Cautare




, Contributor

Media şi entertainment |
|

De ce o grădină (sau o simplă priveliște verde) ne dă o stare de bine în vremuri tulburi

Un peisaj din natură, oricât de mic ar fi, poate fi terapeutic. Acest lucru e dovedit științific, iar noua carte semnată de psihoterapeutul Sue Stuart-Smith explică de ce grădinăritul este atât de important pentru sănătatea și starea noastră de bine.  
 aboneaza-te
shutterstock_129305423

Cartea The Well Gardened Mind: Rediscovering Nature in the Modern World Hardcover, scrisă de Sue Stuart-Smith, psihiatru și psihoterapeut englez cu renume, adună laolaltă istorioare care arată cum natura – și, mai ales, grădinăritul – contribuie la îmbunătățirea stării  mentale.

 

Cartea a fost scrisă pe parcursul a cinci ani de zile și este mai mult decât un studiu clinic. Analiza programelor care au contribuit la transformarea calității vieții beneficiarilor este întrețesută cu relatări despre felul în care oamenii s-au apropiat de-a lungul timpului de natură, dar și cu mărturisiri personale din viața trăită în grădină de Sue (autoare cărții) și soțul acesteia, Tom (lider în profesia de arhitect peisagist). Citându-l pe Goethe la finalul cărții sale, Sue Stuart-Smith scrie: Suma de bani pe care şi-o datorează unuia altuia doi oameni căsătoriţi este incalculabilă.

Cei doi s-au întâlnit la Cambridge, unde Tom studia Zoologia, petrecând mult timp în grădina botanică a univeristății, iar Sue citea literatura engleză și visa să devină scriitor.

Dar în ultimul an de facultate, Sue și-a pierdut tatăl. Durerea a convins-o că trebuie să facă ceva mai mult decât să scrie ”povești”. Studiindu-l pe Freud pentru una dintre lucrările de examen, Sue a devenit din ce în ce mai interesată de modul în care funcționează mintea umană și, astfel, a decis să devină medic.

Pe măsură ce Sue se orienta către știință, Tom se afirma într-un domeniu creativ, ajungând la Manchester pentru un grad în arhitectură peisagistică. S-au căsătorit de tineri și s-au mutat la țară, unde au început să-și construiască faimoasa grădină din Hertfordshire.

În timp ce Tom planta copaci cu un copil în spate, Sue vedea grădinăritul – mai degrabă – ca pe o corvoadă. Abia când munca ei de psihiatru junior devenise din ce în ce mai solicitantă, a început să simtă se eliberează de tres  atunci când e acasă și grădinărește.

Ideea conform căreia natura are efecte terapeutice nu este o noutate. Thoreau a văzut sălbăticia ca un remediu pentru agitația, nervozitatea și constrângerile specifice orașelor industriale.

În zile noastre, oamenii de știință investighează beneficiile naturii. Experimentele pe șobolani (ale căror sisteme neuronale sunt asemănătoare cu cele ale oamenilor), interprinse de Prof. Kelly Lambert de la Universitatea din Richmond Virginia, au obținut rezultate surprinzătoare.

Șobolanii care au stat în cuști doar cu mâncare și apă au fost comparați cu șobolanii care au stat în cuști speciale cu loc de joacă. Primii s-au comportat ca niște zombi, iar ceilați – din cuștile „îmbogățite”- erau mai sănătoși, mai puțin stresați și cu aptitudini de învățare mult mai bune. Însă șobolanii din cel de-al treilea mediu – cu pământ, bețe și plante – erau mult mai sociabili și activi pe o perioadă mai lungă de timp.

În cazul oamenilor, s-a demonstrat că „apropierea de spațiul verde reduce agresivitatea și anxietatea, îmbunătățește starea de spirit și reduce oboseala mentală”.

Cartea Well Gardened Mind oferă dovezi convingătoare că terapia horticulă funcționează în multe locuri și în multe feluri.

În New York și California, Sue a vizitat proiecte de grădinărit implementate în închisori, care i-au ajutat pe beneficiari să-și domolească stările de nervozitate și să-și îmbunătățească starea de spirit.

În cadrul altui proiect din Danemarca, veteranii care suferă de tulburare de stres post-traumatic (cunoscută și ca PTSD) s-au plimbat printre copaci, astfel încât un bărbat a putut spune că, pentru prima dată, s-a simțit suficient de sigur pentru a închide ochii.

În Chicago, adolescenți defavorizați au învățat să lucreze împreună și să rezolve conflicte ocupându-se de plantarea și creșterea fructelor și legumelor. În Suedia, 12 săptămâni de cursuri de horticultură intensivă au vindecat persoane care suferă de burnout – profesori, îngrijitori, asistente, avocați – astfel încât majoritatea dintre aceștia s-au simțit în măsură să se reîntoarcă la muncă.

În Italia, o fată care crește flori în cadrul unui program de reabilitare pentru dependenții de droguri, a dezvăluit că cea mai mare schimbare pe care a experimentat-o este dorința de a trăi.

Pacienții din centrele oncologice care au avut vedere spre spații verzi se recuperează mai repede în spital decât cei care se uită la televizor toată ziua. Iar adulții cu dizabilități severe de învățare comunică mai ușor în aer liber.

Gradinăritul ajută și la combaterea depresiei. Un fost pacient al lui Sue, care a suferit în copilărie de abuz și neglijență emoțională, iar ca adult a întâmpinat foarte multe dificultăţi în a forma relaţii pozitive, a reușit să-și găsească stabilitatea emoțională și valoarea propriei persoane cu ajutorul grădinăritului.

Pentru aceia dintre noi care poate nu suferă de asfel de tullburări și nu căută remedii alternative, grădinăritul poate fi o sursă de pace, de creativitate şi stare de bine, pur și simplu. Și acum, mai ales acum, pe măsură ce viața devine tot mai dificilă și amenințătoare, grădinile – pentru cei norocoși să le aibă – ne vor menține sănătoși.

În egală măsură, grădinăritul sau, mai bine zis, actul de a crește, ne învăță să vedem moartea ca un proces natural, o realizare; natura devenind, astfel, marea noastră consolare, o amintire că viața va continua. 

„Plantele sunt mult mai puţin înspăimântătoare şi provocatoare decât oamenii, aşa că o grădină ar putea fi o metodă accesibilă de a ne reconecta cu impulsurile vieţii. Zgomotul de fundal piere şi poţi evada din gândurile şi judecăţile altora. Într-o grădină este mai multă libertate pentru a te simţi bine cu tine”, spune Sue Stuart-Smith.

 

De ce avem nevoie de grădinărit?

Grădinăritul combină o serie de beneficiile psihologice și fizice:

-S-a demonstrat că apropierea de natură ameliorează stresul și anxietatea, îmbunătățește starea de spirit și restabilește concentrarea mentală, reduce tensiunea arterială.

-Cercetări recente arată că antrenamentul în aer liber oferă mai multe beneficii față de antrenamentul în sala de sport.

-Grădinăritul implică contactul cu solul și, prin urmare, ne expune la bacteriile benefice care pot îmbunătăți sistemul imunitar.

-Cercetările indică faptul că, în special, Mycobacterium vaccae poate stimula creșterea nivelului de serotonină, extrem de importantă pentru buna noastră funcționare fizică și psihică.

 

Sursă articol: www.telegraph.co.uk

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii