Cautare




, Contributor

Bunuri de consum |
|

Cu ce tendințe rămâne piața de consum după anul atipic 2020?

Accelerarea procesului de digitalizare în toate sectoarele economice, impusă de episodul pandemic, a dat naștere, pe de o parte unor noi tendințe pe piața de consum, dar a și consolidat multe strategii de business, în special din zona de food.
shutterstock_1099395089

Mâncarea tradițională – la mare căutare

Pandemia de coronavirus a atras atenția asupra mâncării tradiționale care a câștigat un plus valoarea în anul atipic 2020 datorită carantinării care i-a făcut pe mulți consumatori să revină la obiceiurile de odinioară – „gătitul acasă”, dar și datorită dorinței acestora de a sprijini afacerile locale zdruncinate de schimbarea rapidă a canalului de comercializare (din offline în online).

 „Comercianții cu amănuntul s-au arătat activi în a se alinia la această tendință în 2020. Mai mult, mulți dintre aceștia au decis să acorde o atenție sporită și asupra a tot ceea ce înseamnă protecție și îngrijire nu doar angajaților, ci și clienților, prin extinderea proiectelor special destinate nevoilor nou-apărute în piață. Un astfel de exemplu este România, unde la inițiativa retailerilor Auchan și Leroy Merlin, cu sprijinul venit din partea unui segment mai larg de antreprenori, s-au construit două unități de asistență medicală pentru a ajuta la diagnosticarea și tratarea unui număr cât mai mare de pacienți infectați cu virusul SARS CoV-2”, au explicat analistul în industria alimentară, Aleksandras Bacevicius și Cosmin Dan, consultant în servicii și plăți, se arată într-un raport despre tendințele de pe piața de consum realizat de Euromonitor International.

În 2020, s-a resimțit din plin „pofta de comoditate” a consumatorului conturată perfect de perioadele de lockdown, dar și de telemuncă. Mulți consumatori s-au îndreptat mai mult ca oricând către produsele semipreparate, gata prăjite sau fierte, constată și Ekaterina Tretyakova, analist al pieței agroalimentare din Rusia.

La categoria băuturi, antreprenorii care activează în acest segment au reacționat și ei la nevoile survenite dintr-o piață agitată – și au pus la vânzare branduri de băuturi cu efect relaxant. Red Bull, de exemplu, a vândut Tran Quini în Rusia, o băutură cu L-teanină pentru a promova relaxarea. „O băutură pentru a-ți da aripi și alta pentru a te doborî din nou”, spune zâmbind analistul Drinks Dmitrij Gerok, care susține că produsele cu infuzie de CBD, acum legale în Uniunea Europeană, reprezintă un alt domeniu care promite relaxare și are șanse mari să crească pe piețele din Polonia și Republica Cehă.

 

HoReCa se reinventează

 Odată cu închiderea forțată din 2020, pe lângă opțiunea clasică de a livra preparatele din meniu, tendința restaurantelor a fost de a pivota afacerea spre vânzarea de produse pentru cămara de acasă și produse ready-to-cook. Această tendință a extensiei de marcă se va accelera anul acesta, deoarece operatorii au prins gustul veniturilor incrementale. Așadar, bucătăriile casnice vor fi invadate de produse branduite cu sigla celor mai cunoscute restaurante: de la paste home-made, la cărnuri maturate și afumate natural, conserve, sosuri, pâine artizanală și amestecuri de condimente, până la veselă, vase și instrumente de gătit. Digitalizarea își va spune cuvântul și la capitolul „tehnologii contactless”. Deci, este necesar să învațăm să ne descurcăm cu acele coduri QR de pe mesele restaurantelor, asta dacă nu cumva am făcut-o deja. Pentru că această tehnologie va avansa, reușind să reducă prezența chelnerului în plasarea comenzii la restaurant, generarea notei de plată și achitarea ei. Ba mai mult, în viitor, ne așteptăm la un sistem de recunoaștere vocală prin care propriul telefon se va conecta cu bucătăria, mai exact cu un robot care operează comenzile de la bucătărie. Desigur, acest sistem va fi implementat pentru început de restaurantele de tip fast-food, unde am văzut deja și în anii pre-Covid sistemul de comandă electronică. Este clar că în astfel de condiții numărul de chelneri se va reduce semnificativ, notează și cei de la Grosu Art Studio în cadrul unui raport cu privire la tendințele din industria ospitalității.

 

Realitatea digitală își pune amprenta

Dacă în urmă cu 5 ani tratam digitalul ca pe o opțiune, de anul trecut, acesta s-a transformat într-un „must-have” chiar și în domeniile în care părea aproape imposibil. Jocurile video și aplicațiile virtuale au înregistrat un boom fantastic în 2020 datorită „noi normalități” în care ne-a transpus pandemia de COVID-19.

„Jocurile video au avut un an remarcabil, iar aplicațiile virtuale care ne demonstrează cum ar arăta camera noastră dacă am folosi o altă culoare de vopsea pentru perete sau utilizarea unor piese noi de mobilier, au schimbat modul în care gândim până și designul interior”, spune Jekaterina Smirnova, specialist în acest segment, notează Euromonitorul International.

Asta în timp ce cluburile sportive, responsabile cu mișcarea realizată sub îndrumarea unui preparator care îți este alături într-o realitate „fizică”, au căutat modalități virtuale de a-și păstra nu doar sportivii/clienții, ci de a menține legătura cu fanii, continuând să asigure valoare sponsorilor. De exemplu, antreprenorii ruși, dar și cei din Cehia au dezvoltat în ultimii ani propriile servicii de difuzare a campionatelor interne de fotbal, respectiv de hochei pe gheață pentru fanii de peste hotare, astfel extinzându-și publicul.

„Aceasta este una dintre cele mai importante tendințe existente în sport care a fost evidențiată de pandemia de COVID-19”, a explicat analistul sportiv, Davide Calzoni. Un alt exemplu, care demonstrează puterea digitalului asupra business-urilor din această zonă este cel al echipei lituaniene de baschet, Zalgiris Kaunas, care a introdus o serie de activități virtuale, inclusiv secțiunea de divertisment-live, teste, premii ale sponsorilor, chat-ul fanilor și posibilitatea de a interacționa cu echipa pentru cei care au achiziționat bilete virtuale.

Însă, nu doar afacerile din sportul de performanță traversează un adevărat proces de schimbare, ci și business-urile din „sportul de consum”.  Iar acest lucru este cel mai bine exemplificat în Europa de Est, mai precis, la noi, în România, unde retailerul de echipamente sportive, Decathlon nu a stat pe gânduri în a se transforma într-un veritabil concurent al cluburilor sportive de pe piața locală. „Datorită faptului că tot mai mulți români au ales ca în această perioadă pandemică să facă sport în propriile locuințe, retailerul s-a oferit să susțină cursuri online gratuite de fitness persoanelor interesate să-și păstreze condiția fizică, prin intermediul paginii sale de Facebook, preluând în esență o parte din activitatea sălilor de sport, care au fost închise din cauza pandemiei”, a explicat specialistul în fashion sportiv, Andra Folea, citat de Euromonitorul International.

 Una peste alta, 2021 va rămâne anul consolidării prezenței în online și, deși ritmul creșterilor din acest mediu se va afla în continuare pe un trend ascendent, acesta va fi totuși mai temperat. Cu siguranță, însă că retailerii locali vor continua să adopte acest canal pentru a-și comercializa produsele și, fără îndoială, investițiile prioritare se vor îndrepta masiv spre strategia de vânzări destinată online-ului.

 

 

 

 

 

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii