Principiu must-carry este aplicabil, în prezent, doar reţelelor de cablu, nu şi celor de satelit sau retransmisiei de televiziune prin internet, potrivit unei informări în ședința publică a CNA de joi, 3 decembrie.
Consiliul Concurenţei derulează o investigaţie ca urmare a plângerilor Digi TV (platforma DTH a RCS & RDS) şi Focus Sat (UPC), care susțin că prevederile acestei Decizii „limitează autonomia comercială a intreprinderilor şi stabileşte condiţii discriminatorii pentru activitatea acestora”.
CC a invitat membrii CNA în data de 12 decembrie, ora 10:30, la sediul instituţiei lor, în vederea audierii CNA referitor la Raportul „asupra investigaţiei privind posibila încălcare a articolului 9 din Legea Concurenţei de către CNA prin emiterea de către această instituţie a Deciziei 72/2012”.
În şedinţa CNA de marţi, 3 decembrie, consilierul Compartimentului Reglementări din CNA, Petre Dincă, a explicat membrilor că „raportul Consiliului Concurenţei este rezultatul investigaţiei declanşate ca urmare a două plângeri adresate acestei autorităţi de către doi distribuitori de servicii” (RCS & RDS-Digi Tv şi UPC-Focus Sat, potrivit informaţiilor din şedinţă). „Motivele invocate vizează în fapt excluderea de la regimul must-carry a reţelelor de transmitere prin satelit (DTH)”, a mai spus Dincă.
„Consiliului Concurenţei ne comunică opinia că articolul 82 ar trebui reconsiderat şi, în acest scop, se va adresa Guvernului şi Parlamentului pentru a se iniţia o modificare a Legii audiovizualului”, a mai afirmat Petre Dincă.
Reprezentantul Departamentului Licenţe-Autorizări, Răzvan Frînculescu, a adăugat: „În cursul anului trecut, la un moment dat, posturile grupului Antena au fost scoase din grila RCS-ului şi au rămas scoase, iar din grila Focus Sat… a fost o perioadă de o lună de zile de tatonări şi de discuţii. De asemenea s-a ajuns şi în instanţă. Intial, Focus Sat a venit cu solicitare de modificare de aviz pentru eliminarea posturilor Antena. Ulterior, în decurs de o lună, s-au făcut negocieri (…) şi s-a revenit prin renunţarea solicitării de eliminare a programelor Antena din grila DTH, Focus Sat”.
„Temeiul pretenţiilor financiare ale Antenei Group, faţă de distribuitorul care s-a adrsesat Consiliului Concurenţei, pentru retransmisia prin DTH a programelor Antena Group, se bazează în mod special pe această intrepretare a CNA”, reiese din raportul CC, conform lui Petre Dincă.
Directorul executiv al Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), George Chiriţă, a spus: „Această excepţie a fost introdusă de ANCOM având în vedere la momentul acela posibilitatea dezvoltării reţelelor de emisie terestră, ceea ce înseamnă televiziunea digitală, acum aflată în proiect (…) excepţia nu a avut un motiv bine sau corect determinat (…) Natura excepţiei rămâne problematică, dar ea există în lege (…) trebuie să o luăm în considerare. Viziunea Consiliului Concurenţei care încearcă să rezolve situaţia eliminând obiectul acestei restricţii este neinspirată, pentru că se lipseşte de obiect un articol de lege, or legiuitorul a avut în vedere o anumită intenţionalitate a actului legislativ. Nu poţi să o anulezi, printr-o interpretare de natură tehnică pe care ANCOM o respinge (…) Sigur că o soluţie ar fi ca zona vizată de excepţie să fie lăsată deschisă, fără o definire, aşa cum s-a întâmplat în Decizia CNA, pentru că nu s-ar mai putea face reproşuri din niciun punct de vedere şi ar funcţiona doar efectul legii”.
Irina Vârlan, directorul juridic al companiei UPC România, a declarat: „Noi am depus în câteva rânduri atât la CNA, cât şi la Consiliul Concurenţei puncte de vedere justificate şi cu toate detaliile necesare, dar aş dori să punctez anumite aspecte. Primul se referă la neutralitatea tehnologică. Normele europene prevăd această neutralitate tehnologică în repetate rânduri şi aplicabilitatea principiului must-carry nu poate depinde de o tehnologie sau alta. Nu este vorba de o dificultate în interpretare, ideea nu este să facem excepţia cât mai clară, ca să nu lăsăm loc la interpretări, ci să o eliminăm, pentru că nu este justificat să aplicăm principiul must-carry în funcţie de tehnologie”.
„Al doilea aspect este diferenţa de tratament care denaturează concurenţa şi care are consecinţe serioase asupra consumatorilor – operatorul DTH va avea un cost mai mare cu programele respective, iar această diferenţă se poate reflecta şi în abonamentul pe care îl plăteşte consumatorul. Nu este normal să tratăm diferenţiat concurenţii pe aceeaşi piaţă pentru servicii interschimbabile”.
„Şi, al treilea aspect: susţinem în egală măsură şi micşorarea numărului de canale must-carry. Suntem de acord cu principiul, este firesc să existe o obligaţie de distribuţie a anumitor canale, însă numărul acestora trebuie limitat la canale de interes public sau canale cu audienţă foarte mare. Cred că trebuie revizuit articolul 82 în întregime. Suntem printre ţările cu cel mai mare număr de canale must-carry şi cred că trebuie să ne uităm la acest aspect. În concluzie, susţinem modificarea articolului 82, atât prin eliminarea excepţiei şi aplicabilitatea principiului la toate reţelele, indiferent de tehnologia utilizată, cât şi micşorare a numărului de canale must-carry”.
Christian Mititelu, membru CNA, a spus: „În legătură cu costul uplink-ului, cred că până la urmă îl suportă tot consumatorul, indiferent de care dintre cele două părţi (televiziunea sau distribuitorul – n.red.) îl plăteşte iniţial. În ceea ce priveşte principiul must-carry, el este confuz tocmai pentru că amestecă un criteriu de interes public cu un criteriu de piaţă. Deci unul dintre ele trebuie eliminat. Şi dacă mă întrebaţi pe mine, cred că trebuie eliminat cel de piaţă. Pentru că e absurd să mai lucrezi cu el, mai ales în situaţia în care unii renunţă la acest privilegiu (făcând referire la Pro Tv – n. red). Şi atunci trebuie să reducem numărul televiziunilor din must-carry, pur şi simplu aplicând un criteriu de interes public”.
Şi Lorand Turos, membru CNA, a apus că e de acord cu reducerea numărului de televiziuni, având în vedere că „11 posturi au un rating de sub 0,1” (din lista actuală a televiziunilor obligatorii la retransmisie, n. red.). El a adăugat că audienţa scăzută nu este singurul aspect important ci şi interesul public, referindu-se la cultură. Turos a spus că must-carry obligă cabliştii să retransmită inclusiv „posturi de muzică uşoară”.
Consilierul juridic al RCS & RDS şi reprezentantul companiei la şedinţele CNA, Lucian Mihai, a afirmat: „Tehnologia DTH este interesantă în cazurile în care nu este disponibilă o altă tehnologie, deci consumatorul este captiv. În acele situaţii, abonatul nu poate alege şi beneficiază de ce are la îndemână. Din punctul de vedere al CNA, interesul este reprezentat de cetăţean, de telespectator, care, în cazul nostru, este abonatul. Nu este corect ca un abonat care este captiv unei tehnologii să nu beneficieze de toate programele must-carry. Prin urmare, contează această diferenţiere şi care până la urmă se reflectă şi în abonamentul pe care îl plăteşte. Problema pe care o ridică articolul 82 nu o reprezintă tehnologia, ci o reprezintă audienţa, care ar trebui să însemne interesul public, şi o mai reprezintă şi procentul de 25%, care, în anumite cazuri, inclusiv în cazul DTH, îl face foarte împovărător”.
În concluzie, el a spus că susţine înlocuirea criteriului audienţei cu cel al interesului public, ceea ce ar duce şi la micşorarea numărului de televiziuni în must-carry.
