Cum au intrat 12 miliarde de euro în agricultura românească

În perioada 2007 – 2014 au intrat în agricultura românească circa 12 miliarde de euro, iar gradul de absorbție a fondurilor europene a fost de 96%, după cum a declarat Florin Marius Faur, director general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), în cadrul Forbes Agriculture.

Interesul pentru domeniul agricol din partea mediului de afaceri şi a fermierilor este cu atât mai crescut cu cât pentru exercițiul 2014-2020, autoritățile europene au alocat României o sumă de 8,13 miliarde de euro,  la care se adaugă contribuția națională de 1,34 miliarde de euro. 

Potrivit Andreei Agrigoroaei, directoarea Direcției Generale pentru Dezvoltare Rurală (Ministerul Agriculurii), Programul Național de Dezvoltare Rurală a avut alocat, în sesiunea din 2015, un buget total de  1.558,3 milioane de euro, banii  fiind distribuiți astfel: Pentru Măsura 4 privind „ Investițiile în active fizice” – 621 milioane de euro, Măsura 6 cu privire la „ Dezvoltarea fermei și a afacerii” -285 de milioane de euro, Măsura 7 „ Servicii de bază și reînoirea satelor în zone rurale” – 649 milioane de euro iar pentru Măsura 19 „ Dezvoltarea locală a LEADER”  bugetul alocat a fost de 2,4 milioane de euro.

„Schema de ajutor de stat  este mereu avizată la Consiliul Concurenţei. Schemele de ajutor de stat au un proces mai îndelungat, mai ales aceasta, pentru că ele trebuie încărcate într-un sistem anume şi trebuie să ajungă la Comisia Europeană”, a declarat Andreea Agrigoroaei.

De asemenea, un alt subiect de interes a fost reprezentat de problemele cu care se confruntă tinerii fermieri la începutul carierei lor agricole. Mihai Vișu-Iliescu, președintele Asociației Tânărul Fermier, este de părere că sprijinirea tinerilor fermieri este esențială în promovarea satului românesc și a producătorilor autohtoni.

„Am auzit de curând o intenție a ministrului Achim Irimescu prin care spunea că dorește ca până la sfârșitul anului să creeze un fond de creditare cu bani europeni în valoarea de 92 mil euro, prin care să facă un proces de licitație cu 4-5 bănci. Aș dori ca la acea licitație, în caietul de sarcini să existe un paragraf special și pentru această categorie socială de care avem foarte multă nevoie în mediul rural: tinerii. Fiind la început, aceștia nu au, în majoritatea cazurilor, case. Stau cu părinții, cu socrii și aceștia sunt mai reticenți în a folosi proprietățile lor pentru a garanta credite la bănci. Dacă tot ne vin atâția bani europeni pentru un asemenea fond de creditare, să încercăm ca o parte din ei să meargă spre dezvoltarea unei generații care la rândul ei să creeze o bunăstare în mediul rural”, a evidențiat președintele Asociației Tânărul Fermier.

O altă problemă cu care se confruntă fermierii și care a fost discutată în cadrul conferinței Forbes Agriculture vizează creditele bancare obținute de fermierii români, care au ca destinație, în majoritatea cazurilor, capitalul de lucru și mai puțin investițiile și dezvoltarea fermelor.

„Subvenția la hectar în România este de aproximativ 50% din media Europei de Vest”, a declarat Alexandru Coita, director de strategie la Bursa Română de Mărfuri și Managing Partner la firma de consultanță Ganes.

În multe țări din Europa, supermarket-urile își promovează produsele locale, în timp ce în România produsele importate ocupă rafturile în magazin, iar cele românești au câteva „colțuri” amenajate, aceasta fiind o altă problemă cu care se confruntă agricultura românească.

Emil Florian Dumitru, președintele PRO AGRO este de părere că românii preferă produse autohtone, pentru că sunt naționaliști, însă fermierii români au o deficiență în privința capacității de asociere.

Reprezentanții retailerului german Kaufland s-au arătat deschiși să încheie parteneriate pe termen lung cu producătorii locali care reușesc să ofere produse tot timpul sezonului, sau tot timpul anului, în cantitatea în care piața o cere, după cum a afirmat Valer Hancaș, manager corporate affairs & communication, Kaufland România în cadrul conferinței Forbes Agriculture.

Aceste probleme se datorează și faptului că zona rurală din România a fost lăsată în degringoladă, deși „populația ocupată din mediul rural este de 47%”, după cum a susținut Gheorghe Vlad, președintele Confederației Asociațiilor Țărănești din România (CATAR).

Chiar și așa, „fondurile alocate Programului Național de Dezvoltare Rurală au fost absorbite în proporție de 90%”, a precizat Marius Cristian Toth, director general adjunct, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Unul dintre sectoarele cu cea mai mare creștere în ultima perioadă a fost reprezentat de agricultura ecologică, suprafețe cultivate în acest sistem crescând de la 17.388 de hectare în anul 2000, la 289.000 hectare în 2014. 

„Agricultura ecologică a fost recunoscută în România abia în anul 2000”, a declarat Ion Toncea,  președintele Asociației Române pentru Agricultură Durabilă (A.R.A.D).

Evenimentul Forbes Agriculture a fost organizat cu susținerea BMW Group România, ca partener principal, Kaufland și Carrefour România, ca parteneri Gold, și Agricola, ca partener Silver.