Cautare




, Staff

Cariere |
|

CNIPMMR: Impactul bugetar al Legii salarizării, 43 miliarde lei, până în 2022. Jianu: S-ar putea să fie aplicată câteva luni, după care să se renunțe

Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a făcut o analiză a costurilor privind Legea salarizării, în condițiile în care reprezentanții autorităților (Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor) susțin că nu va exista nicio consecință.
Florin Jianu

Impactul bugetar al proiectului salarizării unice în sistemul bugetar, cu amendamentele adoptate în Senat, va fi mai mare de 32 miliarde de lei, până în 2020, și de 43 de miliarde de lei, până în 2022, arată o analiză a Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). În plus, amendamentele adoptate în Senat vor genera creșteri suplimentare de minim 10% a cheltuielilor bugetare, conform aceleiași surse.

Această analiză a fost făcută în contextul în care în „Expunerea de motive a proiectului Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, se menționează că „pentru anul curent nu există impact financiar asupra bugetului”, iar pentru următorii ani nu este completat.

Ovidiu Nicolescu, președintele onorific al CNIPMMR, a susținut, într-o conferință de presă, că aceasta este o aberație și că nu se poate ca o asemenea lege să nu aibă niciun impact:

Creșterea salariilor în sine nu este un scop, nu este sustenabilă pe termen lung, dacă nu ai performanță economică. Dimpotrivă, în viitor, vom avea de a face cu o prăbușire. Nu suntem împotriva creșterii salariilor, să crească, dar să crească în limitele sustenabilității, în limitele care să permită și creșterea investițiilor publice, și să permită și stabilizarea personalului, și în sectorul de stat, și în privat.”

Liviu Rogojinaru, președintele Consiliului IMM-urilor, a estimat că, dacă nu se adoptă propunerile înaintate de organizație, printre care și temperarea creșterilor salariale, probabil că Guvernul va fi nevoit să se împrumute de pe piețele externe pentru a le plăti sau va trebui să crească alte taxe:

Niciunul dintre aceste două scenarii nu mi se pare favorabil, nu mi se pare corect, nu mi se pare aplicabil, în momentul actual”.

Florin Jianu (foto), vicepreședintele CNIPMMR și fost ministru al Mediului de Afaceri, a adăugat două scenarii:

Vom avea încă o lege a salarizării unitare așa cum a fost și cea a lui Boc, care nu a fost aplicată niciodată și prorogată, în mod constant. Al doilea scenariu, dacă se insistă pe aplicarea acestei legi: vom asista la o lipsă de sustenabilitate – probabil o vom vedea aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflația va crește, rata de îndatorare a statului va crește și, probabil, în foarte scurt timp, vom reveni la situația inițială. Situația inițială nu va fi simplă, pentru că, practic, se vor tăia salarii.

Jianu a reamintit că tăierea salariilor din anii 2010 – 2011 a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională în 2014, iar guvernul din acel moment a trebuit să plătească acele salarii tăiate.

Este nevoie de echilibru. Este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe criteriile economiei actuale. Să introducem întotdeauna: de unde vin banii. Este nevoie de o regândire profundă a administrației. Avem nevoie de 1,2 milioane de angajați în administrație și de introducerea de criterii de performanță. Fără o performanță suplimentară, vom avea aceeași funcționari publici plătiți de două sau de trei ori mai bine, iar performanța va fi exact aceeași”, a completat Jianu.

Cum a fost adoptată Legea salarizării în Senat

În data de 23 mai 2017, Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, a adoptat cu 85 voturi „pentru”, 10 voturi „împotrivă” și 12 abțineri proiectul „Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, cu modificări (54 de amendamente admise, pentru cele 45 de articole ale legii, fără anexe), propunerea legislativă fiind trimisă pentru dezbatere la Camera Deputaților, care este for decizional pentru acest proiect de lege.

În Senat au fost adoptate numai propunerile vizând creșterea salariilor și creșterea coeficienților de salarizare. Propunerile vizând creșterea salariilor corelate cu performanța nu au fost adoptate. Aici s-a propus, de exemplu, ca măririle de salarii ale personalului care lucrează în domeniului proiectelor din fonduri europene să fie corelate cu gradul de realizare de implementare a proiectelor. Aceasta nu a fost adoptată, deși se știe că, după trei ani, nu avem încă fonduri absorbite”, a subliniat Nicolescu.

Propunerile de creștere a salariilor vizează conducătorii din administrații (președinții, vicepreședinții de consilii județe, primarii, viceprimarii), apoi pe cei implicați în partea de control financiar (ANAF, Curtea de Conturi) și conducerea din domeniul preuniversitar. Creșterea coeficienților de salarizare, duc tot la creșteri salariale, îi vizează pe cei angajați în învățământ, administrație publică și sănătate.

De exemplu, proiectul ieșit din Senat prevede creșterea de la 5% la 10% a majorării salariilor personalului care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, și majorarea cu 25% a indemnizaţiilor preşedinţilor/vicepreşedinţilor Consiliilor Județene şi ale primarilor/viceprimarilor care implementează proiecte europene.

De asemenea, acest proiect include majorări salariale pentru unele funcţii de conducere în învăţământul preuniversitar, de exemplu, creșterea salariilor directorilor unităților de învățământ la nivelul inspectorilor școlari, de la 6.844 lei la 7.282 lei.

În plus, se prevede că directorul general administrativ al unei universităţi va avea în 2022 un salariu egal cu cel al unui decan, în jur de 14.000 de lei, primul ocupând a treia poziţie în grilă după rector. De asemenea, secretarul-şef al universităţii va avea salariu de pro-decan, care este cuprins, în legea salarizării unitare, între 10.037 (grad I) şi 12.459 lei (grad II), faţă de 6.580 (grad I) şi 7.546 lei (grad II), cât era prevăzut în forma iniţială a propunerii legislative.

Proiectul actual al legii salarizării menționează: contribuțiile pentru personalul neclerical angajat în unitățile de cult de la bugetele locale ar urma să crească de la 18.951 la 19.899, iar coeficienții pentru tot personalul Curții de Conturi să crească, de exemplu, pentru consilieri conturi de la 8 la 9,5, pentru vicepreședinte autoritatea de audit de la 9 la 9,5, pentru președinte de la 10,5 la 10,7.

În plus, proiectul ajuns la Camera Deputaților prevede creșterea cu 1.450 de lei a salariilor primarilor raportat la sumele propuse în proiectul inițial al legii salarizării unitare, includerea veniturile personalului de la ANAF în grila administraţiei publice centrale, cu creșterea salariilor personalului cu funcții de conducere din ANAF cu 3.000 de lei, iar pentru personalul de execuție, cu creșteri între 100 de lei şi 1.800 de lei.

Amendamentele admise de Senat vizează și clarificări privind regimul soldelor de funcție/grad/comandă pentru personalul militar, politiști, funcționari publici cu statut special și amplificarea rolului reprezentanților organizațiilor sindicale.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii