Este opinia președintelui Organizației Naționale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV) și proprietarului Jidvei, Claudiu Necșulescu care atrage atenția că acest sector viniviticol local poate avea o voce puternică la nivel internațional numai dacă toți jucătorii se vor concentra să promoveze puternic imaginea industriei vinului românesc.
„La nivel internațional, România și-a pierdut titulatura de țară viticolă. Iar acesta trebuie să fie scopul și obiectivul fiecărui jucător ce activează în această industrie: de a repune România pe harta țărilor recunoscute ca producătoare de vinuri. Iar pentru asta, avem nevoie de solidaritatea tuturora”.
Claudiu Necșulescu punctează faptul că pentru a se face cunoscute brandurile românești pe piețele externe, trebuie mai întâi de toate ca industria să-și creeze o identitate națională.
„Nu poți disocia vinul de origine. Și acest lucru se vede foarte bine la târgurile internaționale: acolo, la intrare, primim o lista cu produsele prezentate în cadrul evenimentului, și acestea sunt așezate în funcție de țara de origine, nu de brand. Deci, e foarte important să aducem în atenția piețelor externe identitatea industriei viniviticole din România. Fără o astfel de imagine – România-țară viniviticolă – nu avem șanse să performăm la exporturi. Și astfel vom putea vinde vinul românesc la reala sa valoare”.
Majoritatea antreprenorilor din industria viniviticolă susțin că până în acest moment nu a existat un efort colectiv concentrat pe acest aspect. Practic, fiecare antreprenor s-a axat pe imaginea individuală a companiei, a brandurilor, să aibă un produs cât mai bun și o imagine puternică pe piața locală.
În ceea ce privește pandemia de coronavirus și efectele sale asupra sectorului, președintele ONIV este de părere că este prematur să se realizeze deja o poveste a acestei crize, însă este convins că după această perioadă, revenirea la un nivel al consumului de vin anterior pandemiei va fi foarte grea.
„Vorbim despre schimbări de atitudini, de mentalitate și chiar și de putere de cumpărare. Vinul nu se află pe lista produselor de strică necesitate. Este important acum să privim înainte și trebuie să ne concentrăm pe ceea ce avem de făcut pentru a diminua efectele negative ale acestei pandemii”, a specificat Claudiu Necșulescu.
Potrivit acestuia, sectorul viticol este unul cu o personalitate aparte, pentru că activitățile desfășurate nu țin cont de sărbători, ele trebuiesc făcute exact la momentul oportun. „De exemplu, lunile martie, aprilie sunt luni cu încărcătură deosebită din punct de vedere al activităților desfășurate în sector, lucru care practic ne-a forțat să utilizăm aceleași metode de lucru ca într-o perioadă normală. Nu a fost deloc ușor, am avut de făcut multe drumuri, am închiriat multe autocare – pentru transportul angajaților și ca să respectăm regulile de siguranță impuse. Am avut și 16 autobuze la un moment dat, iar multe dintre ele făceau mai multe trasee”.
Întrebat de jurnaliștii Forbes România care a fost cea mai mare provocare resimțită în această perioadă de către antreprenorii din industrie, președintele ONIV a declarat că cea mai mare problemă a fost asigurarea cash-flow-ului.
„Îmi aduc aminte că la începutul anului am pornit de la prognoze cu cifre optimiste și am mers până la cel mai pesimist scenariu – să ajungem undeva la sub 60% din vânzări pe o perioadă de 6 luni, dar chiar și așa, cea mai mare problemă a fost asigurarea cash-flow-ului pentru că distribuitorii au fost blocați și ei pe zona HoReCa și nici ei nu au mai avut încasări deloc. A fost un blocaj în lanț, așa că am încercat să am o discuție cu fiecare distribuitor în parte astfel încât să nu blochez la rându-mi activitatea și să-i duc într-o zonă de risc”, a explicat președintele grupului Jidvei.
La capitolul măsuri de ajutorare a sectorului viniviticol, Claudiu Necșulescu a specificat că este necesar să se propună la Bruxelles și să fie luate în serios noi modalități de a sprijini această industrie și în România, pentru că în noul context, proiectele privind absorbția de fonduri europene nu mai sunt atractive.
„Noi ca organizație interprofesională am încercat și am marșat foarte mult pe ideea de a nu pune o presiune suplimentară pe bugetul național, știți bine ca la nivelul uniunii europene acest sector este bine organizat și primește susținere în acest moment, se oferă niște plafoane. Acest plafon, la nivelul României ajunge la 47 milioane de euro. Din păcate, aceste măsuri de absorbție nu mai sunt atractive în noul context economic, estimativ pentru acest an nu credem nu vom depăși suma de 10 milioane de euro. Problema majoră o reprezintă viticultura, este foarte important să venim în sprijinul viticultorului pentru că nu poți face o evaluarea a pierderilor acestuia. Așadar am încercat să propunem ca măsură de sprijin, cea pe suprafață”.
O măsură care a existat până în anul 2007, susține Claudiu Necșulescu. „Măsura nu va rezolva per total problemele din această industrie, dar va fi ca o gură de oxigen pentru acest sector. Dar, poate nu avem suficientă putere de reprezentare la Comisia Europeană ca să fie aprobată, pentru că nu am reușit să o reintroducem”, a conchis președintele ONIV.
În ultimii ani, sector viniviticol a fost singurul din economia românească care a înregistrat o absorbție de fonduri europene de 100%. Mai mult chiar, au existat doi ani în care această rată a fost de 110%.
