Cautare




, Contributor

Sfatul specialistului |
|

Cum creștem copii adaptabili?

Există psihologi ai copilăriei care, observând ani de-a rândul minți în miniatură și comportamente jucăușe, au articulat în cor: copiii vin cu anumite caracteristici de personalitate. Așadar, natura joacă fără doar și poate un rol important în determinarea personalității celor mici. Dar nu uitați de puterea voastră! Învățați-i arta flexibilității și a adaptabilității. Sunt lecții timpurii care predau reziliența, o trăsătură absolut esențială pentru a face față provocărilor serioase care îi așteaptă în viață. de Ioana Olărașu, psiholog psihoterapeut  
 aboneaza-te
shutterstock_269009678_1

Maria Montessori spunea „Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.”

Lumea în continuă schimbare ne provoacă să dezvoltăm mecanisme psihologice de adaptare cât mai curând cu putință. Nevoia de adaptabilitate începe chiar de la naștere și fiecare etapă din parcursul educațional al copilului presupune o nouă provocare adaptativă.

„Provocările au un rol esențial în jalonarea dezvoltării emoționale, în special a încrederii în sine. O adaptare sănătoasă pornește din interior, prin conștientizarea propriilor resurse. Aceasta se consolidează prin experiențe care-l provoacă pe copil să descopere noi moduri de a fi.“

În bagajul emoțional al copiilor este nevoie de o doză sporită de încredere în sine și autonomie. De multe ori, nevoile naturale ale copiilor de autonomie și explorare sunt întâmpinate de temeri din partea părinților. Soluția este să întâlnim nevoile copiilor și fricile părinților la mijloc, creând un cadru sigur în care copilul să exploreze și să-și asume inițiativa. Provocările au un rol esențial în jalonarea dezvoltării emoționale, în special a încrederii în sine. O adaptare sănătoasă pornește din interior, prin conștientizarea propriilor resurse. Aceasta se consolidează prin experiențe care-l provoacă pe copil să descopere noi moduri de a fi.

Cum le transmitem copiilor mesajul că se pot descurca singuri?

Între copii și părinți există o strânsă comunicare… nonverbală. Ei pot „citi” gesturile părinților și înțelege stările lor de dincolo de cuvinte. De aceea este importantă încrederea autentică în forțele copilului, validată de gesturi și atitudini.

  • Oferiți-le contexte în care să abordeze provocări pe măsura puterilor sale: Căutare de „comori” în parc, pictură sau desen liber, obișnuita „ordine în cameră”, o sesiune de gătit împreună sau pregătirea rucsacului pentru a doua zi de școală.
  • Validați-le eforturile mai mult decât rezultatul în sine, evitând să realizați partea lor de activitate. La nevoie, implicați-vă alături de ei. De exemplu, dacă realizați un Lego cu un grad sporit de dificultate, urmăriți împreună indicațiile de construire, dar lăsați-i pe ei să asambleze piesele. În cazul unei activități creative, lăsați-vă surprinși de felul lor de a privi lucrurile, fără a încerca să le direcționați expresia de sine.
  • Fiți acolo pentru copii, dar lăsați-i să greșească. Încurajați-i să continue. Așa vor căpăta mai mult control asupra a ceea ce fac, precum și încrederea că se pot regăsi după o greșeală. În momentele de frustrare, ajutați-i să vadă că greșeala le arată cum se pot ajusta și adapta în contextele viitoare. O abordare deschisă, de tipul: „E normal să mai greșim. Hai să vedem… ce putem învăța din asta?” îi va relaxa în fața provocărilor, ajutându-i să fie mai creativi și, desigur, adaptabili!

Prima tabără–test de adaptabilitate. În pregătirea pentru acest pas esențială este comunicarea părinte-copii.

Odată cu vârsta școlară se intensifică nevoia copiilor de a aparține unui grup, motiv pentru care ei își pot arăta interesul de a participa într-o tabără.

Iată câteva repere că sunt pregătiți să meargă în prima tabără

Interacționează cu ușurință cu persoane noi

Sunt sociabili

Își doresc să-și facă noi prieteni

Au dobândit deprinderi elementare de îngrijire personală.

Entuziasmul copiilor pentru a merge în tabără este, poate, cel mai important indiciu pentru a discuta cu ei despre plecare.

Detaliile îi ajută pe copii să se simtă în siguranță într-o situație pe care o vor percepe drept necunoscută. Vorbiți
despre loc, durată, colegi de tabără, activități și despre orice simțiți că au nevoie să știe. Puteți alege împreună o tabără potrivită. Sigur se vor simți validați când vor observa că sunt consultați în privința modului de a-și petrece vacanța.
O relație echilibrată cu adultul responsabil de grup îi va ajuta pe copii să se deschidă în fața noiilor experiențe.

Dacă observați teamă, acceptați-le emoțiile ca pe un dat firesc și ajutați-i să vadă lucrurile bune care se pot întâmpla în tabără: joacă, activități alături de prieteni și/sau colegi, locuri noi, relaxare.

Dacă împărtășiți teama lor de a fi departe de voi, fiți conștienți de natura acestor griji și orientați-vă pe soluții: atâta vreme cât vă informați, vă asigurați că sunt pe mâini bune și
că aveți mijloace de a lua legătura cu ei și cu persoanele responsabile de buna desfășurare a activităților, înseamnă că faceți ceea ce ține de voi  pentru ca ei să aibă parte de o experiență plăcută. Asumându-și provocări în contextul unei tabere, le va hrăni curajul de a se descurca în situații noi.

Drumul spre autonomie și încredere în sine este presărat uneori cu provocări pe care nu le putem anticipa, însă riscurile calculate se pot transforma în pași mari pentru dezvoltarea emoțională a copiilor: reziliență, curaj, adaptabilitate, spirit de aventură. Întărind reperele interioare, îi învățăm pe copii că dețin resursele necesare pentru a face față provocărilor inerente ale vieții.

Câteva repere în pregătirea pentru tabără, astfel încât să vă eliberați frunțile de eventualele griji excesive:

 

  • Împărtășiți-le experiența propriilor tabere ale copilăriei. Nu omiteți amintirile amuzante! În felul acesta, le transmiteți mesajul că întâmplările neprevăzute pot fi și plăcute. Autodezvăluirea în relația părinte-copil întărește comunicarea emoțională și îi ajută pe copii să înțeleagă că eventualele sale temeri și preocupări sunt firești.
  • Transformați pregătirea pentru tabără într-o aventură a organizării! Stabiliți împreună lista lucrurilor necesare pentru plecare și provocați-i să-și aranjeze lucrurile în bagaj.
  • Stabiliți rutina de comunicare în perioada taberei: când și de câte ori vă veți auzi la telefon. Desigur, este important să știe că pot suna oricând au nevoie, însă nu-i încurajați să petreacă prea mult timp vorbind la telefon, tocmai pentru a nu rata… distracția!
  • Explorați temerile lor legate de tabără și de interacțiunea cu ceilalți copii într-o manieră caldă. Asigurați-i de încrederea pe care o aveți în abilitatea lor de a găsi soluții potrivite.
  • Discutați despre rutinele zilnice de îngrijire și despre necesitatea de a îmbrăca haine potivite temperaturii într-o manieră relaxată, încurajându-i să fie atenți la propriul corp și la senzații: foame, sete, frig, oboseală.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii