Cautare




, Staff

Macroeconomie |
|

Cum a apărat vicepremierul Ștefan stagnarea economică din primul trimestru? O comparație cu 2016 și „În 2018, ne dorim ca motorul principal să îl reprezinte investiţiile”

Vicepremierul Viorel Ștefan susține că valoarea nominală a Produsului intern brut al României a fost de 176 de miliarde de lei, în primul trimestru al acestui an, în creștere cu 4,2%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar, în acest an, autoritățile se vor concentra mai mult pe investiții decât anul trecut, dar nu a detaliat în ce mod.
Viorel-Stefan

Ieri, Institutul Național de Statistică a anunțat datele semnal în ceea ce privește evoluția economiei României, în primul trimestru al acestui an, dar nu și valoarea nominală, pe care o anunță, într-o primă variantă previzionată în iunie.

Economia României NU mai duduie: A crescut cu 4%, în primul trimestru, față de aceeași perioadă din 2017, dar a stagnat față de trimestru al patrulea 2017

Faţă de acelaşi trimestru al anului trecut, PIB-îl a crescut cu 4% pe seria brută şi cu 4,2% pe seria ajustată sezonier, dar a stagnat față de trimestrul al patrulea al anului trecut, arată datele semnal publicate de INS.

Așa cum ştiţi, astăzi (n.red. – ieri), Eurostat-ul a făcut publice datele semnal în legătură cu creşterea economică în statele membre din UE pentru primul trimestru al anului 2018. Aveţi în faţa dumneavoastră acest grafic din care rezultă că România, cu o creştere de 4,2%, are a cincea cea mai mare creştere dintre cele 28 de state membre ale UE. Ca şi anul trecut, creşterea se situează la un nivel dublu față de media. Observaţi: 2,4% media, 4,2% creşterea înregistrată de economia românească. Aşa cum a spus şi Comisia Europeană, avem o creştere economică robustă, iar ritmul de creştere este la nivelul potenţialului estimat de Comisie pentru acest an. Aş putea să mai spun că rezultatele din primul trimestru sunt mai puţin relevante, pentru că nu au o contribuţie decât de 19%, dacă ne raportăm la întregul an. În al doilea rând, trebuie să observăm că, de regulă, primul trimestru este influenţat de condiţii incerte într-o măsură mai mare decât celelalte trimestre din cursul anului”, a declarat Ștefan, într-o conferință de presă.

El a citat Eurostat, dar datele instituției omoloage europene se bazează pe cele de la INS. Astfel, evoluția prezentată dw vicepremier este aceeași cu cea publicată de Statistica din România.

Observăm că, în 2016, anul guvernării tehnocrate, PIB-ul nominal a avut cea mai slabă evoluţie de după anul 2010, deci după criză, acesta crescând cu doar 4,4%, faţă de primul trimestru din 2015, la un nivel de 146 de miliarde de lei, o creştere faţă de 2015 de doar 6 miliarde de lei. În 2017, creşterea valorii nominale a PIB-ului pe primul trimestru a fost de 12,3%, observându-se o dinamică triplă faţă de anul precendent. Această dinamică a provenit în special din prestaţia economică foarte slabă în 2016 şi ca urmare a unor rezultate a aplicării unor măsuri din programul de guvernare încă din trimestrul I al anului 2017, ceea ce explică creşterea spectaculoasă cu 18 miliarde de la 2016 în 2017, raportându-ne la primul trimestru al anului. În 2018, dinamica PIB-ului nominal pe trimestrul I a fost de 7,5%, deci cu precizarea că deflatorul pentru 2018 este de 3,4%, deci pe diferenţă ajungem la aproximativ 4,2, ceea ce indică Eurostat-ul astăzi. Iar comparată cu dinamica primului trimestru din 2016, a fost de 20,9%, ceea ce reprezintă o cincime, care în doi ani este, trebuie să recunoaştem, cu adevărat un rezultat remarcabil”, a mai spus Ștefan.

Dar rezultatele pe primul trimestru al anului 2016, oricât de pozitive sau negative sunt privite, nu pot fi în întregime atribuite guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș. Miniștrii acestui din urmă cabinet și-au preluat funcțiile la finele anului 2015, după ce premierul Victor Ponta a demisionat, din cauza demonstrațiilor publice provocate de tragedia de la Colectiv.

„(2018) Este anul în care creşterea economică îşi va schimba motoarele. Deci, în 2018, ne dorim ca motorul principal să îl reprezinte investiţiile”, a subliniat Ștefan.

Din acest motiv, vicepremierul a insistat vă prezint evoluţiile din domeniul industrial, deși statul are puține contribuții la aceste rezultate.

Cifra de afaceri în industrie a crescut în 2017 faţă de 2016 cu 11,7%, iar în 2018 trimestrul întâi, faţă de trimestrul întâi 2017, cu 13,7%. Aceasta indică o consolidare în zona industrială, ceea ce creează premisele unei creşteri robuste, sustenabile, ceea ce este foarte încurajator. În industrie comenzile sunt în creştere. Dacă în trimestrul I 2016 volumul comenzilor a crescut cu doar 4,1%, în trimestrul I 2017 cu 12,9%, iată că trimestrul I din 2018 indică un volum al comenzilor în creştere cu 15,8%, ceea ce creează premisele unei evoluții pe trend crescător în următoarele trimestre din acest an”, a detaliat Ștefan.

De asemenea, vicepremirul a continuat cu o comparație cu primul trimestru din 2016, omițând însă evidența, respectiv trendul de anul trecut, care arată că în continuare deficitul comercial se mărește. El a indicat o reducere semnificativă a decalajului dintre importuri şi exporturi.

De la un nivel dublu al creşterii importurilor faţă de creşterea exporturilor, şi ne uităm pe cifrele din 2016, când importurile au fost în creştere cu 7,2% în trimestrul I, iar exporturile cu doar 3,6%, în 2018, trimestrul I ne indică o creştere a importurilor cu 10,8%, iar exporturile cu 9,8%, ţinta noastră fiind aceea ca la nivelul anului 2020 să trecem pe excedent. Deci, trendul este încurajator, sunt premise reale, care vor determina o astfel de evoluţie”, a menționat Ștefan.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii