De asemenea, BNR a păstrat ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în valută la 10% şi pentru pasivele în lei la 8%. BNR a redus RMO în valută, de la 12% la 10%, în septembrie 2016, iar RMO pentru pasivele în lei cu 2%, de la 10% la 8%, în mai 2015.
Consiliul BNR a recomandat și gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.
Creșterea de 4,8% a PIB s-a datorat exportului
Rata anuală a inflației a revenit în teritoriul pozitiv în luna ianuarie 2017, la 0,1% de la -0,54% în decembrie 2016, și a crescut în luna februarie la 0,2%, în concordanţă cu nivelul prognozat. Rata anuală a inflației CORE2 ajustată (calculată prin eliminarea din indicele preţurilor de consum a preţurilor administrate, a celor volatile şi a preţurilor tutunului şi băuturilor alcoolice) a crescut, în linie cu prognoza, până la 0,9%, în februarie, de la 0,3%, la sfârșitul anului trecut. În aceste condiţii, rata medie anuală a inflației IPC (Indicele Prețurilor de Consum) a continuat să își restrângă valoarea negativă, urcând în februarie 2017 până la -1,1%, de la -1,5%, în decembrie 2016.
„Calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a urcat la -0,7 la sută, de la -1,1 la sută, în decembrie 2016”, se scrie într-un comunicat de presă al BNR.
Creșterea economică s-a accelerat peste așteptări în trimestrul al patrulea al anului trecut, dinamica anuală a PIB real ajungând la 4,7%, de la 4,3%, în trimestrul al treilea al anului trecut.
„Ritmul mai rapid de creştere a PIB s-a datorat, în principal, contribuției exportului net, în condițiile dinamicii în ușoară creștere a exporturilor și în ușoară scădere a importurilor de bunuri și servicii, cererea internă având un rol secundar. Pe partea ofertei, sectorul serviciilor și-a consolidat poziția dominantă la formarea PIB”, se detaliază în comunicatul de presă al BNR.
PIB-ul din 2016 a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm din ultimii opt ani. Deficitul de cont curent s-a adâncit, până la 2,3% din PIB, de la 1,2%, în anul anterior, în principal pe seama deteriorării balanței comerciale și a celei a veniturilor primare.
„Pentru începutul anului 2017, datele statistice disponibile relevă menținerea unei dinamici anuale ridicate a volumului cifrei de afaceri din comerț și intensificarea creșterii producției industriale, dar și continuarea declinului activității din construcții. Costurile salariale unitare din industrie s-au majorat, dinamica salarială rămânând net superioară celei consemnate de productivitatea muncii, chiar în condiţiile uşoarei redresări observate la finele anului 2016 şi începutul anului 2017”, se menționează în comunicatul de presă al BNR.
Evoluția creditului privat contribuie la atenuarea riscurilor la adresa stabilității financiare
Condițiile monetare reale și-au menținut caracterul stimulativ în primul trimestru al acestui an. Creditul acordat sectorului privat și-a continuat creşterea anuală în luna februarie, prioritar pe seama avansului împrumuturilor noi ale companiilor. Ponderea în total a creditului în lei s-a majorat până la 57,7%, de la un minimul de 34,6%, în mai 2012, pe fondul continuării evoluției divergente a celor două componente – creştere de 13,9% la lei și scădere de 11,5% la valută, în luna februarie.
„Această evoluție certifică o mai bună transmisie a politicii monetare, contribuind și la atenuarea riscurilor la adresa stabilității financiare”, se subliniază în documentul BNR.
Rata anuală a inflației continuă să crească
Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva continuării creșterii ușoare a ratei anuale a inflației în următoarele luni, în condițiile menținerii ei semnificativ sub limita de jos a intervalului de variație al țintei staționare.
„Evoluția este compatibilă cu traiectoria ratei anuale a inflației evidențiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu, publicată în Raportul asupra inflației din februarie 2017”, enunță reprezentanții BNR.
Incertitudinile și riscurile asociate acestei perspective provin, pe plan intern, în principal, din evoluţia politicii fiscale și a celei a veniturilor pe acest an, precum și din incertitudinile privind ajustările viitoare ale prețurilor administrate, cu precădere cele aferente procesului de dereglementare a pieței energiei, care pot evolua diferit față de evaluările inițiale. Pe plan extern, riscurile au ca principale surse incertitudinile legate de creșterea economică și evoluția inflației în zona euro, în regiune și la nivel global, precum și evoluțiile oscilante ale prețului internațional al petrolului.
„Deciziile CA al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că un mix echilibrat de politici macroeconomice și progresul reformelor structurale sunt esențiale pentru prezervarea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse pe plan global. BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern și internațional, fiind pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune”, se subliniază în comunicatul BNR.
