Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

Dăianu: Este incorectă teza unora că BNR nu dorește intrarea României în zona euro, dar BNR trebuie să facă analize

Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), a adus câteva argumente că BNR a fost și este implicată în integrarea țării noastre, economic și instituțional, în Uniunea Europeană.
?????????????????????????????????????????????????????????????????

Forbes CEE Forum 2017 – Leadership pentru următorii 100 de ani

„BNR a fost și este implicată adânc în integrarea României, economic și instituțional, în UE. Este incorectă teza unora că BNR nu dorește intrarea României în zona euro, sau că are o atitudine «conservatoare» vizavi de Uniunea Bancară”, a menționat Dăianu, în cadrul conferinței „Reformarea Europei: România și nucleul dur. Adecvare, politici, măsuri necesare”.

Acesta a amintit și de reacțiile, unele vehemente, față de crearea Comitetului Național pentru Supraveghere Macropudențială, văzut de unii ca un „super-guvern”, deși noua instituție este o replică națională a Consiliului European pentru Risc Sistemic (CERS).

Unele reacții au dovedit neînțelegerea reformelor din Uniune, și în lume, în general, privind nevoia de re-reglementare a industriei financiare, având în vedere criza financiară, daunele pricinuite economiei, societății de regimul ultra-lax de reglementare (light touch regulation), de o filosofie simplistă privind funcționarea piețelor”, a subliniat Dăianu.

Decizia va fi una politică, din intern, dar și o alta a partenerilor externi

În plus, trebuie să se facă o distincție între abordări și declarații politice, decizii politice, fiindcă intrarea în zona euro nu poate fi pusă pe pilot automat, a mai spus reprezentantul BNR.

„Va exista o decizie politică în țară și una a partenerilor, și o analiză onestă, lucidă a precondițiilor economice și instituționale de aderare, ce includ funcționarea zonei euro. A judeca beneficii și costuri face parte din procesul rațional de decizie; așa se face peste tot unde există abordare rațională. Dezbaterile privind reforma zonei euro, a guvernanței Uniunii, privind viitorul Uniunii, arată că deciziile implică analiză, alternative cu trade-offs (compromisuri), abordări cât mai raționale în condițiile date. La BNR se fac analize așa cum se fac la toate băncile centrale din țările candidate la aderare, așa cum se fac la BCE, la Comisia Europeana și în organismele financiare internaționale. Analiza, chiar dacă operăm cu unele aproximații, este obligatorie pentru decizia de aderare. O mare lecție a crizei zonei euro este că au fost subestimate considerente de ordin economic”, a punctat Dăianu.

La BNR, există, de mai mulți ani, un comitet de aderare la zona euro la care participă oficiali ai Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Afacerilor Externe și ai altor instituții ale statului.

Nivelul veniturilor fiscale a devenit o problemă de securitate națională în România

Pentru o aderare optimă, credem că două precondiții sunt esențiale, și împărtășesc și susțin această abordare: o masă critică de convergență reală și structurală ex-ante, care include finanțe publice solide, capacitate de a genera competitivitate prin creșteri de productivitate, nu prin tăieri de salarii și de venituri; reforma unor instituții și mecanisme ale zonei, inclusiv instrumente de absorbție a șocurilor asimetrice, de care vorbesc, în ultimii ani, tot mai mult oficiali europeni, chiar dacă există unele disonanțe conceptuale”, a subliniat Dăianu.

El a dat drept variantă posibilă aderarea la Uniunea Bancară, care poate precede aderarea României la zona euro, iar considerente geopolitice pot grăbi aderarea României la zona euro.

„O economie solidă, un buget public cu venituri suficiente, nu 26% din PIB, ca în prezent, și fără îndatorare excesivă ajută la participarea la acțiuni de cooperare avansată – protecția frontierelor, apărare comună, intelligence etc. Aici trebuie spus că nivelul veniturilor fiscale a devenit o problemă de securitate națională în România, fie că suntem în Uniune sau că am fi cu o funcționare deplin autonomă”, a mai spus Dăianu.

Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank, a precizat că, în UE, media veniturilor în bugetul public este de 40%, mult peste nivelul din țara noastră.

Dăianu a menționat că una dintre cauzele acestei diferențe majore și periculoase în ceea ce privește veniturile bugetare, între noi și UE, pe lângă evaziune, este scăderea de taxe și de impozite, din ultimii ani. Cel mai mare impact l-a avut reducerea TVA, care, de la 1 ianuarie 2016, a fost scăzută de la 24% la un nivel de 20%, iar, de la 1 ianuarie 2017 este de 19%.

Dumitru a completat că este dezarmant să vezi în execuția bugetară la o creștere economică, chiar peste așteptări, cu 5,9%, încasările din TVA la peste minus 4%:

„Explicația logică, singura pe care aș vedea-o, este că a crescut evaziunea fiscală, deși este contraintuitiv”.

Reprezentantul BNR a adăugat că, la un nivel comparabil de taxe și impozite cu alte țări, la noi, evaziune este mai mare, fiind practicată atât de grupuri internaționale, cât și de grupuri interne.

(Evaziunea) este și o expresie a instituțiilor slabe și a multor conivențe. Ce înseamnă mediul economic trebuie să fie prietenos? Mediul economic trebuie să fie echitabil. Cel care-și plătește taxele și impozitele cum privește că altul nu-și plătește taxele și impozitele?! 26% este foarte puțin! Există o teză fatalistă că este un semn al subdezvoltării, că nu se poate. Să acceptăm o asemenea teză? Nu este de acceptat. Am avut și un nivel mai ridicat”, a detaliat Dăianu.

Într-o țară cu atâta sărăcie, cu atâta discrepanță, să-ți imaginezi că privatul va asigura sănătate și educație este o nebunie

Dăianu a mai spus că România, ca să fie crezută și să poată participa în mod efictiv în acțiunile de cooperare avansată, nu doar să intre în zona euro, trebuie să vină cu resurse, nu numai cu prezențe ministeriale la ședințe.

„Uitați-vă cât de greu ne este să alocăm pentru apărare. Apărarea nu înseamnă doar achiziții militare. 26% din PIB nu poate proteja. Sunt bunuri publice care, prin definiție, nu pot fi furnizate decât de sectorul public. Într-o țară cu atâta sărăcie, cu atâta discrepanță, să-ți imaginezi că privatul va asigura sănătate și educație este o nebunie. Ai nevoie de apărare, de ordine publică în sensul pozitiv, să asiguri securitatea cetățenilor, este foarte puțin”, a adăugat Dăianu.

Reprezentantul BNR a completat că România are nevoie de reforme și creștere economică durabilă care să favorizeze aderarea, iar „propunerea Juncker” poate ajuta în acest scop. Poate ajuta inclusiv prin elaborarea unei foi de parcurs, a unui program de aderare, care să mobilizeze resursele, să stimuleze reformele, să asigure o masa critică de convergență reală și structurală.

Pentru securitatea economică a României, și nu numai, este vital ca Uniunea să fie mai puternică, mai unită, ca tendința de fragmentare să nu fie accentuată”, a concluzionat Dăianu.

Forbes CEE Forum 2017 – Leadership pentru următorii 100 de ani

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii