Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

Media şi entertainment |
|

CNA a stârnit gâlceavă între radiourile naționale și stațiile locale

shutterstock_34992457.jpg
CNA a discutat cu reprezentanţii reţelelor naţionale, dar şi cu cei ai radiourilor locale despre modificarea deciziei CNA nr.488/2010 care obligă printre altele toate radiourile să facă 6 ore de program local în orașele mari, informează Media Expres.

Reprezentanţii reţelelor naționale au considerat că modificările propuse de CNA ar avantaja radiourile locale spunând că ar fi o reglementare „protecţionistă”.

În replică, reprezentanții unor radiouri locale au susținut că modificările propuse de CNA ar echilibra actuala situație injustă față de radiourile care fac program local dar sunt concurate neloial cu prețuri de dumping în piețele locale de publicitate.

CNA va solicita un punct de vedere de la Consiliului Concurenţei pentru a vedea dacă proiectul de decizie aduce atingere concurenței pe piața de publicitate radio locală.

Proiectul de Decizie prevede modificarea articolului 18, astfel:

„(1) În cazul serviciilor de programe de radiodifuziune pe cale radioelectrică terestră, în localităţi cu o populaţie de peste 50.000 de locuitori, radiodifuzorii care au obţinut licenţe audiovizuale au obligaţia de a realiza şi difuza zilnic un program local în sensul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a), în intervalul orar 06,00 – 24,00, de minimum 6 ore.

(2) În cazul serviciilor de programe de radiodifuziunepe cale radioelectrică terestră, în localităţi cu o populaţie de sub 50.000 de locuitori, radiodifuzorii care au obţinut licenţe audiovizuale au obligaţia de a realiza şi difuza zilnic un program local în sensul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a), în intervalul orar 06,00 -24,00, de minimum 2 ore.

(3) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1) si (2), serviciile tematice de programe, de tip religios, sportiv, cultural, cele dedicate copiilor, consacrate ca atare prin licenţă audiovizuală, precum şi posturile străine licenţiate şi în România nu au obligaţia de a realiza şi difuza program local.

(4) Programul retransmis nu poate fi întrerupt pentru a insera publicitate difuzată local”.

La şedinţă au participati reprezentanţi ai Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA) – George Chiriţă (directorul executiv al ARCA), Florin Ciobîcă (vicepreşedinte ARCA, director general al SBS Broadcasting Media), Daniel Klinger (directorul tehnic al SBS), Romeo Repta, (directorul de reţea al SBS), Marius Dobre (directorul executiv al ProFM), Rodica Minculescu (director general Radio Zu şi Romantic FM), Dumitru Păunescu (directorul de dezvoltare al Radio 21), dar şi membri ai Asociaţiei Radiourilor Locale şi Regionale (ARLR) – Atilla Marton (membru în Colegiul Director al Radio Transilvania), Mihai Laza (preşedintele ARLR, directorul Radio Sky Constanţa) si Ionuţ Pârjolescu (secretar executiv ARLR).

 Mai jos, declaraţiile făcute în cadrul discuţiei, consemnate de Media Expres.

Florin Ciobîcă, vicepreşedintele ARCA, director general al SBS Broadcasting Media:

„În momentul de faţă, piaţa radio din România arată cum arată, în urma unor eforturi depuse în ultimii 23 de ani de nişte antreprenori români, jucători români, care începând cu 1990 au avut aceleaşi şanse ca toată lumea şi au optat pentru a dezvolta o reţea mai mare sau mai mică.

 • Daniel Klinger, director tehnic al SBS:

„Noi, SBS Romania, dar putem să vorbim în numele tuturor reţelelor, nu reprezentăm posturi care se adresează comunităţilor locale. De aceea, noi dorim să ştim care e intenţia CNA-ului în această reglementare introdusă. Pentru că, de fapt, vorbim de două subiecte nevralgice: cantitatea sau durata programelor locale, în accepţiunea data de reglementările în vigoare ale CNA-ului şi regimul publicităţii locale.

Radiourile grupului nostru sunt radiouri locale. Conform reglementărilor actuale, unul din radiourile noastre nici nu ar trebui să difuzeze program local, însă el difuzează. Asta înseamnă că noi înţelegem şi respectăm, milităm pentru existenţa programelor locale, pentru a ne adresa comunităţii locale.

Daca analizăm raportul audienţei dintre urban şi Bucureşti (…) postul Kiss FM este mai ascultat în urban decât în Bucureşti. Asta înseamnă că în local facem un program mai bun decât în Bucureşti.

SBS are cea mai numeroasă echipă de ştirişti, cea mai mare investiţie în echipamente, în tehnologie (…) Noi observăm că prin această măsură, prin limitarea accesului reţelelor la publicitatea locală, de fapt CNA nu protejează programele locale, ci posturile locale deţinute de o companie locală. De fapt, este o discriminare a unei companii în favoarea altei companii locale.

 Aplicarea acestor măsuri va duce la faptul că firmele locale nu vor mai avea acces la programele reţelelor. Ele vor fi afectate, nu vor avea acces la majoritatea ascultatorilor din piețele respective (…) deci firmele locale vor fi defavorizate.”

Rodica Minculescu (Radio Zu şi Romantic FM):

„Acest tip de decizii trebuie luate cu mai multă înţelepciune, întrucât este greu de crezut că acei bani din piaţa locală, despre care se crede că îi iau reţelele mari în defavoarea posturilor locale, vor rămâne la posturile locale. Pe fondul acestei pieţe volatile, sărăcite de la an la an, bugetele acelea nu se vor duce la posturile locale, vor avea drept consecinţă scăderea pieţei radio în România.”

 

Marius Dobre (foto stânga), directorul executiv al ProFM:

„Consecinţele sigure ale adoptării aceastei decizii vor fi aceea a scăderea pieţei de publicitate radio, ceea ce va genera, implicit, renunţarea la audienţele locale şi decredibilizarea mediului radio şi practic vom reuşi să mergem pe un trend descrescător al pieţei de radio.”

George Chiriță (ARCA):

„Construcţia de reţele care s-a făcut din adunarea din licenţele locale, e o operă care acum are roade. Sunt radiouri mari, puternice şi care au audienţă în această ţară. A încerca să deconstruim această operă este un fapt neinspirat şi ne-ar întoarece cu 13 ani în urmă (…) de aceea apelul pe care îl fac este că e bine să avem în vedere acest fenomen de natura istorică (…) ne aflăm într-o evoluţie, într-un trend care a avut o cauzalitate.”

 • Atilla Marton, membru în Colegiul Director al Radio Transilvania, a spus că marile reţele de radio fac un program local de 10-12 minute pe zi şi difuzează publicitate locală 70-80 de minute pe zi.

„Piaţa locală a fost dată peste cap prin preţuri de dumping la publicitate. Calupurile noastre de publicitate sunt urmărite de către concurenţă. Se merge la beneficiarii de publicitate şi se propun preţuri mai mici. Ba, uneori sunt şi prostiţi că se vor auzi şi pe reţeaua naţională, nu doar pe cea locală, iar ei cred.

 Publicitatea este doar un vârf al iceberg-ului. Mai este lupta de gherilă din domeniul tehnic, la respectarea parametrilor tehnici din licenţa de emisie. Fiecare care are capacitate instalată şi poate să dea din potenţiometru putere cât încape, o face. Mai este gherila din domeniul cifrelor de audienţă, unde posturile locale nu beneficiază de sondajele de audienţă, fiind categorisiţi la alte posturi.

 Considerăm că şase ore de program local este un prag de decenţă, care nu trebuie să fie doar vorbă, cum spune ARCA. Este un program dens, cu ştiri, cu dezbateri, concursuri, cu tot ce trebuie… asezonat cu muzică. Susţinem întru totul proiectul, aşa cum este în momentul de faţă.”

Mihai Laza, directorul Radio Sky Constanţa:

„Dacă reţelele naţionale vor publicitate locală să facă program local. Atunci o să putem compara mere cu mere, nu mere cu portocale. Noi nu vrem decât să ajungem la starea de normalitate, nu vrem protecție, vrem egalitate şi să fim trataţi toţi la fel. Ne dorim să putem concura de pe picior de egalitate.”

Daniel Klinger a negat acuzaţia: „Ei au spus că noi practicăm un preţ de dumping al publicităţii. Şi nu este adevărat, din contră. Noi avem preţurile mai mari decât cele ale radiourilor locale. Ei au spus că noi nu avem cheltuieli. Nu numai că nu e adevărat că nu avem cheltuieli (…) plătim chirii, salarii, curent electric… investim în programe, în aparatură, în training-ul personalului etc”.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii