Este cumva de înțeles că unele criterii de definiție statală, care se regăsesc în Constituție, se regăsesc și în motivele pentru care un film poate fi exclus de la finanțare, statul neputând finanța propaganda anticonstituțională, care incită la război, la ură națională, de rasă, de clasă sau religioasă, la discriminare pe criterii etnice, religioase, de sex sau orientare sexuală și la separatism teritorial.
Ce este profund greșit și nociv într-un stat democratic modern și european este asocierea acestor criterii cu o judecată ÎNAINTEA PREMIEREI asupra unei producții cinematografice, aflată încă în stadiu de producție, printr-o comisie care având aceste criterii în față devine, în mod obligatoriu, o COMISIE DE CENZURĂ.
O instituție a statului judecă înainte de difuzare, în vederea finanțării, un produs cinematografic, cultural!
Prezența acestor criterii într-o normă legislativă poate avea un efect cu totul și cu totul pervers. Poate să inducă în rândul scenariștilor și regizorilor o mișcare voluntară de conformare la cerințele de „corectitudine” în vederea obținerii de beneficii materiale.
Acest pas final se obține doar cu condiția promovării exclusive a României, conformarea voluntară ducând la obținerea „premiului” de 10% din bugetul filmului, suplimentar, în vederea finanțării maxime de 45%.
Este adevărat că, având în față condițiile de eligibilitate aprobate de președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză Ion Ghizdeanu, un economist ieșit de pe băncile facultății în anii ’70, în plin avânt comunist, în „Testul de eligibilitate” din anexa la actul normativ publicat la 16 august, se poate constata că marja de manevră a producătorilor de filme cinematografice sau seriale de televiziune este destul de largă, aceștia putând obține 35% din bugetul filmului ca ajutor de stat doar prin folosirea locațiilor și a personalului român pentru producție.
Există în norme o condiție minimă de 18 puncte din 35 pentru finanțare a obține această finanțare, și aceasta poate fi obținută fără nicio referire la conținutul sau subiectul filmului, doar prin folosirea unei echipe de filmare și a resurselor de producție naționale: secțiunea C din test are un total maximum de 20 de puncte.
Ok. Și condițiile de la secțiunile A – conținutul cultural (locație, personaje, subiect românesc sau european) și B – contribuția culturală (promovarea identității etnoculturale românești sau europene, valorile românești sau europene, promovarea diversității, inovația artistică), pot aduce filmului un maximum total de doar 15 puncte.
Dar prevederile cumulative din condițiile de eligibiltate pentru obținerea bonusului suplimentar de 10% din costurile eligibile, care se adaugă la procentul de 35%, atingând astfel intensitatea maximă a ajutorului de stat de 45% sunt două: cel puțin 60% din subiectul producției se desfășoară pe teritoriul românesc, fiind în legătură cu sau localizat într-o locație/așezare/reper/element arhitectural sau cultural român.
Așa că va veni Comisia Națională de Strategie și Prognoză și va stabili proporția prin “contabilizarea numărului de pagini din scenariu care se desfășoară pe teritoriul românesc”.
De asemenea, desfășurarea acțiunii sau a subiectului filmului trebuie să fie explicită vizual (de exemplu: plăcuțe denumire localitate, plăcuțe identificare reper sau element arhitectural) și/sau verbal (de exemplu: personajele menționează prin intermediul dialogului locațiile unde se află sau se desfășoară acțiunea).
În acest scop, aplicantul va indica în materialele depuse la Comisia Națională de Strategie și Prognoză, prin extrase de scenariu și trimiteri precise la pagini/secvențe, modul de explicitare a localizării.
Toate acestea după ce „Comisia de Cenzură” pentru ajutorul de stat va fi judecat proiectul, trecându-l prin sita Art. 3. din Ordinul 166 și refuzând încadrarea următoarelor proiecte în categoria de “produs cultural” pentru obținerea ajutorului de stat în baza schemei de ajutor de stat instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 421/2018:
a) proiectele de film care propagă defăimarea țării sau a națiunii, a ordinii de drept sau a principiilor constituționale, care incită la război, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, la discriminare pe criterii etnice, religioase, de sex sau orientare sexuală, la separatism teritorial;
b) operele audiovizuale care conțin, în imagini ori în limbaj, elemente cu caracter pornografic;
c) operele audiovizuale care prejudiciază demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și dreptul acesteia la propria imagine;
d) operele audiovizuale care incită, direct sau indirect, la violență;
e) operele audiovizuale cu caracter de propagandă electorală, politică sau religioasă;
f) evenimente sportive; jocuri sau competiții;
g) talk-show-uri; programe demonstrative pentru diferite hobby-uri sau proiecte;
h) programe de lifestyle, programe libere (fără scenariu) sau de tip “reality”;
i) seriale de televiziune de tipul sitcoms;
j) seriale de televiziune de tipul telenovelă;
k) filmări pentru utilizare internă care nu sunt accesibile publicului;
l) operele audiovizuale cu caracter publicitar și/sau promoțional indiferent de lungime, suport sau mediu de exploatare;
m) opere audiovizuale pregătite ca programe de publicitate sau reclame pentru expoziții.
Dacă cineva ar putea să demonstreze că promovarea României este tot un fel de publicitate, conform literei l) din condițiile de excludere vom ajunge la ineligibilitatea tuturor filmelor care vor fi supuse aprobării pentru ajutorul de stat.
Nici normele și nici Ordonanța de Guvern nu prevăd dacă și de câte ori un proiect cinematografic „corectat” după confruntarea cu Testul, la care a fost într-o primă instanță respins, poate reveni pe lista pentru cererile de finanțare.
