Cautare




, Fashion Editor

"Fashion is like eating. You shoudn't stick with the same menu." Kenzo Takada www.codenoir-style.com

Modă |
|

CLAUDIA CASTRASE de la modă la teatru

Am cunoscut-o după lansarea colecției Geometrics, care îmi plăcuse mult, și am vrut să știu cine se află în spatele hainelor cu jocuri grafice. Așa am continuat să o urmăresc pe Claudia Castrase și să aflu mai multe despre creatoarea cu chip de copil.
claudia

Când în iunie, la gala anuală Forbes Life Awards, Claudia a primit Premiul Good Life Designer, m-am gândit că a venit momentul să ne așezăm la un pahar de apă (singurul la care poți invita o tânără mamă), să povestim despre design, modă și colaborările ei recente din teatru cu Radu Afrim și Mihai Măniuțiu.

Ai câștigat, anul acesta, Good Life Designer la Forbes Life Awards. Ce a însemnat această confirmare pentru tine?

Am fost onorată. Dar în primul rând plăcut surprinsă! Prezentarea care mi-a fost făcută la gală m-a emoționat pentru că m-a descris exact așa cum sunt. În al doilea rând, nu mă așteptam ca atunci când am fost invitată să și primesc un trofeu (care stă acum la mine pe birou în showroom).

Ai avut o activitate încărcată în ultimii ani: colaborări în teatru, un nou site și o fetiță – cum ai tradus aceste schimbări în colecțiile tale?

Toate aceste  evenimente au influențat colecțiile mele. Colaborările în teatru au făcut să am mai puține haine noi pe stander, dar m-au făcut să mă întorc la creioanele colorate. Am desenat mult pentru costumele de spectacol, fiecare piesă de teatru a fost o provocare în sine. Dacă în atelier concepeam firesc pentru o clientelă feminină și eram obișnuită cu un program pe care mi-l făcusem destul de clar cât să am timp și pentru mine, deodată, tot acest timp al meu a fost ocupat de teatru. De multe ori s-a întâmplat să nu reușesc să adorm pentru că eram în căutarea soluției vestimentare pentru un personaj. Iar la fiecare premieră am avut emoții grozave. M-a ajutat mult în teatru experiența pe care o avusesem lucrând la filme, pentru că la filme se lucrează 24h/24 și, cumva, situația s-a repetat și anul trecut, cu teatrul. Dar, în ciuda eforturilor, a fost foarte plăcut, am cunoscut oameni faini cu care sper să mă reîntâlnesc. Mi-ar fi plăcut să continui aventura cu teatrul, dar… am rămas însărcinată și a trebuit să mă opresc.

Te-ai gândit să creezi o linie vestimentară pentru copii?

Acum, că sunt și eu mamă, gândul a venit firesc. Da, desigur că-mi doresc mult să fac o colecție-capsulă. Am deja câteva idei pentru o colecție pentru fetițe.

Piesele tale sunt minimaliste, cu croiuri simple, inspirate de anii ʼ60, și apără ideea de „less is more“. De unde vine pasiunea pentru liniile epurate?

E ceva interior, întotdeauna mi-au plăcut lucrurile simple, dar nu simpliste. Cred că lucrurile simple sunt și cele mai greu de făcut, și cele mai puternice. Poate vine de la zodia mea? Îmi plac lucrurile concrete, simple, clare. Artiștii mei preferați sunt cei care au redus forma la esență, cum a făcut-o Brâncuși, Mondrian sau în modă Dior și Chanel.

Citește și Poveste din CULISE – Opera din Paris

Te-am cunoscut odată cu lanarea colecției Geometrics, care rămâne cea mai vândută colecție a ta. Când ai succes cu un anumit stil, cum reușești să evoluezi?

Trebuie să evoluezi. Dacă îmi permiți comparația, este ca în muzică: ți-i poți imagina pe cei de la Rolling Stones să fi rămas să cânte doar  primele lor piese sau pe Michael Jackson cântând toată viața ABC? Poate următoarea colecție nu va mai fi atât de strălucită precum cea de dinainte, dar sunt obligată să merg mai departe.

Prima ta haină ai vândut-o unei prietene acum 14 ani. Se poate trăi în România din design vestimentar?

Se poate trăi, dar nu ca Lagerfeld… Ideea e că oamenii vor avea nevoie de haine așa cum au nevoie de hrană, lucrul acesta nu se va opri niciodată. Dar ține de fiecare designer cum reușește să se impună pe piață și să se automarcheteze ca să poată trăi din pasiunea sa.

Ce întrebări îți pui înainte să începi un nou proiect creativ și care este informația cea mai importantă?

La o nouă colecție, inspirația vine dintr-o fină observație. O întreagă colecție poate porni de la trei fotografii dintr-un album de artă, un tablou, un film, o sculptură, o clădire, dar și de la un material. Se întâmplă să intru în magazinul de unde cumpăr materiale, să văd o stofă și în clipa aceea să știu ce vreau să fac cu ea și  cum o voi transforma. Nu am o rețetă clară, ingredientele pot fi diferite. Dacă astăzi m-a inspirat o țesătură, mâine inspirația poate veni de la un graffiti pe un zid sau de la un gest al unei femei.

În ultimii doi ani ai avut colaborări în teatru. Cum a fost întâlnirea cu Radu Afrim și piesa Blind Spot? 

Într-o seară, o prietenă mi-a trimis un mesaj, Radu Afrim postase pe Fb că are nevoie de un scenograf de costume pentru următoarea lui piesă. Prietena mea m-a îndemnat să îi scriu, iar a doua zi m-am întâlnit cu el la o cafea să discutăm despre proiect. În aceeași zi l-am cunoscut și pe Adrian Damian, care semna decorul. Cu Radu am început să mă văd des pentru că locuiam foarte aproape unul de celălalt, iar când am început repetițiile mergeam împreună aproape zilnic cu mașina până la Ploiești. Așa ne-am împrietenit. M-am bucurat să lucrez cu el și mi-ar place să colaborăm și pe viitor. Așa a început aventura mea cu teatrul, cu Radu Afrim și piesa lui – Blind Spot.

Aproape imediat după ea ai lucrat cu Vava Ștefănescu pentru Bambi, apoi cu Mihai Măniuțiu și Maia Morgenstern la piesa La ordin, Führer!

Următoarea colaborare i se datorează lui Adrian Damian. El e cel care m-a recomandat pentru piesa Bambi de la Teatrul Excelsior. Cum el semna decorul și pentru piesa  La ordin, Führer!, m-a invitat să fac eu costumele. A fost destul de greu pentru că piesa se repeta la Turda, unde a avut loc și premiera. Mi-a făcut mare plăcere să o cunosc pe Maia Morgenstern, am descoperit o adevărată profesionistă, modestă și foarte serioasă, care își iubește meseria. Iar Mihai Măniuțiu este un regizor remarcabil, care știe, prin indicații simple și precise, să obțină de la toată echipa ceea ce-și dorește. Vreau mai ales să amintesc colaborarea cu Andreea Gavriliu, coregrafa care a avut un rol foarte important în această piesă.

Pentru costumele de teatru ai nevoie de mai multă intuiție sau de mai multă analiză? 

E o diferență esențială. Dacă eram obișnuită să creez pentru clientele mele, de data aceasta lucram pentru un personaj. Croiam pentru actorul care interpreta rolul, dar amândoi – și el, și eu – trebuia să ne gândim la viața personajului pe scenă. Nu am creat ce-mi trecea prin cap, ci am respectat și construit costumul ținând cont de caracter, de acțiunea care-i revenea.

Citește și Brunch Deluxe – o invitaţie gourmet la Sheraton

Revenind la colaborarea pentru Blind Spot, am avut un personaj care era o vânzătoare de șervețele, o vânzătoare ambulantă. A trebuit să am grijă să nu o transform în cerșetoare, chiar dacă ea vindea la semafor. Da, este mult mai complex costumul de teatru față de ce fac în atelier. În teatru, ții cont de viziunea regizorului, a celui care semnează decorul și, nu în ultimul rând, de actor. Aș putea să creez un costum frumos pentru actor, dar dacă el nu se mișcă firesc pe scenă, atunci eu ce am făcut? Pentru teatru contează foarte mult toate detaliile.

Ce ne rezervă Claudia Castrase pentru toamna 2017?

Înainte de toate, mă concentrez pe cel mai important proiect, creșterea copilul meu. Urmează apoi, până la sfârșitul anului, o nouă adresă pentru showroom, pe Barbu Momuleanu nr. 38. Iar noile colecții le veți vedea pe site.

Care este motto-ul tău?

Keep Walking.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii