IoT (Internet of Things/ Internetul lucrurilor)
Când vorbim despre „internetul lucrurilor” vorbim, de fapt, despre o rețea de dispozitive care pot fi conectate între ele, dar și la internet. În zilele noastre, mai toate dispozitivele electrice și electronice pot fi sau vor putea fi conectate la internet. Vorbim aici de mașini de spălat sau frigidere inteligente, care stochează sau vor putea stoca tot mai multe informații despre obiceiurile proprietarului, dar și despre un nivel mai complex al IoT: la scară mai largă, IoT va schimba radical până și structurile în care trăim. Mai precis, încet-încet vom constata că începem să trăim în „smart cities”, ipoteza întărită și de evenimentele de profil, precum Tech Week, în care nișa ,,smart cities” ocupă un loc important. Cu alte cuvinte, vom observa progrese inclusiv la nivelul orașelor în care locuim și care vor începe, încet-încet, să se auto-optimizeze în funcție de informațiile stocate în fiecare dispozitiv care permite acest lucru.
Blockchain
Blockchain e pentru lumea finanțelor ceea ce era acum 20 de ani internetul pentru lumea largă: o tehnologie descentralizată, care are potențialul de a schimba fundamental felul în care ne administrăm finanțele. Dacă blockchainul ar deveni un sistem adoptat pe scară largă și cu adevărat descentralizat, vom putea constata că avem tot mai mult control asupra finanțelor noastre și că necesitatea de a mai apela la intermediari (băncile) va deveni un lucru de domeniul trecutului. Banca Centrală Europeană a răspuns, prin vocea boardului executiv, că nu știe sigur dacă adoptarea blockchain-ului la scară largă ar fi cu adevărat utilă societății. La polul opus, Rezerva Federală a Statelor Unite e optimistă și consideră că implementarea blockchainului ar putea fi una dintre cele mai importante și dramatice transformări ale sistemului financiar de după 1970. Singura condiție pentru ca blockchainul să aducă modificări reale rămâne, însă, ca el să devină un sistem cu adevărat descentralizat și nu fals descentralizat.
Machine learning
Inteligența artificială va continua să progreseze, devenind tot mai prezentă și mai bine integrată în viața noastră de zi cu zi. Atunci când vorbim de inteligență artificială (A. I.), ne referim, de fapt, de algoritmi de învățare care au la bază fie date de sine stătătoare, fie date colectate. Ca fapt divers, în acest moment datele care tranzitează Internetul într-o secundă sunt de două ori mai multe decât totalitatea datelor care existau în urmă cu 15-20 de ani, iar această creștere exponențială va fi tradusă la nivel practic în noi și noi oportunități de business. Potrivit unui studiu Gartner, în acest an valoarea de business derivată din domeniul A. I. va fi cu aproape 80% mai mare decât anul trecut. Predicția e confirmată deja și de mulțimea de platforme și tool-uri care au fost dezvoltate în ultimul an și care le oferă businessurilor tot mai multe oportunități de a îngloba inteligența artificială în soluțiile și în serviciile pe care le oferă. A. I. e o nișă de miliarde de dolari și partea interesantă e că ar putea deveni și prima nișă care să ofere lumii primul trilionar, dacă acesta va oferi lumii un serviciu care să fie pentru A. I. și robotică ceea ce a fost social media pentru internet.
Quantum computing (computere cuantice)
Quantum computingul are încă statutul de „tehnologie emergentă” și e una dintre cele mai fascinante zone tech în care cercetătorii, organizațiile și guvernele din toată lumea au investit sume colosale în ultimii ani. Dincolo de fascinația evidentă, de ce e totuși interesantă nișa quantum computingului, la nivel practic? Pentru că aici va apărea primul supercomputer. De șase ani încoace NASA și Google investesc permanent fonduri de ordinul miliardelor de dolari pentru dezvoltarea primului supercomputer cuantic, iar motivul pentru care toată lumea încearcă să îl construiască e unul destul de simplu: calculatoarele obișnuite, pe bază de siliciu, au început să își atingă limitele. Avem nevoie, deci, de o nouă tehnologie care să susțină funcționarea computerelor pe care le folosim în viața de zi cu zi, iar mecanica cuantică poate oferi soluția la această problemă. Supercomputerul pe care încearcă toată lumea să-l construiască ar funcționa pe baza principiilor cuantice, fiind vorba, de fapt, de superpoziție și ,,entanglement” (un fenomen fizic care are loc atunci când sunt generate, când interacționează sau când se află în proximitate spațială mai multe perechi sau grupuri de particule, în așa fel încât statutul cuantic al fiecăreia dintre ele nu mai poate fi descris independent de statutul celorlalte, chiar și atunci când sunt separate de o distanță mai mare). Cursa pentru dezvoltarea acestui supercomputer va deveni din ce în ce mai acerbă și asta se va întâmpla pentru că oricine îi va da primul lumii acest nou instrument va avea un avantaj competitiv și de business impresionant în raport cu ceilalți jucători de pe piață.
Tehnologia face deja parte din viața noastră și o va transforma din ce în ce mai mult cu fiecare an care trece. Modul în care facem lucrurile la serviciu, modul în care interacționăm cu alți oameni și felul în care trăim, în general, se vor schimba pe măsură ce tehnologia înregistrează noi și noi progrese. Nu ar fi rău, deci, să frunzărești mai des site-urile de profil precum Futurism, The Verge, Digital Trends, Gizmodo, TechCrunch, Wired sau Mashable Tech pentru a vedea care sunt noutățile din domeniu și cum ți-ar putea influența aceste transformări viața de zi cu zi.
