Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

Deficitul bugetar din primele patru luni ale anului 2018, la fel de ridicat precum în aceeași perioadă din 2015

România n-a mai avut, în primele patru luni ale unui an, un deficit bugetar atât de ridicat, de peste 0,5% din Produsul Intern Brut, din aceeași perioadă a anului 2015, reiese din datele Ministerului Finanțelor Publice. Dar condițiile erau cu totul altele.
money-water

Execuția bugetului general consolidat pe primele patru luni al anului 2018 s-a încheiat cu un deficit de 6,05 miliarde lei, respectiv 0,65% din Produsul Intern Brut (PIB), conform datelor operative, prezentate de MFP.

Țara noastră n-am mai avut un nivel atât de ridicat al deficitului bugetar din PIB în primele patru luni ale unui an din 2015.

Conform datelor operative, execuţia bugetului general consolidat pe primele patru luni ale anului 2015 s-a încheiat cu un excedent de 6 miliarde lei, respectiv 0,85% din PIB, faţă de un deficit de -1,88 miliarde lei, respectiv -0,28% din PIB, înregistrat la aceeaşi dată a anului 2014”, anunțat atunci reprezentanții MFP.

În anul următor, execuția bugetului general consolidat pe primele patru luni ale s-a încheiat cu un excedent de 0,13 miliarde lei, respectiv 0,02% din PIB.

De asemenea, execuția bugetului general consolidat pe primele patru luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un excedent de 1,4 miliarde lei, respectiv 0,17% din PIB.

Evoluția s-a făcut în condițiile în care PIB-ul a crescut în fiecare prim trimestru din acei ani: în 2015 cu 4,4%, față de aceeași perioadă a anului precedent și cu 1,3%, față de trimestru precedent: în 2016 cu 4,3%, respectiv 1,1%; în 2017, cu 5,7%, respectiv 1,7%.

În schimb, în primul trimestru din acest an, PIB-ul s-a majorat cu 4%, față de aceeași perioadă a anului trecut, dar a rămas la aceeași valoare ca în trimestru anterior.

De asemenea, dacă în 2015, PIB-ul a fost de 712,6 miliarde de lei, în 2016 de 759,22 de miliarde de lei, anul trecut de 858,3 miliarde de lei, pentru acest an este estimat la 930 de miliarde de lei.

În plus, din vara anului 2015, Guvernul Victor Ponta a început o agresivă politică de reducere a TVA-ului, începând cu alimentele care au un TVA de 9%, de la 1 iunie 2015. Scăderea cotei generale de TVA a continuat, aceasta fiind în prezent de 19%, începând cu 1 ianuarie 2017.

S-a sperat ca prin reducerea TVA-ului să se albească tot mai multe afaceri. Însă, odată cu creșterea accentuată a veniturilor, atât a salariilor, cât și a pensiilor, începând cu anul trecut, aceasta a încetat.

Veniturile au crescut cu 11,8%, în primele patru luni din 2018 

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 89,6 miliarde lei, reprezentând 9,6% din PIB, au fost cu 11,8% mai mari, în termeni nominali, în primele patru luni ale acestui an, față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit MFP.

Se înregistrează creșteri față de anul precedent în cazul încasărilor din contribuțiile de asigurări (33,6%) și din veniturile nefiscale (13,9%). Începând cu luna februarie încasările din contribuțiile sociale au fost influențate pozitiv de condițiile legislative noi privind transferul contribuțiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017”, au mai anunțat reprezentanții Finanțelor.

Veniturile din TVA în primele patru luni au fost de 17,5 miliarde lei, reprezentând o creștere cu 1,1%, față de perioada similară a anului precedent, iar veniturile din accize au fost în sumă de 8,8 miliarde lei (0,9% din PIB) cu 14,7% mai mari comparativ cu perioada similară a anului precedent, conform MFP.

Evoluția accizelor este firească, în condițiile în care, în septembrie 2017 și în octombrie 2017, accizele pentru carburanți, au fost majorate, iar de-atunci până la finele lunii martie și restul accizelor au fost majorate, cel mai recent cele pentru tutun și produsele din tutun.

De asemenea, încasările din impozite și taxe pe proprietate au crescut cu 6,7% față de aceeași perioadă a anului 2017.

„S-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii și venit cu 18,2% pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018. De asemenea, se înregistrează o diminuare cu 14,4% față de aceeași perioadă anului precedent și la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule”, au mai detaliat Finanțele.

Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt de 5,02 miliarde lei.

Cheltuielile au crescut cu 21,5%

Cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 95,6 miliarde de lei, cu 21,5% mai mari față  de aceeași perioadă din anul  precedent.

„Cheltuielile de personal sunt cu 20,4% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, creșterea fiind determinată de majorările salariale acordate în anul 2017, dar și de majorarea salariilor în sectorul bugetar ca urmare a aplicării Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, au explicat reprezentanții MFP.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 12,2% față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit MFP.

Creșteri semnificative se înregistrează atât la bugetele locale, cât și la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și la bugetele instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții bugetare”, au menționat reprezentanții Finanțelor.

Subvențiile acordate în primele patru luni ale anului 2018 au crescut cu 26,8%, față de aceeași perioadă a anului trecut, în principal, ca urmare a plăților efectuate pentru sprijinirea producătorilor agricoli și a subvențiilor acordate pentru susținerea transportului feroviar public de călători și a transportului cu metroul.

„Dobânzile sunt cu 56,2% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 0,5% din PIB, întrucât în luna aprilie 2018 s-a înregistrat un vârf de plată al dobânzilor, avându-se în vedere cumularea datelor de plată a dobânzilor aferente mai multor titluri de stat de tip benchmark, situație care în anul 2017 s-a reflectat în execuția bugetară aferentă lunii iunie”, au evidențiat reprezentanții MFP.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 10,8%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1.000 lei, majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție.

Cheltuielile cu investițiile nu sunt atât de mari pe cât par

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 5,9 miliarde lei, reprezentând 0,63% din PIB.

Finanțele se laudă că acestea sunt de 2 ori mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, dar pe-atunci era tot un Guvern pus de PDS, dar condus de Sorin Grindeanu.

Mai exact, potrivit documentelor de pe MFP, în 2017, cheltuielile pentru investiții au fost de 2,9 miliarde de lei, reprezentând 0,4% din PIB.

Dar, în 2016, pe când era premier Dacian Cioloș, cheltuielile pentru investiții au fost, în aceeași perioadă, de 7,2 miliarde lei, respectiv 0,9% din PIB, cu aproximativ 35,2% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Iar, în 2015, pe când era premier Victor Pontra, cheltuielile pentru investiţii, au fost, în aceeași perioadă, de 5,3 miliarde lei, respectiv 0,8% din PIB.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii