Cautare




, Contributor

I am a Breaking News Editor, with a focus on covering important IT& C and Energy news. Have a news tip? DMs are open on Instagram @georgiana1costea or drop me an email at georgiana.costea@forbes.ro

Energie |
|

Cosmin Ghiță, CEO Nuclearelectrica: “Toate sectoarele industriale trebuie să participe la decarbonizare”

România și-a asumat ținte ambițioase privind reducerea emisiilor de CO2. Deși sectorul energetic este, în prezent, responsabil pentru 66% din totalul emisiilor de CO2, eforturile privind decarbonizarea trebuie să fie realizată de toate industriile economice.  
Cernavoda-Cosmin-Ghita

Green Deal (Pactul Verde European), respectiv planul UE de a ajunge la o economie durabilă, nu mai este o noutate. Este cunoscut faptul că principalele coordonate ale acordului sunt decarbonizarea și decuplarea producției energiei de utilizarea resurselor naturale poluante, obiective pe care România, la rândul ei, le-a asumat.

Potrivit Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030, România vrea să reducă emisiile de CO2 cu 43,9% până în 2030, față de nivelurile din 1990, și să crească totodată independența energetică prin reducerea importurilor, de la 20,8% în prezent, la 17,8% până în 2030. “Sectorul energetic din România este în prezent responsabil pentru 66% din totalul emisiilor de CO2 din România, media europeană fiind de aproximativ 75%. O serie de capacități termoenergetice și-au atins deja sau își vor atinge durata maximă de viață în viitorul apropiat, devenind crucială strategia privind înlocuirea acestora cu surse cu emisii reduse de carbon. Trendul la nivel internațional este unul de înlocuire a capacităților pe cărbune cu capacități fără emisii de CO2 în efortul global de limitare a încălzirii climatice”, declară Cosmin Ghiță, CEO Nuclearelectrica, pentru Forbes România.

Tranziția spre o economie cu zero emisii de carbon se încearcă a se realiza treptat. Pentru a asigura un parcurs eficient spre decarbonizare, tehnologiile fără emisii de CO2 sunt cheia, deși “această tranziție trebuie realizată într-un mod planificat, gradual, echitabil pentru toate părțile implicate, ținând totodată presiunea pentru atingerea țintelor stabilite, asigurând totodată protecția și recalificarea forței de muncă din sectoarele afectate”, adaugă Cosmin Ghiță. Cu toate acestea, tranziția spre zero emisii de CO2 necesită investiții, în special în noi capacități de producere fără emisii, în infrastructura de transport, în rețele inteligente și digitalizare. De asemenea, accentul pe partea de cercetare și inovație este esențială. “Toate sectoarele industriale trebuie să participe în noua paradigmă la decarbonizare prin orientarea către tehnologii sustenabile.”

Decarbonizarea sectorului energetic nu este suficientă

Potrivit CEO-ului Nuclearelectrica, pentru atingerea obiectivelor privind decarbonizarea este nevoie de o abordare în profunzime, adică implicarea jucătorilor din domenii precum cel al mobilității, al clădirilor și al altor industrii grele care rămân generatoare puternice de CO2. “Ținând cont de noile ambiții, este necesară conceperea viitorului mix energetic astfel încât acesta să fie unul curat, utilizând toate sursele de producere fără emisii de CO2, la un preț pe care populația să și-l poată permite și suficient de stabil, cu producție în bandă astfel încât infrastructura energetică a țării să fie una stabilă, pe baza căreia să se poată dezvolta industria și sectorul serviciilor generând astfel creșterea economică de care avem nevoie, în special în contextul post-COVID”, explică el. 

De asemenea, Uniunea Europeană țintește spre a produce o cantitate de 10 milioane de tone de hidrogen curat pe an până în 2030, crescând contribuția acestuia în mixul energetic, de la 2% astăzi, la 13-14% până în 2050. “Nuclearelectrica este interesată de producerea de hidrogen curat utilizând capacitățile nucleare existente, precum și noile reactoare mici modulare pe care România intenționează să le implementeze după anul 2035”, anunță el.

Alternative

“A baza un mix energetic în integralitate pe surse regenerabile nu reprezintă o strategie fiabilă, având în vedere faptul că stabilitatea și predictibilitatea furnizării și a prețului reprezintă cerințe esențiale pentru dezvoltarea economică”, menționează Cosmin Ghiță. Potrivit acestuia, capacitatea de producție în România este estimată să crească, de la 18.966 MW în prezent, la 25.053 Mw până în 2030, creșterea provenind în principal din capacități regenerabile, pe gaz și nucleare. Conform strategiei Nuclearelectrica, Unitatea 3 urmează să intre în operare comercială în 2030, iar Unitatea 4 în 2031, unități nucleare suplimentare ce vor contribui la reducere emisiilor de CO2 în România cu circa 20 milioane tone pe an. Contribuția energiei nucleare în totalul energiei fără emisii de CO2 produse în România ar urma să crească de la 33% la 66%. 

“Energia nucleară are o serie de avantaje care completează sursele regenerabile și care o plasează pe o poziție competitivă greu de duplicat”, mai spune CEO-ul Nuclearelectrica. De exemplu, costul electricității produse de unități nucleare retehnologizate este cel mai redus cost dintre toate sursele de electricitate, arată el, respectiv 35 de dolari comparativ cu 88 de dolari pentru eolian și 94 de dolari pentru solar, conform celui mai recent studiu realizat de NEA-OECD. “În al doilea rând, centralele nucleare ocupă o suprafață mică de teren pentru a genera o cantitate mare de energie (4 km pentru o capacitate de 1.800 Mw, comparativ cu 437 km pentru aceeași cantitate generată de energia eoliană), ceea ce înseamnă mai mult teren disponibil pentru alte activități. Contribuția la crearea de locuri de muncă este una semnificativă – 1,1 milioane locuri de muncă în UE, 9.000 în România și o contribuție în PIB de 507 miliarde Euro în Europa și 5,7 miliarde Euro în România”, conchide el.

Societatea Naţională Nuclearelectrica este singurul producător de energie nucleară din România şi de combustibil aferent tehnologiei utilizate, CANDU 6. Compania a înregistrat, în primul semestru al acestui an, un profit net de 385,3 milioane de lei, în creştere cu 12,3% comparativ cu perioada similară din 2020. Nuclearelectrica este deținută în proporție de 82,49% de statul român prin Ministerul Energiei și 6,99% de Fondul Proprietatea.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii