Dan Bucșa, economist-şef UniCredit Bank Europa Centrală şi de Est

Oportunitatea pentru România

Dan Bucșa: E încă foarte dificil de spus care va fi scenariul de revenire pe care îl va parcurge România și, de fapt, cam toate statele din regiune, atâta vreme cât evoluția acestei epidemii este încă sub semnul întrebării. Pentru anul acesta, vedem pentru regiunea CEE un scenariu de recesiune cu evoluții între minus 6% pentru Rusia și Turcia și până la aproape minus 13% pentru Slovacia. Prognoza noastră este că România se va confrunta cu o recesiune profundă în 2020, economia urmând a se contracta cu până la 9% în termeni reali. Pe măsură ce economia se va repune în mișcare, rapiditatea creșterii economice și forma de redresare vor depinde foarte mult de ceea ce se va întâmpla mai departe din punct de vedere al restricțiilor (măsura în care acestea vor continua să fie relaxate, sau va fi necesară reintroducerea unora mai dure), de evoluția economiei globale și evoluția șomajului. În opinia noastră, cele mai probabile scenarii pentru România sunt cele pentru o redresare în V – în care într-un an-un an și jumătate revenim în punctul în care eram înainte de criză -, sau în W – în situația în care ne vom confrunta cu un nou val de epidemie iar restricțiile vor fi reintroduse.

„Un nou drum” pentru România ar însemna investiții – aceleași investiții despre care vorbim de mulți ani, însă este extrem de greu de crezut că vor putea fi făcute într-o mai mare măsură acum, când banii merg cu prioritate către obiective legate de pandemie. Să nu uităm că România pornește la drum cu deficite mari și, ca urmare, poate cheltui mai puțin decât țările din jur. Prognoza noastră indică un deficit bugetar de peste 6% din PIB în 2020 din cauza scăderii veniturilor guvernamntale și a cheltuielilor suplimentare.

Domenii ce trebuie reformate

Dan Bucșa: Cred că o reformare a anumitor domenii economice are loc în mod firesc în această perioadă, ca rezultat direct al scenariului în care a trebuit să evoluăm în ultimele cîteva luni. Nu mă aștept pentru perioada post-pandemie la un cu totul alt univers, însă vor fi modificări, iar unele domenii vor avea de suferit pentru o perioadă, altele definitiv dacă nu vor reuși să se reinventeze, în timp ce altele au un potențial important de a crește. Printre cele mai afectate domenii, care vor trebui să găsească soluții să se reformeze, sunt și vor continua să fie activitățile de comerț în spații mici, sau cele care presupun activități în spații aglomerate (mall-uri, cinematografe, spații de concert închise) care vor trebui să își regândească activitatea cu un alt format. La fel, turismul de masă – croazierele, liniile aeriene și hotelurile de capacitate mare, pentru care revenirea mai are de așteptat, dar și călătoriile de afaceri, la care, cel mai probabil, nu ne vom mai întoarce.

Câștigă, pe de altă parte, activitățile din zona de logistică, și mă gândesc aici, de exemplu, la dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare, atât de necesare, care să lege producătorii mici agricoli de consumatorii din zonele urbane. Este domeniul cel mai puțin dezvoltat în România și care poate să aibă viitor. La fel, logistica în zona de construcții, domeniul IT – pentru că o parte din economie se mută online -, cel de livrări, și cel de servicii personalizate se vor dezvolta în continuare. Nu în ultimul rând, pentru că în următorul buget european (2021-2027) sunt alocate fonduri importante pentru acest domeniu, energia verde, regenerabilă are un potențial important.

Măsuri urgente pentru relansare

Dan Bucșa: Guvernele vor ieşi extrem de îndatorate din această perioadă și cred că este greu să ne așteptăm la măsuri directe de susținere a economiei, prin investiții în infrastructură, de exemplu. Cred însă că, dacă ne referim la cazul României, este extrem de important ca Statul să continue să asigure un sprijin pentru forța de muncă aflată acum în șomaj și dincolo de momentul în care economia își va relua creșterea, pentru că altfel vom vedea un număr mare de șomeri. În scenariul nostru, rata șomajului ar putea să crească de la 3% înainte de carantină până la 9% în cursul anului, întrucât cel puțin 10% dintre angajații aflați în șomaj tehnic pot fi disponibilizați după epuizarea suportului guvernamental.

Revenirea domeniului

Dan Bucșa: Înainte de toate, trebuie spus că această criză este diferită fața de cea din 2007-2009, pentru că nu avem de-a face cu o criză a sistemului bancar, ci cu una a sistemului sanitar, care impactează puternic economia mondială. Sistemul bancar este însă mult mai pregătit, nu este o parte a problemei, ci parte a soluției. Băncile românești sunt solid capitalizate și atât BNR, cât și BCE au implementat măsuri prompte de asigurare a lichididății în sistem. În același timp, băncile au fost pregătite și au reușit să activeze rapid soluții care au asigurat continuitatea activității, iar gradul ridicat de digitalizare din sistem și-a demonstrat avantajele. Astfel că, în acest moment, nu este cazul să vorbim despre o revenire a activității bancare – ci mai degrabă de atenție față de ceea ce se va întâmpla mai departe. În această perioadă, unele companii, în special IMM-urile, și unele gospodării pot suferi consecințe destul de grave, și, dacă aceastea nu vor fi abordate prin acțiuni guvernamentale, ar putea exista destul de multe situații de companii în faliment. Rămâne de văzut dacă va fi doar un șoc temporar pentru economie și, prin urmare, pentru sistemul bancar, sau vor exista daune pe termen lung – atât pentru economia globală, cât și pentru activitatea bancară.