Cautare




, Contributor

Corina Murafa este managing director Ashoka România și este un expert recunoscut în politici energetice cu mulți ani de experiență în companii multinaționale, organizații internaționale și think tank-...

CORONAVIRUS |
|

Cum ne mai creștem hrana? Agricultura inteligentă pentru climă oferă șanse de inovare și în România

Este posibil să facem și în România agricultură inteligentă adaptată schimbărilor climatice? Mai degrabă decât a contempla posibilitatea, este vremea sa contemplăm urgența unei astfel de tranziții.
 aboneaza-te
ROmic.pdf

Reechilibrarea relației dintre om și natură și evitarea unei crize de proporții mai mari decât cea pe care o traversăm pot fi realizate doar prin reformarea integrată a sistemelor agricol și alimentar de la noi din țară, prin colaborarea tuturor actorilor din ecosistem: mari retaileri, finanțatori, inovatori sociali, mari deținători de terenuri agricole, start-up-uri tehnologice, fermieri și decidenți.

Vineri, 10 aprilie, Ashoka România – biroul local al celei mai mari rețele de inovatori sociali, a găzduit o prima conversație care să ducă la construcția acestui ecosistem de agricultură inteligentă adaptată schimbărilor climatice, la care au participat reprezentanți ai diverselor sectoare cu o contribuție directă în acest domeniu, dar și peste 120 de specialiști și public interesat. De altfel, în parteneriat cu EIT Climate KIC, Ashoka România a realizat la finele anului trecut un amplu studiu al întregului ecosistem de inovare pentru climă din România, identificând peste 180 de români care acționează ca agenți ai schimbării pentru climă. 

În cadrul întalnirii, Anca Damour, Executive Board Member al Carrefour România, a afirmat: „Pentru a deveni sustenabilă, agricultura trebuie să fie ecologică”, adăugând că, prin programele și inițiativele sale, Carrefour a investit masiv ca să dezvolte segmentul BIO în România. Retailerul a format un ecosistem solid de fermieri, autorități, certificatori, consumatori și alți parteneri. Și-a transferat expertiza către fermieri, a pus în practică un business agricol colectiv – Cooperativa Agricolă Carrefour Vărăști – care in 2019 a produs 10.000 de tone de legume și a dat acces la piață și tehnologii, atât de necesare micilor fermieri. Prin Creștem România BIO a atras sute de fermieri deschiși să treacă la agricultura ecologică și și-a asumat formalitățile de înscriere, crearea planului de afaceri, consultanța pentru promovare și costurile de conversie. Anul trecut a lansat primele etichete bio de vinuri create exclusiv pentru Carrefour prin programul Deschidem Vinul Românesc, ca parte din ambiția sa de a face din vin un brand de țară. Sunt demersuri care merg mână în mână cu dorința retailerului de a transforma obiceiurile alimentare ale populației. „Suntem într-o piață liberă și oferta trebuie să întâlnească cererea”, spune Anca, iar cererea de produse bio s-a dublat anual în ultimii ani. Dar trecerea la o agricultură curată nu este ușoară. Și mai mulți fermieri au nevoie de know-how, acces la finanțare și suport în tranziția către practici moderne. Acest lucru se poate obține doar printr-o transformare profundă, de durată, la care să participe mult mai intens statul, prin politici publice, integratori, finanțatori și alți parteneri. Carrefour a contribuit la înființarea Fundației pentru Dezvoltarea Agriculturii, care are ca scop realizarea acestei schimbări sistemice a sectorului legumicol și punerea în valoare a potențialul latent care există în acest moment în agricultură.

Codruț Nicolau, Director General Adjunct Patria Bank și Membru în Consiliul de Administrație al Patria Credit, a amintit despre aceeași muncă de pionierat derulată în România de instituția pe care o conduce, inclusiv prin programe de transfer de experiență între fermieri susținute de bancă, dar și de nevoia de intervenție mai structurată. “Încet, încet, acest fagure al ecosistemului începe să se dezvolte. Cu cât reușim să punem piesele de puzzle împreună, cu atât ne va fi mai bine”, concluzionează Codruț. Patria Bank, unul din cei mai mari finanțatori specializați ai fermierilor din ultimii 14 ani, s-a confruntat în aceste zile cu situația paradoxală ca legumicultorii pe care i-a finanțat să aibă producție ridicată, dar să nu găsească unde să și-o valorifice, în timp ce în București și marile orașe consumatorii să își dorească produse proaspete, livrate acasă. Legumicultorii mari, care au investit în tehnologie de producție, făcând smart agriculture, s-au apropiat de retaileri în special pentru că au capacitate suficient de mare de livrare. Cei mici însă au rămas prinși într-o capcană, într-un mismatch între cerere și ofertă, deși au început să se adapteze și ei noilor tehnologii, spre exemplu prin programul Patria Bank de dotare cu POS-uri a producătorilor din piețele agroalimentare. În Franța, în perioada de COVID, amintește Codruț, Ministrul Economiei are în fiecare dimineață o teleconferință de 30 de minute cu toți actorii din sistem – producători, depozitari, transportatori, retaileri – ca să deblocheze lanțurile de aprovizionare și să aducă produse proaspete, locale, pe mesele francezilor.

