„La noi, ca să poți să ai o estimare a anului următor, începi undeva în iulie anului precedent. Undeva în iulie 2017, am analizat și am spus: «2018 va fi un an în care piața competitivă va exista, în care se vor consolida eforturi pentru a dezvolta și, mai mult, a investi în inovație și tehnologie și, cu siguranță, va exista o creștere stabilă, undeva la 5% a creditării pe retail», sperăm noi, vorbesc de media pieței. Ne-am decis anul trecut în iulie 2017 că 2018 va fi un an de consolidare și creștere. N-am vrea să ne schimbăm acest obiectiv. Ne-am dori acest lucru pentru că credem că cel mai important aspect în toate aceste discuții care se află astăzi în fața tuturor (n.red. – legate de plafonarea dobânzilor și, nu numai) este acela de a păstra o piață competitivă și de a păstra regulile de guvernanță competitivă a unei piețe”, a spus Dana Demetrian, în cadrul celei de-a V-a ediții a „Romanian Financial Conference”.
Reprezentantul BCR a subliniat că toată competiția din domeniul bancar, alături de supravegherea de risc și de creditare, sunt esențiale pentru a construi capacitatea și încrederea de a dezvolta oportunitățile din România, oportunități care sunt multiple, de la dezvoltarea infrastructurii până la proiecte în tehnologie.
„Avem suficientă inteligență în România încât să facem aceste lucruri, haideți să nu o anulăm și să încercăm să creăm un mediu competitiv în care fiecare să-și asume un rol. Cred că băncile, îmi asum să vorbesc în numele tuturor băncilor și al BCR, avem o responsabilitate de a face din această țară o țară sănătoasă, în primul rând. Iar o țară sănătoasă înseamnă o piață competitivă, care respectă anumite reguli economice”, a detaliat Demetrian.
În plus, vicepreședintele BCR a precizat că modificarea legislație poate atrage cheltuieli suplimentare pentru investiții, în condițiile în care oricum băncile sunt nevoite să investească masiv în digitalizare.
„Noile legislații (n.red. – la plafonarea dobânzilor se adaugă limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate, IFRS 9, PSD 2 și GDPR) probabil că necesită investiții mai mari de 6-8%, așa cum era acum 15 ani, probabil spre de 30-40%. Haideți să construim o viață eficientă și să lăsăm sistemul bancar să investească în continuare. Avem nevoie de aceste investiții în România, atât pentru digitalizare, dar, mai ales, pentru transparență, pentru acces la informații. Acest angajament ni l-am luat cu toții, nu numai pentru că există o legislație, ci pentru că acesta este drumul corect. Ne dorim ca această piață să rămână stabilă și să nu trecem prin aceste cicluri economice, cu care, din păcate, ne-am confruntat, în ultimii zece ani. Cel mai important este ca fiecare industrie, inclusiv statul, să înțeleagă că doar împreună putem construi acestă stabilitate”, a explicat Demetrian.
Ea a dat drept exemplu al dezvoltării băncilor faptul că, acum 20 de ani, pe când era angajată a într-o sucursală a BRD (Banca Română pentru Dezvoltare) – Groupe Societe Generale, era nevoită să introducă modificările de dobândă manual, dar, fiind cu trei cifre, sistemul nu le accepta. Demetrian a lucrat la BRD între februarie 1997 și decembrie 2011, unde a început ca specialist IT, fiind absolventă a Politehnicii din București.
„Au trebuit să existe dezvoltări. De-atunci, am dezvoltat în continuu, în fiecare an, și s-au investit sute de milioane în România, pentru ca astăzi să vorbim de tranzacții online de digitalizare, de semnătură electronică și de creditarea online. Ce s-ar întâmpla dacă această sursă de investiții n-ar exista și piața n-ar fi competitivă?! Probabil că am acționa ca în anul 90 și vara, când introduceam dobânzi cu trei cifre. Trebuie să balansăm toate aceste discuții în sensul evoluției României. Probabil că putem vorbi mult despre ceea ce înseamnă această industrie în România și despre faptul că anul 2017 a fost un an în care am mers nu doar spre zona de persoane fizice, dar și spre mici întreprinderi, pentru că trebuie să dezvoltăm antreprenoriatul în România”, a adăugat Demetrian.
Reprezentantul BCR a menționat că, în ultimii ani, piața s-a adaptat oricăror modificări și a învățat foarte multe lucruri, care nu trebuie uitate.
„Efectele deciziilor pe care le-am luat, indiferent de domeniu, bancar, tehnologie, inovație, companii care se gândesc cum să parcurgă anumiți pași, mai ales în România, mai repede decât în alte țări, toate aceste decizii afectează populația României. Să nu uităm: va afecta generația nouă, care vine din urmă și spune «Ne dorim tehnologie, credite online, un Amazon în banking și un Google zburând peste tot». Trebuie să fim conștienți că trebuie să pregătim România pentru acele vremuri, altfel ne vom întoarce cu 20 de ani în urmă. Haideți să ne păstrăm drumul pe care am spus că vrem să-l urmăm, să încercăm să fim deschiși și să discutăm toate aspectele, dar trebuie să ținem cont de un lucru, trebuie să creăm o economie sănătoasă”, a punctat Demetrian.
Ea estimează că digitalizarea sistemului bancar se poate dezvolta semnificativ, în următorii cinci ani, dacă este inclusă într-un sistem național integrat.
Studiu KPMG: o reducere a creditării cu 5% scade PIB-ul României cu 2,84%
O reducere a creditării cu 5% scade consumul cu 2,19%, investițiile în economie cu 0,27% și Produsul Intern Brut cu 2,84%, relevă un studiu realizat de compania de consultanță KPMG la solicitarea Asociației Române a Băncilor (ARB) și a Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR), care reprezintă cele mai mari bănci din România.
Bancherii solicită prelungirea cu 60 de zile a termenelor propuse pentru a dezbate proiectele de legi privind plafonarea dobânzilor și limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate
De asemenea, la începutul săptămânii, prin intermediul ARB și CPBR, bancherii le-au solicitat parlamentarilor extinderea cu 60 de zile a termenelor propuse inițial pentru dezbaterea aprofundată a impactului proiectelor de legi privind plafonarea dobânzilor și limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate.
