Comisia Europeană a aprobat o investiţie de 875,5 milioane de euro pentru construirea primei faze a autostrăzii Sibiu-Piteşti

Comisia Europeană a aprobat o investiţie de 875,5 milioane de euro, de la Fondul de Coeziune, pentru construirea primei faze a autostrăzii Sibiu-Piteşti, potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

Executivul european subliniază că aceasta va fi prima autostradă care va traversa Munţii Carpaţi, permiţând o mai bună conectivitate în România de-a lungul coridorului Rin-Dunăre. Acest coridor va oferi o legătură neîntreruptă de-a lungul României, de la portul Constanţa şi până la vama Nădlac, legând centrul şi vestul României de reţeaua europeană de autostrăzi.

„Acest proiect va rezolva un mare blocaj de trafic din reţeaua românească de transport. Va creşte siguranţa rutieră, va scurta durata călătoriilor şi va reduce costul pentru pasageri şi marfă. Va avea un efect foarte pozitiv asupra economiei şi calităţii vieţii oamenilor din zonă”, a declarat comisarul pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira.

Autostrada Sibiu – Piteşti va avea o lungime de 122,11 kilometri şi va fi împărţită în cinci loturi: Sibiu – Boiţa, Boiţa – Cornetu, Cornetu – Tigveni, Tigveni – Curtea de Argeş şi Curtea de Argeş – Piteşti. Aceasta va avea opt noduri rutiere şi nouă tuneluri. Autostrada Sibiu – Piteşti este o parte importantă a Coridorului 4 Pan-European.

Lucrările la primul lot de 13,17 kilometri dintre Sibiu şi Boiţa au început în luna martie 2020. Contractul cu o valoare de 613 milioane lei, fără TVA, prevede un termen de proiectare de 12 luni şi unul de execuţie de trei ani. Lotul 1 al Autostrăzii Sibiu – Piteşti este construit de compania austriacă Porr Construct. Aceiaşi firmă a realizat şi lotul 4 al autostrăzii Sebeş – Turda, între Unirea şi Turda, finalizat în 2018.

De asemenea, Comisia a aprobat şi o finanţare de 578,4 milioane euro de la Fondul de Coeziune pentru a îmbunătăţi capacitate de răspuns la dezastre a României. Această investiţie va îmbunătăţi capacitatea de răspuns terestră, aeriană şi maritimă a României prin achiziţionarea de noi echipamente precum şi prin pregătirea personalului.