Florin Stoican, Ashoka Fellow din 2018, a împărtășit din experiența acumulată în Oltenia de sub Munte, o dată cu înființarea Parcului Național Buila Vânturarița. Începând cu un proiect de conservare cu 15 ani în urmă, Florin și echipa lui și-au dat repede seama că nu pot face conservare fără să ia în calcul nevoile comunității. Astfel, au ajuns să se concentreze pe dezvoltarea ecoturismului, care a dus la dezvoltare pe orizontală, producătorii locali putând să își valorifice mai bine produsele. Autoritățile, prin lipsa de politici în domeniu, le-au dat însă bătăi de cap. “Menținem practici de pe vremea tătarilor, fără niciun beneficiu – nici pentru productivitatea agricolă, nici pentru mediu – de la incendieri la intrarea cu drujba pe pajiști”. Din seriile de măsuri care pot îndeplini cele două deziderate, dezvoltarea și conservarea, Florin a amintit crearea de perdele forestiere între terenurilor agricole, pentru care militează intensiv în ultima vreme. Acestea ar duce la scăderea de chimicale folosite în agricultură, la creșterea productivitatii prin aport suplimentar de umiditate în sol, dar și la ocrotirea biodiversității.

Oleg Moraru, responsabil de portofoliul Romanian American Foundation în domeniul economiei rurale, a povestit despre cele cinci food hub-uri incubate de fundație. Acestea au pornit ca afaceri sociale, atingând direct obiective de mediu prin promovarea agriculturii în sistem extensiv și scurtarea lanțului producător – consumator. Echipele din hub-uri colaborează cu fermieri locali, care nu au tranzitat încă, din fericire, la agricultura intensivă, și-i ajută să ambaleze, eticheteze și valorifice produse sănătoase, cu amprentă redusă de carbon. În paralel, Oleg menționează, este nevoie și de educarea consumatorilor: produsele ecologice tradiționale, deși mai costisitoare pe termen scurt, aduc mari beneficii de sănătate pe termen lung.

Adina Moise, reprezentând mai multe inovații sociale în domeniu agriculturii conduse de comunitate, de la Institutul de Cercetare în Permacultură, România în Tranziție, Grădinescu și prima Bancă de Semințe Tradiționale din România, este unul din cei 189 de inovatori sociali din România identificați de Ashoka și EIT Climate KIC. Adina a arătat participanților la eveniment că este posibil să grădinărești cu succes în orașe, practicând cele trei principii ale permaculturii: grija față de pământ, grija față de om și împărțirea echitabilă a surplusului. Adina a arătat imagini de la cele peste 10 grădini comunitare din România, care prin inovații precum energie verde și agricultură hidroponică, au reușit nu numai să producă mâncare sănătoasă, dar și să readucă familiile tinere mai aproape de pâmânt, în comunități mai unite de consumatori. “Este posibil să mâncăm sănatos și să grădinărim fără chimicale”, crede Adina, arătând că zilele acestea micii antreprenori implicați în agricultură comunitară prietenoasă cu mediul au comenzi atât de numeroase, încât cu greu le pot face față.

În dezbatere a intervenit și Alexandra Suciu Sorensen, reprezentant Commoditrader, un start-up fintech danez, multipremiat pentru digitalizarea adusă într-un domeniu eminamente tradițional: agricultura. Prin intermediul platformei, disponibilă din septembrie 2019 și în România, peste 2000 de fermieri au acces gratuit la un marketplace de cereale și produse agricole, care transparentizează prețurile și crește accesul producătorilor la piață. În prezent, Alexandra lucrează la un proiect prin care Commoditrader va bonifica fermierii care decid să aplice principii regenerative, amânând lucrările de arat și reducând astfel emisiile de dioxid de carbon în atmosferă, odată cu menținerea umidității în sol.

Întâlnirea a fost doar prima dintr-un program mai amplu pe care Ashoka dorește să îl dezvolte în România, aducând la masa construcției de ecosistem și alți actori, extrem de necesari pentru o dezvoltare echilibrată a acestui domeniu, precum au punctat și invitații în finalul intervenției lor: retaileri mari, modele de succes din afara României, decidenți politici, transportatori, procesatori alimentari și inovatori sociali care educă fermierii în direcția agriculturii inteligente, adaptate schimbărilor climatice.

Pentru detalii și pentru a contribui la construcția acestui program, vă puteți adresa Corinei Murafa, Director Executiv Ashoka România (cmurafa@ashoka.org).

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii