Cautare




, Contributor

Sfatul specialistului |
|

Copiii  și  nevoia de socializare

Cea mai mare provocare a perioadei pe care o traversăm este, poate, faptul că bucăți valoroase de experiențe „împreună” ne sunt restrânse, prin filtrul măsurilor de prevenție. Copiii resimt această schimbare la rândul lor și, deși sunt mult mai adaptabili decât adulții în multe privințe, este nevoie să adresăm nevoia lor de socializare în această perioadă, să căutăm soluții pentru a le aduce un plus de bine în această arie atât de importantă pentru dezvoltarea lor emoțională.  
shutterstock_1143578327

În ultimele luni, universul social al copiilor s-a restrâns la mediul familial, ceea ce i-a făcut să se orienteze către interacțiunile cu părinții sau adulții semnificativi pentru a-și lua doza de joc și socializare. Timpul petrecut în mediul familial poate fi un prilej de a reconsolida legăturile afective dintre membrii familiei, ca o plasă de susținere care va deveni un reper pentru copii în momentul întoarcerii printre prieteni și colegi.

Cel mai probabil vom descoperi în timp efectele acestei izolări asupra felului în care ei relaționează pe măsură ce se vor întoarce în comunitate (grădiniță, școală). Este recomandat să observăm comportamentul copiilor atunci când iau contact, treptat, cu „lumea de afară” pentru a identifica semnalele emoționale. Dacă îi observați excesiv de temători este recomandat să deschidem comunicarea întrebându-i cum se simt, ce au nevoie, ce le-ar plăcea să facă, ce i-ar ajuta. Putem să le arătăm că le vedem starea și că le suntem alături.

Ioana Olărașu, psiholog psihoterapeut cu experiență în lucrul cu copiii: consiliere, dezvoltare personală, educație

 Este recomandat să le traducem regulile de distanțare socială într-o manieră care să îi ajute să se adapteze mai ușor: „Distanțarea înseamnă că va fi nevoie să stăm mai departe unii de alții pentru a avea grijă de noi și de ceilalți.“ Meghan Fitzgerald, psiholog și educator, ne oferă câteva sugestii pentru a înlesni trecerea și a-i ajuta pe copii să învețe prin experiență:

– Exersați acasă distanțarea socială: folosiți bandă adezivă (1,5 m) sau rugați cel mai înalt adult să se întindă pe podea. Apoi marcați cu bandă adezivă sau cu două obiecte locul unde se află capul și picioarele. Așezați-vă la capetele acestei linii și încercați câteva activități, cum ar fi cântatul sau dansatul – tocmai pentru a experimenta în mod real această situație.

– Ulterior, când mergeți în parc sau într-un loc verde, exersați această distanțare socială, păstrând 1,5 m. Când copiii se apropie mai mult, aduceți-le aminte cu blândețe să mențină distanța.

– Întâlniri de joacă scurte: Puteți reintroduce în rutina copiilor întâlnirile cu prietenii apropiați în secvențe de 20-30 minute, integrând distanțarea. Este firesc să le fie mai greu la început, ceea ce este un prilej pentru a exersa mai des. Putem lungi durata întâlnirilor pe măsură ce ei se obișnuiesc.

– Realizați un checklist al măsurilor de siguranță: distanța de 1,5 m, menținerea distanței în timpul alergatului, alegerea unor jocuri care permit menținerea distanței, precum mima sau alte jocuri distractive pe care le puteți inventa („stai departe!”), spălarea mâinilor înainte și după joacă, servirea gustărilor înainte sau după momentul de joacă.

– Echilibrați tensiunea cu momentele de apropiere în familie: poveștile, îmbrățișările sau alte activități împreună care sporesc apropierea emoțională îi ajută pe copii să se simtă iubiți, în siguranță.

– Împrietenirea cu masca se poate face tot prin exercițiu: asigurați-vă că măștile sunt confortabile și lăsați copiii să aleagă măști atractive. Alegerea măștii le oferă senzația de control. Pentru început, purtați măștile în interior pentru a observa reacția copiilor și a le oferi ocazia de a se obișnui cu ele în ritmul lor.

Ne putem imagina că relația părinte-copil are două capete: unul în inima copilului, celălalt în inima părintelui. De aceea, strategiile pe care le încercăm capătă sens când se întâlnesc cu încrederea în abilitățile copiilor de a face față schimbării. Este foarte probabil să apară și momente dificile – să ne dăm voie să le întâmpinăm cu răbdare și curaj – acele calități pe care ne dorim să le cultivăm și în caracterul lor. Chiar dacă efortul de adaptare aduce și frustrare, a le da spațiu copiilor să o trăiască înseamnă un pas în plus către autonomie.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii