Europa suferă sub impactul diverselor crize, arată studiului GfK Climatul de consum Europa şi SUA pentru primul trimestru al lui 2013.
În martie, şomajul a atins cea mai ridicată valoare înregistrată de la introducerea monedei euro: 19 milioane de europeni nu aveau loc de muncă. Aceasta rămâne deci, în Europa, cea mai importantă problemă. Rata şomajului este de 12,0 procente.
Există însă diferenţe uriaşe între regiuni. În timp ce un sfert din populaţia din Grecia şi Spania nu are loc de muncă, cifra este cu mult mai coborâtă în Austria şi Luxemburg, unde atinge cu puţin peste 5 procente.
Ţările în sine nu sunt singurele vinovate pentru şomajul şi datoriile ridicate. Societăţile comerciale din ţările aflate în centrul crizei sunt şi ele puternic îndatorate. Datoriile acumulate în raport cu produsul intern brut (PIB) sunt de 186 procente în cazul societăţilor spaniole, 158 procente în cazul celor portugheze, 134 procente în cazul celor franceze şi respectiv 289 procente în cazul celor irlandeze. Societăţile comerciale împovărate de astfel de niveluri ridicate ale datoriilor nu pot investi, şi nici nu pot genera creştere economică sau crea noi locuri de muncă.
Ca urmare nu numai bugetele naţionale trebuie repuse pe picioare, societăţile trebuie să facă şi ele tot posibilul pentru refacerea lichidităţii.
România: șomajul în rândul tinerilor tot mai mare
Cu toate că în anul care a trecut creşterea economică a fost de numai 0,3%, experţii estimează că creşterea pe primul trimestru al lui 2013 va fi cu 0,7 – 1% mai mare. Pentru tot acest an, Comisia Europeană anticipează o creştere de 1,6 procente.
În ianuarie 2012, rata șomajului era de 7,4%, însă până în luna februarie a acestui an scăzuse la 6,7%. Numai şomajul în rândul tinerilor rămâne la un nivel ridicat, de circa 23%. În următoarele câteva luni însă, inflaţia ar putea deveni o problemă. Experţii anticipează o creştere de până la 4,6% în cursul acestui an.
Preţurile produselor alimentare îndeosebi vor determina o creştere a preţurilor în prima jumătate a anului. Preţurile la energie urmează şi ele să crească şi mai mult în lunile şi anii care urmează, ca urmare a dereglementării pieţei energiei.
Americanii sunt optimişti, în ciuda dezastrului care îi paște
Ca urmare a negocierilor eşuate privind disputa bugetului, aşa-numitul sechestru, SUA se confruntă cu importante reduceri ale cheltuielilor. Numai în acest an, ţara trebuie să îşi reducă cheltuielile cu 85 miliarde de dolari (aproximativ 65 miliarde de euro). Practic, toate sectoarele trebuie să îşi reducă bugetele cu până la 8 procente. Conform experţilor, câteva sute de mii de locuri de muncă riscă să dispară.
În ciuda acestor dificultăţi, în rândul populaţiei s-a înregistrat o creştere a optimismului. În sectorul de locuinţe de exemplu, cifrele pentru construcţii au fost mai mari în februarie decât cel înregistrate în mai bine de patru ani. Consumul privat a fost de asemenea cel mai ridicat din ultimele cinci luni.
Prognoza consumatorilor, când vine vorba despre modul în care economia ţării lor va evalua în lunile care urmează, variază foarte mult în Europa. Deşi speranţele într-o redresare economică au crescut în mod destul de perceptibil în unele ţări, în altele acestea au stagnat sau au dispărut. În momentul de faţă, cele mai ridicate valori ale indicatorului le prezintă Germania şi Austria (ambele 0,6 puncte), urmate de România (-13.6 puncte). Cele mai pesimiste prognoze cu privire la redresarea economică s-au înregistrat în Portugalia (-43,4 puncte), Franţa (-41,6 puncte) şi Grecia (-36,9 puncte).
Românii își pastrează optimismul
Românii sunt în general optimişti în ceea ce priveşte viitorul, arată studiul citat. Creşterea economică continuă, în timp ce şomajul este în scădere. Comisia Europeană raportează că, în prezent, 6,7% dintre români nu au un loc de muncă. Este una dintre cele mai mici rate din Europa, neanticipându-se, cel puţin pe termen mediu, o creştere substanţială.
Un număr mai mare de locuri de muncă determină o creştere a veniturilor populaţiei. Acest lucru este reflectat în mod clar de indicatorul aşteptărilor privind veniturile, care în prezent se situează la -5,36 puncte. O comparaţie cu valoarea de anul trecut (-22,7 puncte) arată în mod clar că, în ultimele 12 luni, situaţia de pe piaţa muncii s-a schimbat în mod considerabil.
Cine strânge cureaua?
Cetăţenii din majoritatea ţărilor europene a trebuit să îşi strângă cu stricteţe baierele pungilor şi să îşi reducă bugetele. Însă, germanii (36,2 puncte), austriecii (18,2 puncte) şi bulgarii (10,9 puncte) continuă să fie destul de dornici să cheltuiască bani. Prin contrast, portughezii (-44,7 puncte), italienii (-44,4 puncte) şi francezii (-36,2 puncte) trebuie să fie mult mai precauţi.
În Regatul Unit, consumatorii sunt în continuare foarte atenţi cu banii. Cu toate că guvernul a redus anumite impozite, contribuţiile de asigurări sociale s-au mărit. Ca urmare, majoritatea britanicilor rămân cu foarte puţini bani. Inflaţia a fost stabilă, situându-se acum, de mai multe luni, cu puţin sub 3 procente, iar şomajul a rămas la cu puţin sub 8 procente. Cu toate că, după standardele britanice, aceste cifre sunt relativ mari, această stabilitate pare să fi dat naştere încrederii că situaţia nu se va deteriora în lunile care urmează. Aceasta se reflectă în dorinţa de cumpărare.
Consumatorii devin, treptat, mai pregătiţi să îşi cheltuiască veniturile disponibile pe investiţii majore. Din decembrie, indicatorul a urcat cu 11,6 puncte, ajungând la nivelul său actual de -35,6 puncte, care este cea mai ridicată valoare înregistrată din decembrie 2010.
În comparaţie cu alte economii majore ale UE, criza pare să fi lovit Franţa cel mai dur după Italia. În fiecare lună, şomajul atinge o nouă valoare record. Conform Comisiei Europene, acesta se situează, în prezent, la 10,8 procente, însă în rândul tinerilor sub 25 de ani, unul în patru nu are loc de muncă. Dorinţa de cumpărare a consumatorilor francezi este redusă. Indicatorul se situează în momentul de faţă la -36,2 puncte, cea mai coborâtă valoare înregistrată din aprilie 2010.
