Clarificări privind Directiva Drepturilor de Autor și ce beneficii poate aduce fotografiei și jurnalismului - Forbes.ro
Cautare




, Contributor

Opinii |
|

Clarificări privind Directiva Drepturilor de Autor și ce beneficii poate aduce fotografiei și jurnalismului

Parlamentul Uniunii Europene a votat covârșitor în 26 martie 2019, după o lungă dezbatere, în favoarea Directivei privind drepturile de autor .
038 Serban Enache IMG_4637-2

Două articole au fost supuse unei analize minuțioase (articolul 11, acum 15, și 13, acum 17), provocând o mulțime de controverse din cauza scenariilor de tipul „dar dacă”, scenarii care s-au propagat prin diverse surse, chiar și pe site-urile de știri care urmează să fie protejate în curând tocmai de această directivă.

Proiectul inițial a fost ajustat în funcție de diversele observații pe care UE le-a primit. Deputații europeni au ascultat și, spre deosebire de alte vremuri (“cookies”, la voi ma refer), au făcut o serie de ajustări. Această directivă nu a devenit încă lege. Aceasta ar trebui să fie votata de Comisia Europeană, iar apoi statele membre vor avea doi ani pentru a genera legi, linii directoare și instituții care vor reglementa acest lucru, într-un mod similar cu modul în care GDPR a fost impusă. Nu vă plac aceste reguli? Ele te protejează. Vă mai amintiți cum au fost eliminate taxele de roaming pentru cetățenii UE? Nu mai plătim 8 EUR/MB, și nicio industrie nu a fost ucisă. Toate acestea favorizează cetățeanul UE și permit companiilor europene să concureze (ar putea salva jurnalismul și fotografia de-a lungul drumului) și să joace echitabil.

Ceea ce urmărește această nouă directivă este să se asigure respectarea legii dreptului de autor. Dreptul de autor nu este o lege nouă, dar multe companii au fost scutite sau tolerate până acum de dragul liberei exprimari. Această lege nu o oprește. Pur și simplu dorește să acorde credite autorilor, fie ei simpli fotografi, videografi, bloggeri sau influenceri pe Instagram, atunci când conținutul lor este folosit în scop comercial. Nu trebuie să fii Freddie Mercury pentru a deține drepturile asupra muzicii tale. Sau nu trebuie să fii fotograf profesionist. Ca cetățean UE, ai niște drepturi. Dacă cineva generează bani în funcție de conținutul tau (video, muzică etc.), legea ar trebui să te protejeze în mod similar, așa cum protejează și formația Queen atunci când cineva utilizează melodiile lor în scopuri comerciale. Din punct de vedere comercial, lucrurile pot fi diferite, dar legea este aceeași pentru toată lumea.

Există o mulțime de noi platforme care s-au născut recent: Wikipedia, Google, Facebook, sunt acum modele clasice, mai recente sunt Instagram, Pinterest, Reddit, Github etc. Puține dintre ele sunt non-comerciale, fără profit, majoritatea monetizeaza contentul. Nici unul nu deține conținutul, acesta este generat de oameni ca mine și ca tine. Iar acest lucru este numit crowdsourcing, un termen la care și-a adus contribuția și Dreamstime. Aceste platforme generează venituri uriașe. Alte industrii mor. Vrei ca fiul tău să devină fotograf sau jurnalist? Această lege ar putea ajuta, deoarece aceste profesii mor în prezent. Printul moare pentru că s-a mutat pe Internet, unde nu generează bani. Cum poate genera bani, dacă știrile, produsul muncii lor, sunt furate sau share-uite în mod liber pe alte site-uri? Nici nu trebuie să fii o publicație media. E suficient, spre exemplu să scrii o rețetă sau să-ți fotografiezi mâncarea din farfurie. Site-urile sau chiar alți utilizatori ar putea să iți fure munca și să se confrunte cu niste consecințe insignifiante.

Întreaga industrie a fotografiilor stock este estimată la 5 miliarde de dolari și vinde imagini comerciale tuturor: edituri, ziare, site-uri, companii mari sau mici, agenții de publicitate, webmasteri, platforme online etc. Pinterest va fi în curând listat la 20 de miliarde de dolari. Instagram a fost achiziționat pentru 1 miliard de dolari, iar venitul său actual este de 12 miliarde de dolari pe an. Facebook generează 16 miliarde de dolari pe trimestru. Youtube este estimat la valoare de peste 10 miliarde de dolari anual. Acestă platformă oferă imagini și videoclipuri și se monetizează prin anunțuri. Apoi, avem întreaga industrie de știri, unde diferite tipuri de conținut de text sunt încorporate în web search-ul Google. Google generează bani prin intermediul anunțurilor plasate pe aceeași pagină sau pe alte site-uri (și conținutul tau este acolo), generând aproape 30 de miliarde de dolari trimestrial. Imaginile Google indexează conținutul vizual al site-ului tău și face ca imaginile să fie disponibile la un nivel de rezoluție foarte ridicat. Ai plătit pentru acele imagini? Alte persoane le pot descărca gratis. Un sondaj public din 2015 a arătat că 85% din imaginile folosite pe Internet sunt copii ilegale. Imaginile tale au fost incluse.

Toate noile modele de crowd-sourcing adunate generează miliarde în fiecare an. Marea majoritate a acestor venituri nu aduce nimic creatorilor, fie ei fotografi, jurnaliști sau utilizatori simpli. Youtube este o excepție, împărțind o parte din veniturile lor cu cele ale utilizatorilor, o mică picătură într-un ocean, mai ales că nu se aplică tuturor contributorilor Youtube. Unele persoane generează bani prin alte mijloace, recomandând un produs contrar opiniei lor (gândiți-vă la utilizatorii de Instagram care vă vor recomanda un produs doar pentru că au fost plătiți).

Directiva nu interzice platformelor să folosească conținut. Pur și simplu le cere să solicite permisiunea, sau să se confrunte cu consecințele dacă autorul decide să ii dea în judecată pentru încălcarea drepturilor de autor. Face chiar excepții: startup-urile mici vor avea parte probabil de cerințe mai relaxate. Wikipedia face excepție în acest caz (deși primește recent o donație semnificativă de la Google, care folosește conținutul acesteia).

O lege similară reglementează în SUA, Digital Milenium Copyright Act, emisă în 1998. Aceasta permite companiilor să elimine conținutul protejat prin drepturi de autor încărcat de altcineva, sau să se confrunte cu consecințe. Functioneaza deja de 21 de ani, iar Europa, care își protejează dintotdeauna drepturile de proprietate intelectuală, avea nevoie de ceva similar pentru a se asigura că utilizatorii și companiile își desfășoară activitatea în conformitate cu secolul XXI.

 

Va distruge aceasta lege Internetul? Cu siguranta, nu

Nu va elimina linkurile, nu va interzice utilizarea meme-urilor sau chiar să share-uiasca fotografiile altor persoane dacă utilizarea e corecta. Dar dacă altcineva utilizează munca ta sau chiar o fura și o foloseste în altă parte (noi oprim poate sute de astfel de încercări zilnic)? O astfel de reglementare solicită platformelor să ceara consimțământul și să se asigure că au un sistem de filtrare în vigoare. Youtube are deja un filtru de conținut performant, care probabil va fi actualizat. Dreamstime a avut întotdeauna unul. Ce se întâmplă dacă decidem să oferim fotografiile oamenilor fără consimțământul lor și să monetizam prin plasarea de anunțuri lângă ele? Despre asta este vorba cu această lege, sa ceara tuturor platformelor să acorde credit acolo unde este cazul. Cu siguranță, de acest lucru nu beneficiaza vreo companie sau o corporație, ci Internetul.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii