și să aibă siguranța locului de muncă”.
În perioada 2012-2018, Construcții Erbașu SA a înregistrat o cifră de afaceri cuprinsă între 300 și 500 milioane de lei. Anul 2019 și 2020 sunt cei mai buni ani din istoria firmei. În 2019 compania înregistrase o cifră de afaceri de aproximativ 700 milioane de lei, iar în 2020 Cristian Erbașu preconizează că vor depăși 800 de milioane de lei. În prezent, compania a ajuns la circa 1.800 de angajați.
„E o creștere destul de importantă. E adevărat că reglementările financiare din domeniul construcțiilor ne-au încurajat să angajăm cât mai mulți oameni, să lucrăm mai puțin cu subantreprenori. Nu întotdeauna subantreprenorii aduceau oameni cu cea mai înaltă calificare sau potrivită unui șantier. Și atunci am încurajat această variantă de a avea noi cât mai mulți angajați”, mai spune CEO-ul companiei.
Pe de altă parte, Erbașu a evidențiat trei mari probleme pe care companiile de construcții trebuie să le soluționeze astfel încât să își asigure continuitatea pe piață: portofoliul de lucrări, relația cu băncile și cu alte instituții financiare și resursa umană, care este cea mai importantă, pentru că, fără ea, degeaba le ai pe primele două, mai spune el. „Dacă nu ai oameni buni, echipe bune care să lucreze, să finalizeze proiectele în bune condiții, contractele să le ducă la final, nu reușești să menții o relație bună cu beneficiarii. Automat, contractele suferă, nu mai apar și neavând contracte nici băncile nu mai sunt atât de deschise față de o companie”.
Cu toate că mediul de afaceri a fost lovit crunt de pandemia actuală, Construcții Erbașu SA nu a fost afectată de această criză sanitară. Nu au avut disponibilizări de personal și doar câțiva angajați au intrat în șomaj tehnic din proprie voință.
Deși este o perioadă grea, directorul general al companiei consideră că nu este un moment rău de a investi în construcții, pentru cei care au posibilitatea financiară, mai ales că după declarațiile autorităților guvernamentale va fi „raiul pe pământ” pentru constructori. Dar, chiar dacă se va face și jumătate din ce au propus ei, România tot are nevoie de un număr de aproximativ 800.000 de lucrători în construcții, iar în prezent există cam 350.000 de lucrători. Cristian Erbașu susține însă că este imposibil ca România să dubleze numărul constructorilor, în condițiile actuale.
„Limitarea capacității de producție în construcții în România nu este dată de finanțare, ci este dată de numărul de lucrători de pe piață. Va fi foarte greu să suplinim această lipsă în perioada următoare. O variantă este să atragem tineri prin salarii cât mai mari. Mi-e greu să cred că vom convinge românii să se întoarcă în țară, pentru că diferența de salarii dintre noi și țările de vest încă este foarte mare, chiar dacă noi am mărit salariile. Românii sunt printre cei mai apreciați pe piețele de construcții din Europa în acest moment”.
Cu toate că are capacitatea de a se extinde și în afară granițelor, CEO-ul conturează câteva motive pentru care activitatea companiei se limitează preponderent în țară. În primul rând pentru că sunt destul de multe de făcut în România. În al doilea rând, extinderea în Europa este o activitate foarte dificilă pentru o companie românească, pentru că statul român nu sprijină cu nimic un astfel de demers. În plus, există zone care prezintă un risc major fără suportul statului și este greu să convingi angajații să meargă într-un astfel de loc. De asemenea, există și acele țări care sunt în dezvoltare, unde sunt proiecte de anvergură, dar poți avea un an extrem de profitabil, iar în următorul an poți să pierzi totul. „Pe de altă parte, în nordul Africii, pentru a putea demara proiecte acolo, ai nevoie de sprijin bancar. Dar, nicio bancă din România nu oferă o scrisoare de garanție valabilă în astfel de țări, iar fără o scrisoare de garanție nu ești primit să contractezi nicio lucrare. Practic firmele care ar pleca din România ar fi extrem de vulnerabile pe piețele din afară în construcții”.
Cristian Erbașu consideră că statul ar trebui să vină în sprijinul industriei de construcții din România prin acordarea de garanții guvernamentale, astfel încât companiile să poată obține credite comerciale. În plus, acum mai mult ca niciodată companiile vor trebui să intre într-un program de modernizare. Dacă înainte de 1990 erau două milioane de lucrători în construcții, în prezent România nu are de unde să scoată atâția oameni calificați. Astfel, trebuie înlocuită activitatea umană cu tehnologie avansată și în cele din urmă aceasta trebuie integrată într-un sistem centralizat de producție.
„Investirea de către companie în astfel de tehnologie trebuie susținută de stat, chiar subvenționată. Ulterior statul își va recupera cu vârf și îndesat această investiție, pentru că datorită acestei tehnologii va avea proiecte duse la bun sfârșit, țara se va dezvolta, iar dacă la început costurile vor fi destul de ridicate, ulterior aceste costuri se vor diminua”, mai afirmă Erbașu.
Așadar, statul trebuie să aibă această deschidere în a sprijini companiile să-și dezvolte tehnologiile, să dezvolte personalul pe care îl are în folosirea acestor tehnologii.
„Statul poate beneficia de finanțările de la Uniunea Europeană, care vin pentru astfel de proiecte. Un alt program este GreenDeal, despre care știm că UE alocă cele mai multe dintre fonduri. Însă și aici ai nevoie de garanții. Pentru a accesa aceste fonduri îți trebuie garanții pe care multe companii din România, care sunt decapitalizate, nu le au. Riscăm ca acele companii autohtone care ar avea nevoie de această tehnologie și cu care aceste companii s-ar dezvolta să nu beneficieze de aceste fonduri”, continuă el. Astfel, aceste fonduri vor fi utilizate de filialele companiilor mari din străinătate care activează în România și au suportul companiei mamă sau dacă aceste fonduri nu vor fi consumate se vor întoarce înapoi la UE, unde vor fi redistribuite către alte țări care pot absorbi aceste fonduri. „Aici statul, dacă dorește să creeze un capital autohton consolidat, stabil, modernizat, să poată intra oricând în competiție cu firmele străine trebuie să facă o mișcare”, mai spune Erbașu.
În ceea ce privește relația cu autoritățile statului, CEO-ul companiei spune că este greoaie, dar nu mai greoaie decât în alte țări. Odată cu digitalizarea instituțiilor publice se va mai simplifica situația, mai ales că autoritățile sunt extrem de preocupate de un model de simplificare de acordare a autorizațiilor.
Cristian Erbașu le recomandă tinerilor antreprenori din domeniul construcțiilor să acceseze cât mai multe proiecte, să evite proiecte care au un risc major de a se întrerupe sau proiecte în care odată intrat riști să nu poți derula acel contract fie din cauza beneficiarului, fie din alte cauze externe.
În schimb, Erbașu trage un semnal de alarmă și avertizează antreprenorii din construcții că istoria din 2009 nu se va repeta acum, adică costurile nu vor scădea. Costurile vor crește în continuare și astfel, să evite accesarea proiectelor care par a fi subevaluate. “Să sublicitezi anumite proiecte înseamnă moarte sigură”, avertizează el, punctând faptul că odată ce vor apărea foarte multe proiecte de investiții mai ales în zona instituțională, firmele de construcții vor avea o piață în creștere.
