Cautare




, Contributor

Educaţie |
|

De ce îşi găsesc cu greu un loc de muncă cei din “generaţia pierdută”

Matei_Mihaela_-_Supervising_Associate_EY_Romania.jpg
Una dintre dezbaterile cele mai aprinse sunt legate de viitorul “generaţiei pierdute”, adică tinerii care nu îşi găsesc loc de muncă din cauza crizei şi a incertitudinilor economice din ultimii cinci ani.

Sintagma “generaţie pierdută”, este utilizată în rapoarte ale Organizaţiei Mondiale a Muncii (OMM) şi în alte studii care tratează subiectul şomajului şi forţei de muncă la nivel global, spune Mihaela Matei, Marketing Supervising Associate EY România, coordonatoarea studiului EY Antreprenorii Vorbesc.

Rata şomajului în rândul tinerilor (15-24 de ani) la nivel global este estimată de OMM la 12,6% în 2013 (în studiul Global Employment Trends for Youth 2013), aproape de vârful înregistrat în criză, de 12,7%, în 2009. În cifre absolute, acest procentaj înseamnă 73,4 milioane de tineri, iar tendinţa este de creştere. Până în 2018, rata şomajului în rândul tinerilor este proiectată să crească până la 12,8%, în timp ce raportul dintre şomajul în rândul tinerilor şi cel în rândul adulţilor se va păstra la nivelul ultimilor ani, respectiv la 2,7. Ceea ce înseamnă că este aproape de 3 ori mai probabil pentru un tânăr să fie şomer decât pentru un adult.

Mihaela Matei explică faptul că cele mai afectate ţări sunt, poate paradoxal pentru unii, cele cu economii dezvoltate şi Uniunea Europeană, alăturate în statistici la acest capitol cu Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. În aceste regiuni, şomajul în rândul tinerilor a continuat să crească începând cu 2008 iar, în economiile dezvoltate şi Uniunea Europeană, rata a crescut chiar şi cu 24,9% între 2008-2012.

“În acelaşi timp, există o discrepanţă mult trâmbiţată între abilităţile celor care îşi caută loc de muncă şi cunoştinţele şi abilităţile cerute de angajatori, cu tendinţă de creştere. Dar există şi o veste bună. La nivelul României, în acelaşi studiu din 2013 al OMM, se precizează că această discrepanţă a scăzut cu 3,5 puncte procentuale între 2010-2011, de la 12%, la 8,5%, cea mai mare scădere după Estonia şi Grecia dintre ţările analizate”, mai spune coordonatoarea studiului EY Antreprenorii Vorbesc.

În plus, mai menţionează ea, lipsa de abilităţi coexistă cu o realitate contradictorie: tinerii supracalificaţi. „În România, conform aceluiaşi studiu, 15% dintre tinerii români sunt “prea” educaţi comparativ cu cererea pieţei. Iar această rată este mai mare în România decât în Marea Britanie şi Germania. Şi, tot despre educaţie, rata şomajului în rândul tinerilor cu educaţie terţiară (şcoli tehnice şi facultăţi) este foarte mare în România, ajungând la 29,3% în 2011, în creştere faţă de 2010 şi mai mult decât triplă faţă de nivelul anului 2000”, mai spune Mihaela Matei.

Toate aceste dificultăţi persistente, ca şi încetinirea revenirii economice la nivel global în 2012 şi 2013, au condus la blazare şi pesimism. Din ce în ce mai mulţi tineri renunţă să mai caute un loc de muncă, iar mulţi se mulţumesc cu un job sub nivelul lor de calificare.

Una dintre soluţiile pe care le-a identificat coordonatoarea studiului EY Antreprenorii Vorbesc pentru inversarea tendinţei şomajului în rândul tinerilor este susţinerea dezvoltării antreprenoriatului. “Antreprenoriatul vine cu două surse de scădere a şomajului: cu cât mai multe companii sunt înfiinţate, cu atât mai mult va creşte numărul de angajaţi, iar cu cât mai mulţi tineri vor deveni antreprenori şi se vor auto-susţine, numărul şomerilor va scădea. Conform raportului “EIM Do SMEs create more and better jobs?”, angajaţii IMM-urilor (cu mai puţin de 250 de angajaţi) reprezintă, în medie, 2/3 din numărul de angajaţi din ţările G20. Aceste companii creează joburi la o rată dublă faţă de companiile foarte mari şi sunt mai dispuse să angajeze persoane aflate în şomaj”, mai spune ea.

Pentru creşterea numărului de antreprenori, însă, este nevoie de finanţare şi mentorat, două linii de acţiune imperativă pentru a susţine activitatea antreprenorilor, dar şi ar fi nevoie de reducerea birocraţiei, un subiect la fel de des adus în discuţie când se analizează sprijinirea start-up-urilor şi a antreprenorilor ca şi problema finanţării. 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii