FacebookTwitterLinkedIn

“Cumva suntem printre primii investitori înainte ca start-up-urile să fie companii bancabile și le este foarte greu să aibă o conversație cu o bancă din perspectiva finanțării, poate doar dacă au deja ceva tracțiune pe venituri”, a spus Dan Mihăescu, Founding Partner GapMinder, în cadrul evenimentului Forbes ReInventarea României. În opinia lui, pentru marea majoritate a start-up-urilor nici măcar nu se pune problema să se apropie de o relație mai profundă cu o bancă în ceea ce privește zona de creditare. Poate doar operațiuni curente.

Iar în cazul start-up-urilor de tehnologie, Dan Mihăescu susține că acestea pur și simplu nu au alte alternative decât să ridice bani de la investitori de tip equity, adică angel investors, platforme de crowdfunding și apoi, la nivele mult mai rafinate, de la fonduri de venture capital. “Iar în realitate, aceste alternative nu pot fi comparate cu a ridica bani de la o bancă”, continuă acesta.

Din punctul de vedere al lui Matei Păun, Founding Partner BAC Investment Bank & Black Sea Fund Advisors, nu există însă o competiție între fondurile de investiții și bănci, ci mai degrabă băncile sunt complementare fondurilor. “Capitalul bancar oricum va fi întotdeauna mai ieftin în comparație cu capitalul unui fond de investiții și ca atare este complementar. O bancă poate investi o investiție punctuală. De regulă, are un orizont mult mai mic decât un fond. Și, de asemenea, un cost mai mic”, punctează Matei Păun.

Totodată, el susține că un fond poate privi mult mai departe decât o bancă, poate investi efectiv într-o strategie și nu neapărat în anumite investiții punctuale și, mai mult decât atât, un fond deseori poate veni cu niște resurse umane. “Rolul fondului poate fi unul de partener efectiv, un partener strategic. E drept un partener financiar, dar un partener care să ajute antreprenorul, să ajute compania să crească așa cum nu ar fi putut să fi crescut singuri. Eu n-aș privi fondurile doar ca un partener financiar, ci și ca o resursă umană strategică. Altfel deseori inaccesibilă”, explică Matei Păun.

De asemenea și Andrei Gemeneanu, Managing Partner Morphosis Capital, este de părere că fondurile de investiții nu sunt o alternativă sau nu competiționează în niciun fel cu băncile. Ba din contră. În opinia lui, o companie cu o strategie de creștere accelerată și solidă va accesa în același timp și capitalul bancar și capital sub formă de equity. “Cred că acele companii care aveau conversații pozitive cu băncile înainte au menținut acele relații pozitive și vor continua să se finanțeze printr-o multitudine de pârghii”, spune acesta. El subliniază totodată că o criză cumva polarizează câștigătorii și pierzătorii, ceea ce s-a și întâmplat în ultimul an, pe fondul pandemiei.

Astfel că, pentru un start-up, mai ales în context actual, viteza și timpul sunt de o importanță meteorică pentru a-și asigura succesul pe piață. “Nu încercați să negociati șase luni o tranzacție pentru că în viața unui start-up șase luni înseamnă zece ani pentru o companie matură sau cinci ani. Așadar, accentul trebuie pus pe viteza cu care se desfășoară o tranzacție și nu pe o super optimizare”, atrage atenția Dan Mihăescu. De ce? “Pentru că realitatea este că dacă compania nu are succes nu contează nimic din tot ceea ce s-a negociat“, afirmă antreprenorul.

Opinie împărtășită și de Andrei Gemeneanu. Deși acesta nu a resimțit nicio schimbare în ceea ce privește volumul companiilor care au apelat la Morphosis pentru finanțare, iar din perspectiva sa lucrurile arată un pic mai bine pentru mediul de business și pentru sectorul IMM-urilor, totuși și el este de părere că inamicul cel mai mare în lumea tranzacțiilor este timpul. “Tot timpul ne luptăm cu timpul și din perspectiva randamentului la capital și din punct de vedere al nevoilor companiilor și din punct de vedere al impacienței noastre ca antreprenori. Încercăm tot timpul să facem tranzacțiile mai repede”, mărturisește Managing Partner-ul Morphosis Capital, care a observat că s-au schimbat discuțiile legate de evaluarea companiilor în ultimul an, acestea devenind mult mai complexe.

“Într-un fel cifrele din 2019 erau irelevante. Cifrele din 2020 ar fi putut penaliza ca să zic așa la evaluare un fondator. Ceea ce nu e un spirit bun de parteneriat pentru începutul unei noi generații”, explică Andrei Gemeneanu. Tot o schimbare în contextul pandemiei observată de acesta a fost și interesul accentuat al antreprenorilor către acele fonduri de investiții care pot să adauge valoare în mod tangibil pe fiecare skill area. “Și aici noi întotdeauna punem o grămadă de focus în a încerca să aducem la masă aceste skill-uri tangibile care vin din background-ul nostru”, continuă el.

Pe de altă parte și viziunea antreprenorilor determină succesul unui start-up. “Cred că discuția a doua cea mai importantă este alinierea nu numai a viziunii, dar și a conceptului despre cum se va executa treaba asta“, mai spune Dan Mihăescu. Astfel că, fondurile de investiții nu intră numai cu bani într-o companie, ci și cu foarte mult knowledge. “Și îi ajutăm cu ceea ce știm cel mai bine. Noi în foarte multe dintre start-up-uri investim alături de alte fonduri și sunt runde succesive care ridică valoarea companiei. E foarte mult de muncă până aduci o companie la success“, mai subliniază co-fondatorul GapMinder, un fond de investiții de 50 de milioane de euro, care plănuiește să își mărească portofoliul cu 2-3 companii de seed. Bugetul de investiții al GapMinder se ridică la circa 14 milioane de euro pentru acest an. “La noi, în 2021, prioritatea sunt runde de follow on în companiile pe care le avem deja în portofoliu“.

În ceea ce privește BAC Investment Bank & Black Sea Fund Advisors, un fond de investiții de 43 de milioane de euro, acesta este în momentul de față în plină derulare a două tranzacții în sectorul de sănătate.  “De asemenea ne uităm de ceva timp și suntem într-o fază relativ avansată de discuții cu o altă firmă pe zona de high tech. E o zonă foarte interesantă, tot așa de viitor, cu ecou mare pe zona de automatizare. Și am mai avea încă două-trei, dar la nivel mai incipient”, mai precizează Matei Păun. Până la finalul anului sau începutul lui 2022, acesta estimează că vor finaliza 3-4 tranzacții în valoare totală de maxim 30 de milioane de euro. “Și asta pentru noi ar însemna mai mult sau mai puțin finalizarea fondului și poziționarea noastră pentru a ridica un al doilea”.

Pentru 2021, Morphosis Capital are în plan cel puțin două tranzacții, cu o valoare cumulată de peste 20 de milioane de euro. Iar pentru a doua parte a anului viitor, Andrei Gemeneanu vrea să înființeze și cel de-al doilea fond Morphosis Capital, care va avea o strategie similară cu actualul.