Cautare




, Contributor

Forbes Kids |
|

Cum să ne hrănim sănătos copiii?

În cazul copiilor, nu cantitatea contează atunci când ne referim la un comportament alimentar corect, ci calitatea și diversitatea alimentelor. Sunt studii care arată că un copil hrănit bine este un copil cu o imunitate crescută, energic, inteligent și  cu o memorie peste medie. Despre interdependența dintre succesul școlar și alimentația copiilor, dar și despre cum să-i hrănim cât mai sănătos, am vorbit cu dr. Anamaria Iulian,  doctor nutriționist, pshiholog clinician și psihoterapeut specializat în terapia copilului și a familiei, coordonator LifeBox.ro, un proiect online dedicat tuturor celor preocupați de un stil de viață sănătos.    
sanatate 2 shutterstock_15479500

Cum construim un meniu echilibrat, astfel încât să corespundă nevoilor lor nutriționale?

Generic, numărul de calorii necesare zilnic fiecărui copil depinde de categoria de vârstă în care se încadrează, astfel încât copiii de până la 3 ani au nevoie de 1000-1300 kilocalorii, cei până în 8 ani au nevoie de 1300-1600 kilocalorii, iar cei de până în 10 ani au nevoie de 1600-2000 de kilocalorii, în contextul în care copiii nu sunt sedentari.

Când gândim un meniu echilibrat vorbim despre calitatea și diversitatea produselor alimentare și abia apoi ne raportăm la cantitatea acestora, adică la kilocalorii și energie. Un meniu optim pentru copii înseamnă o gamă completă de macronutrienți, adică proteine, glucide cu absorbție lentă și grăsimi saturate și esențiale, la fiecare masă. Pentru a putea concepe într-adevăr un meniu avem nevoie să facem cumpărături de două ori pe săptămână. Ideal ar fi să facem această listă de cumpărături împreună cu copilul, implicându-l și pe acesta în alcătuirea meniurilor pe care el și-ar dori să le consume. Apoi, putem găti împreună cu acesta sau îl putem ruga să ne ajute la așezarea mesei pentru ca întreaga familie să stea la masă și să se poată bucura de toate atributele unei mese echilibrate nutrițional și caloric, într-o atmosferă familială, plină de bunăvoință și înțelegere.

Cât de important este micul-dejun pentru școlari și ce gustări sănătoase punem în pachetul pentru școală?

Micul-dejun oferă școlarului cantitatea de energie și nutrienți necesari acestuia pentru a putea face față activităților din programul educațional. Gustarea poate fi un fruct proaspăt, de sezon, sau un iaurt din lapte integral sau 30 de grame de fructe oleaginoase cum ar fi semințele, nucile, fulgii de cocos, bucăți de fructe uscate sau legume proaspete.

Cât de important este un plan alimentar săptămânal?

Planificarea alimentației săptămânale ajută la crearea unui stil de viață sănătos, iar alături de mișcarea zilnică, un program echilibrat de somn, și managementul bun al emoțiilor are o contribuție importantă la creșterea sănătoasă a copilului. Existența unor limite și reguli în rutina unui copil va stabili ordinea necesară în viața acestuia.

Sunt copii cu apetit mare și alții, din contră, cu apetit scăzut. Când ne îngrijorăm?

Nu există așa ceva. Este important pentru părinte să știe că toți copiii, la fel ca adulții, mănâncă de foame sau de poftă. Foamea poate fi definită ca o senzație de rău necesar și apare ca o consecință a scăderii glicemiei (nivelului de zahăr din sânge) pentru a semnala necesitatea următoarei mese. Pofta este dorința, nu nevoia, de a mânca „ceva bun“, de cele mai multe ori un glucid rapid. Copiii cu „apetit scăzut“ au de regulă incluse în alimentația lor mai multe gustări dulci: covrigei, biscuiți, ciocolată, napolitane etc. Excepția de la această regulă o reprezintă o categorie de copii care au o compoziție corporală cu indice de masă musculară foarte mare (peste 34-40%) și un stil de viață foarte activ.

Cât de mult ținem cont de preferințele alimentare ale copiilor și cât insistăm pe anumite alimente considerate sănătoase?

Atunci când ne dorim să adoptăm pentru întreaga familie un stil de viață sănătos și un comportament alimentar corect avem doar două reguli de urmat: mâncarea trebuie să fie gustoasă și să placă fiecărui membru al familiei, iar apoi trebuie să fie simplu de realizat. De regulă, nu interzicem și nu insistăm cu niciun fel de aliment, aceasta fiind cea mai simplă modalitate de a ajunge la un refuz, dar nici nu „fixăm” gustul copilului pe anumite alimente, de regulă cele bogate în carbohidrați sau cele care conțin mult amidon: cartofi, paste făinoase, pizza, pâine albă etc.

Cum gestionăm cererea mare de dulciuri?

Trebuie să îi oferim alternative dulciurilor din comerț, din zahăr nerafinat. O dată pe săptămână îi putem găti un desert sănătos, făcut în casă, iar cantitatea de zahăr din rețetă poate fi înjumătățită sau înlocuită cu sirop de agave. În restul timpului, ne axăm pe cele două gustări recomandate zilnic, pe lângă cele trei mese principale, care trebuie să fie reprezentate, preponderent, de fructe.

Sunt copii care nu mănâncă fructe și legume. Ce facem cu meniul lor?

Prima regulă este să-i scoatem copilului din meniu glucidele rafinate: biscuiții, napolitanele, ciocolata, acadelele, jeleurile etc., iar apoi să avem grijă să nu (mai) existe niciun sertar cu dulciuri în casă. Apoi să lăsăm, ca din întâmplare, în locuri strategice din casă (de exemplu pe masa din bucătărie, lângă frigider, în apropierea camerei copilului sau chiar în camera acestuia) fructe dulci –  pere, banane, portocale, struguri – și să nu uităm de banii de buzunar ai copilului, pentru a-i limita accesul la băuturi carbogazoase sau la produse de patiserie.

Care este interdependența dintre succesul școlar și alimentația copiilor?

Există deja destul de multe studii clinice care arată că în șase luni de la adoptarea unui comportament alimentar sănătos, copilului îi cresc scorurile la testele de inteligență și se îmbunătățește inclusiv caligrafia. Pe lângă aceste beneficii, copilul are mai multă energie, o memorie de lucru mai mare, o capacitate sporită de concentrare a atenției, mai multă bună dispoziție și, bineînțeles, o imunitate optimă.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii