Cautare




, Contributor

Filantropie |
|

Din culisele donațiilor pentru copii

O singură seară aduce ONG-ului „Salvați copiii” 6% din fondurile totale de 4,5 milioane de euro dintr-un an. Unde merg toți acești bani?  
Gabriela Alexandrescu_2

Accesul la educaţie este un drept fundamental, un mijloc de dezvoltare economică al unei ţări şi un factor important al întăririi coeziunii sociale. Cu toate că numărul celor înscrişi în sistemul de educaţie este mare, există copii care nu merg la şcoală deloc sau renunţă la frecventarea cursurilor înainte de a fi terminat educaţia obligatorie. Cauzele diverse au o constantă – sărăcia. Unii muncesc de la vârste fragede, alții provin din comunități sărace din mediul rural, iar școala devine o treaptă prea înaltă a piramidei nevoilor lor. Abandonul școlar reprezintă una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă sistemul de educație din România. Datele organizației neguvernamentale „Salvați copiii” arată că unul din 10 copii cu vârsta între 7 și 10 ani nu frecventează învățământul primar, cu toate că are vârsta corespunzătoare. În anul 2013, numărul copiilor cu vârste cuprinse între 3 și 17 ani care nu erau înscriși la nicio formă de învățământ se ridica la aproximativ 366.000. Dacă dreptul la educație ar trebui să ofere oportunități egale, cum rămâne cu cei care nu au acces la ea?

Festivalul brazilor de Crăciun, o mână de ajutor educației

De Ziua Internaţională a Educaţiei, Organizaţia „Salvaţi Copiii” a lansat cea de-a XV-a ediție a Festivalului Brazilor de Crăciun – un eveniment de strângere de fonduri pentru asigurarea accesului la educaţie şi prevenirea abandonului şcolar în rândul copiilor proveniţi din medii defavorizate. Pe modelul anilor trecuți, și în 2015 unii dintre cei mai cunoscuţi designeri, precum Doina Levintza, Stephan Pelger, Irina Pogonaru, Rhea Costa etc, au creat pentru această ocazie diverse modele originale de brazi pentru Crăciun, scoși la licitație în cadrul evenimentului. În 2015, graţie sumelor strânse la ediţia precedentă – aproximativ 280.000 de euro – peste 2.500 de copii au fost reintegraţi în sistemul de învățământ sau au beneficiat de suport în programul de prevenire a abandonului şcolar. Alături de ei, în jur de 1.000 de părinţi s-au bucurat de asistenţă socială, juridică şi psihologică de la specialişti cu atribuţii în drepturile copilului şi educaţie sau de ajutor financiar în centrele educationale „Salvați Copiii” Romania.

Povestea Festivalului de Crăciun a început în 2001 când organizaţia „Salvaţi Copiii” România, preluând o idee de succes din Anglia, a dezvoltat o modalitate unică de strângere de fonduri pentru susţinerea educaţiei copiilor care trăiesc în medii sociale vulnerabile. În timp, evenimentul a luat o mare amploare, tot mai mulţi designeri, sponsori şi companii dorind să se implice şi să contribuie. În fiecare an, designerii se află în faţa unei provocări – sunt invitaţi să inventeze cel mai strălucitor, mai original decorat, mai festiv şi mai neobişnuit brad. Fondurile colectate în cadrul Festivalului Brazilor de Crăciun sprijină programele educaţionale în beneficiul copiilor defavorizaţi, derulate de Salvaţi Copiii România prin centrele sale educaţionale deschise în majoritatea regiunilor ţării.

Comitetul de organizare al Festivalului din acest an a fost alcătuit din Andi Moisescu, Andreea Raicu, Amalia Năstase, Corina Bârlădeanu, Cornel Ilie (trupa VUNK), Tereza Munteanu, Laura Coroianu și Gabriela Alexandrescu, președinta executivă „Salvați Copiii” Romania.

Cu puțin timp înainte de evenimentul din acest an, Gabriela Alexandrescu estima cu speranță strângerea unei sume de bani la nivelul anului trecut, în condițiile în care contextul social din această perioadă nu a fost prielnic. „Văd că anul acesta lumea este un pic mai precaută, mai rezervată. Cred că toți românii suntem un pic mai abătuți. Și noi ne-am gândit dacă să mai organizăm sau nu festivalul anul acesta, date fiind tragediile prin care am trecut cu toții, dar este important pentru că de noi depind niște copii. Ar fi minunat să fie la nivelul anului trecut, fiindcă așa ne-am putea continua programele trecute”, a declarat ea într-un interviu pentru Forbes România. Iar așteptările sale au fost concretizate favorabil – în cadrul Galei Festivalului Brazilor de Crăciun, care a avut loc joi seară, 10 decembrie, brăduţii au fost vânduţi cu sume cuprinse între 500 şi 19.500 de euro companiilor care au licitat pentru ei. Suma strânsă din licitaţia brazilor a fost de 108.100 euro, alţi 4.000 de euro s-au strâns din biletele de tombolă, iar 142.000 de euro au venit din sponsorizări. În total, cei circa 250.000 de euro vor sprijini, în continuare, educația a peste 2.000 de copii.

Unul dintre cei mai râvniţi brăduţi, vândut cu 19.500 euro, a fost „Bradul nostru” realizat de Omid Ghannadi şi Amalia Enache, care reprezintă solidaritatea românilor. Construit din lumânări colorate şi cu simboluri populare în culorile tricolorului României, bradul este dedicat victimelor tragediei de la clubul Colectiv. La fel, vândut cu o sumă mare în licitație – 10.000 euro – a fost cel al Irinei Neacșu, cu tema „Împreună”, reprezentând o pasăre măiastră cu penaj sub forma de inimi colorate, dar și cel denumit „Prințesa cu miros de portocale”, licitat la 9.500 de euro.

GALERIE FOTO:  Festivalul Brazilor de Crăciun 2015

Banii se vor îndrepta spre un grup țintă de copii din zone defavorizate, în 23 de județe din țară, unde „Salvați copiii” desfășoară programele educative. Întrebată cum se pun în practică aceste programe, Gabriela Alexandrescu explică: „Ne organizăm, de exempu, în parteneriat cu școlile – ne dau spații la dispoziție, iar noi le dotăm, le amenajăm, angajăm profesori, asistenți sociali, psihologi, tot ce e nevoie pentru ca acei copii să beneficieze de suportul gratuit. Vrem să asigurăm, în primul rând, suportul educațional, dar pe cât putem și ajutorul medical, juridic, social. De asemenea, încercăm să consiliem și părinții, fiindcă unii nu au acte de identitate, iar noi încercăm să le oferim un suport complex și complet”.

Festivalul Brazilor de Crăciun este cel mai important eveniment de Business Charity & networking al organizației, ce asigură aproximativ 18% din fondurile dedicate programelor educative și circa 6% din totalul banilor strânși într-un an de „Salvați copiii”.

Cum vin și unde se duc banii

Educația, una dintre prioritățile organizației, reprezintă „ramura” prin care sunt atrase și cea mai mare parte a fondurilor europene. Programele de tip „A doua șansă” ajută copiii care nu au beneficiat de educație să o reînceapă la orice vârstă, pentru a reuși să își ia un certificat educațional care să le permită accesul la un job plătit. De asemenea, în cadrul programelor de tip „Școală după școală” sau „Școală înainte de școală”, în funcție de programul copiilor, aceștia primesc educație suplimentară, își pregătesc temele, mănâncă, se bucură de copilăria lor, aflându-se în compania unor oameni care știu cum să aibă grijă de ei și cum să îi îndrume. Toate aceste facilități necesită o sumă mare de bani, care, din păcate, sunt foarte greu de obținut din cauza birocrației și atitudinii defensive a autorităților, spune Gabriela Alexandrescu: „Când ai programe de educație și sănătate nu poți întrerupe ajutorul dat unei persoane, e un lucru prea crud”.

O altă prioritate a ONG-ului este sănătatea, unde se axează pe reducerea mortalității infantile (echiparea și dotarea secțiilor de nou născuți cu echipamente performante care să ajute la venirea pe lume și supraviețuirea acestora). „Până în prezent am dotat 58 de unități cu aproape 200 de echipamente moderne, atât în București, cât și în țară, în 34 de județe. Totodată, dezvoltăm servicii de suport în zonele rurale, în special din regiunea Moldovei – Iași, Suceava, Vaslui, Botoșani, Neamț – pentru a ajuta mămicile din zonele vulnerabile să aibă informații corecte”, spune directoarea organizației. Un rezultat cu care Gabriela Alexandrescu se mândrește este reușita organizației de a înființa, în parteneriat cu Ministerul Sănătății, compartimentul „Mamă-Copil” la nivelul Ministerului și contribuția la un program național cu scopul de a ști ce fonduri se alocă spre acest domeniu. „Poate nu știți, noi am făcut foarte multe campanii de lobby, advocacy pentru alocarea mai multor bani către secțiile de neonatologie. Anual treceau printr-o criză de fonduri, însă anul acesta am obținut fonduri mai mari decât anii trecuți”, menționează ea. Totuși, ține să adauge că finanțarea se face anual și nu este predictibilă pentru că bugetele nu prea se alocă într-o manieră transparentă și deschisă.

 „Suntem o societate care ne-am crescut și ne creștem copii într-o manieră punitivă, unde procentul de educație cu bătaia și cu vorba urâtă e prezent în peste 63% din familii. A mai scăzut, într-adevăr în ultimii ani datorită campaniilor de informare, programelor de educație și a pregătirii care s-a asigurat personalului din învățământ”, spune Gabriela Alexandrescu. Eliminarea violenței asupra copiilor este, la fel, una dintre „ramurile” pe care se axează „Salvați copiii”. ONG-ul a construit, în acest sens, șase centre de terapie-evaluare pentru copii – în București, Iași, Suceava, Târgu-Mureș, Timișoara-, cu servicii și programe gratuite pentru părinții care au nevoie de suport și de consiliere. „Am reușit să interzicem bătaia prin lege în 2003 și am continuat să dezvoltăm programe cu ajutorul unor profesioniști: medici de familie, profesori, psihologi, asistenți sociali”, adaugă directoarea.

Fondurile europene nu sunt, însă, suficiente pentru parcurgerea tuturor acestor programe. „Salvați copiii” a încheiat anul trecut cu fonduri în valoare de 4,5 milioane de euro, 30% provenind din contribuțiile companiilor și/sau ale fundațiilor acestora. Este foarte dificilă o estimare a fondurilor de la an la an, spune Gabriela Alexandrescu, deoarece o mare parte din aceste fonduri vin din zona privată: de la persoane fizice, din acei 2% din impozitul pe venit, alte parteneriate pe care organizația le are cu companiile. La fel, nu poate fi estimată suma primită prin fondurile europene. „O creștere spectaculoasă nu poți să ai, însă noi încercăm să avem aproximativ 10% de la an la an”, adaugă aceasta. Așadar, organizația se sprijină, de multe ori, pe parteneriatele și ajutorul companiilor care, „și ele sunt conduse de oameni, iar oamenii au și ei credințele și sensibilitățile lor, iar foarte mulți sunt realmente sensibilizați de situațiile de viață dezavantajate”, subliniază directoarea.

Un alt „partener” al organizației este statul, care de cele mai multe ori, însă, nu ia cele mai bune decizii, după părerea Gabrielei Alexandrescu: „Am încercat să venim cu un bun exemplu, pe care l-am prezentat autorităților publice, iar o bună parte din ceea ce am făcut noi este acum continuat de autoritățile centrale și locale, noi neputând să le ținem, deoarece nu aveam partea financiară necesară. În această situație, statul nu a fost suficient de „deștept” să delege atribuții și responsabilități prin lege unor organizații neguvernamentale. A vrut monopolul asupra serviciilor, care a dus la o scădere a serviciilor, nu o îmbunătățire a acestora în timp”. Cu toate acestea, directoarea „Salvații copiii” se arată optimistă, ea sperând ca statul să „facă loc” organizațiilor cu expertiză și experiență în domeniu și, de asemenea, să îmbunătățească procedura de acordare a fondurilor europene.

„Nu poți să ajuți doar un pic”

La nici un an după revoluție, în aprilie 90, a apărut în România organizația neguvernamentală „Salvați copiii”, cu 21 de membri pe hârtie (n.red. – cerințele fondării unei organizații), însă doar cinci la birou, spune Gabriela Alexandrescu. Astăzi, organizația numără 150 de persoane în staff, cu normă întreagă sau parțială, și peste 3.500 de voluntari activi care se dedică pro bono misiunii ONG-ului. „A fost destul de greu să găsim oamenii potriviți, oameni dispuși să se implice”, ține să menționeze directoarea executivă, însă „Salvați copiii” a crescut, în timp, sub ochii săi.

Din 91, Gabriela Alexandrescu a intrat în echipa „Salvați copiii” pe poziția de director economic. Avea de ales între două joburi – acesta și unul de inspector bancar – și, contrar profilului studiilor sale, axate în principal pe cibernetică, a ales să îmbrățișeze o carieră „umanistă” și să rămână aici. „M-am gândit mult, dar după perioada aceea încărcată emoțional m-a determinat să rămân aici. În timp, am absolvit și Dreptul Umanitar Internațional, de curând mi-am terminat și doctoratul în sociologie, deci m-am  îndreptat spre partea umanistă cu totul”, spune ea. Despre jobul său, Gabriela Alexandrescu spune că îi oferă mari satisfacții și bucurii, dar și mari responsabilități, deoarece are în mâini viitorul unor oameni. „Cunoscându-i, îți dai seama că ai o responsabilitate pe care trebuie să o duci la capăt, nu poți să îi ajuți doar un pic. Ori faci, ori nu faci!”, conchide directoarea executivă „Salvați copiii” România.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii