Cuvintele sunt gratuite, pot fi extrem de dulci și, garantat, nu îngrașă… În plus, nu mor niciodată. Nici măcar atunci când am vrea noi. Pentru că, dincolo de truisme și clișee de dezvoltare personală, „puterea cuvântului“ există cu adevărat și rămâne probabil cea mai mare formă de influenţă pe care o avem unii asupra altora. Și cel care nu înţelege asta – well, he is not a Jedi yet….
CUVINTE-SABIE
Bunica mea ar vrea să uite probabil cum atunci când a ajuns la spitalul de urgenţă cu hipertensiune 20, prima asistentă care a întâmpinat-o i-a reamintit că la 70 de ani nici n-ar trebui să mai încerce să se facă bine pentru că și-a trăit deja viaţa… ceea ce a făcut să-i crească și mai mult tensiunea!
CUVINTE-CREATOARE
În spectacolul „Caramitru, Mălăele, câte-n lună și în stele!“ (o terapie prin râs de încercat măcar o dată), actorul Horaţiu Mălăele povestea un contraexemplu cât se poate de personal:
„Când m-am născut, nu erau semne de vreo reușită a mea în viaţă. Aveam un strabism foarte pronunţat, eram dislexic și abia citeam, toţi cei din jur râdeau de mine: profesori și copii, eram numit «prostu’ clasei», mi se lipeau bilete cu apelativul ăsta în pauze pe spate, mi se spunea mereu că desenez urât și atunci nu prea am mai desenat. Eram în suferinţă. Înţelesesem că sunt prost, urât și că nu sunt bun de nimic. Apoi, în clasa a V-a, a venit un profesor care mi-a văzut un desen ascuns și a vorbit puţin cu mine. La urmă, m-a privit direct în ochi și mi-a spus clar: «Tu ești un geniu». Iar eu am început să fiu“.
Și câte altele… cuvinte-terapie, cuvinte-joacă, cuvinte-catharsis, cuvinte-speranţă, cuvinte-putere, cuvinte care deschid ferestre, cuvinte care le închid definitiv sau chiar „necuvintele“ lui Nichita… cine nu păstrează în sine măcar unul din toate astea, ca o înregistrare vie care nu se erodează în timp și care, din când în când, își dă singură play pentru a trezi la viaţă un întreg univers de emoţii?
Știinţa ne confirmă acest efect și ne explică de ce cuvintele pot schimba literalmente creierul. Un singur cuvânt are puterea de a influenţa genele care reglează stresul emoţional și fizic. Cercetătorii au descoperit că folosirea unor cuvinte care induc o stare de armonie, iubire sau bunătate crește raţionamentul cognitiv și activarea zonelor din jurul lobilor frontali.
Astfel de cuvinte stimulează centrul responsabil pentru înţelegerea imaginii de ansamblu, pentru empatie și ascultare activă, în timp ce cuvintele negative stimulează centrul fricii și determină secreţia hormonilor de stres care pot întrerupe procesele logice.
Nu e uimitor cum un singur cuvânt, un singur sunet emis în câteva secunde are puterea de a ne duce „către fericire în sus și de a ne izbi cu tâmpla de stele“ zile în șir? Sau, dimpotrivă, de a ne întrerupe somnul, apetitul și orice capacitate de a experimenta fericirea? Și când te gândești că avem cu toţii această putere, fie și măcar asupra noastră înșine.
CEL MAI PERICULOS CUVÂNT
Da, aţi ghicit, este „NU“. Studiile spun că atunci când îl folosim încruntaţi și îl însoţim de o stare negativă, vom activa eliberarea hormonilor de stres nu numai în propriul creier, ci și în creierul ascultătorului, subminând încrederea și cooperarea. Cu atât mai mult cu cât urechile care îl aud sunt unele mici și jucăușe.
CUVINTE-CADOU
Data viitoare când aveţi de făcut un cadou, sau când vreţi, pur și simplu, să faceţi ceva frumos, dăruiţi un cuvânt aducător de bine. Nu va muri niciodată.
