Cautare




, Contributor

Imobiliare |
|

Clădirile ”verzi”: prietenoase cu mediul sau cu buzunarul proprietarului?

birouri_office_sxc.hu_600x400_.jpg
Construcțiile care au certificare ”verde” prezintă o serie de avantaje: poluează mai puțin, dar, mai ales, sunt mai ieftin de operat de către proprietar și mai ușor de vândut.

La nivel global, cea mai mare sursă de emisii de dioxid de carbon este reprezentată de arderea combustibililor fosili precum cărbunele, gazul natural și petrol pentru a obține energie, potrivit nationalgeographic.com. Prin urmare, o clădire ”verde””, eficientă energetic, va consuma mai puțin și va contribui la reducerea poluării globale.

Evident, dacă nu ar fi avut și o componentă economică, dezvoltarea de clădiri ”verzi” ar fi rămas probabil la stadiul de proiect al vreunui arhitect pletos cu preocupări ecologiste.

Află de ce este 2013 un an bun pentru investiții în energia verde

Directivele recente ale Uniunii Europeane privind sustenabilitatea şi eficienţa energetică au condus la adoptarea la nivel european a unor stimultente locale pentru clădirile verzi. Anul trecut, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca a adoptat reducerea până la un minim de 0,25% a taxei pe proprietate pentru companiile care au în portofoliu clădiri aflate în clasa de performanţă energetică A şi care deţin o certificare oficială recunoscută la nivel mondial drept  "verde".

13 pentru 2013: De ce trebuie urmărit cu atenție, anul acesta, Ovidiu Șandor, antreprenor timișorean care dezvoltă împreună cu fondul New Europe Property Investments (NEPI) un compex de clădiri de birouri la Cluj

Nivelul taxei pe proprietate este stabilit de către fiecare consiliu local, la valori cuprinse între 0.25% şi 1.5% din valoarea de inventar a clădirii.

Un studiu realizat de către echipa de Property Management împreună cu divizia de Research a Colliers International Romania dezvăluie impactul pe care adoptarea unui astfel de stimulent fiscal în principalele centre de afaceri din România l-ar putea avea asupra situaţiei financiare a companiilor – chiriaşi sau proprietari de clădiri de birouri.

Nivelul taxei pe proprietate este stabilit de către fiecare consiliu local, la valori cuprinse între 0.25% şi 1.5% din valoarea de inventar a clădirii.

Oraş

Pondere a taxei pe proprietate în service charge (%)

Valoarea medie service charge (€/m2/luna)

Bucuresti

35% – 50%

3.8 – 4.5

Cluj-Napoca

3 – 3.5

Iasi

2.5 – 3.5

Timisoara

3 – 3.5

Brasov

2.5 – 3.5

In cazul municipiului Cluj Napoca, luând în calcul stocul total de clădiri de birouri de clasa A (46,000 m2 ) şi o rată de neocupare de 10%, chiriaşii plătesc anual o sumă de peste €600,000 pentru taxa pe proprietate. Potrivit noii măsuri adoptate de Consiliul Local, începând din 2013, taxa va scădea până la un minim de 0.25% pentru clădirile verzi. La nivelul întregului oraş, dacă toate clădirile ar avea certificare verde, această nouă măsură se traduce prin economii egale cu 108 salarii medii anuale.

Oraş

Economii pentru chiriaşi (€/m2/an)

Bucuresti

8 – 10.5

Cluj Napoca

6.3 – 10.5

Iasi

5.25 – 7.35

Timisoara

6.3 – 7.35

Brasov

5.25 – 7.35

 

În ce priveşte proprietarii, o taxă pe proprietate mai mică se traduce direct într-o valoare mult diminuată a service charge-ului, sporind astfel atractivitatea clădirii în faţa chiriaşilor, concomitent cu reducerea efectivă a costurilor cu spaţiile vacante şi imbunătăţirea cash-flow-ului.

Ca un alt exemplu, proprietarul unei clădiri de birouri cu o valoare de €20 milioane euro, situată în Cluj Napoca, economiseşte anual circa  €130,000, dacă imobilul obţine o certificare LEED, BREEAM sau DGNB. Acestor beneficii li se adaugă costuri operaţionale mai mici, ceea ce conduce în timp la competititivitate ridicată, o rată de ocupare mai mare şi o valoare de piaţă sporită.

“Cluj-Napoca a fost primul municipiu din România care a adoptat măsuri concrete de încurajare a dezvoltării sustenabile,oferind un exemplu pozitiv la nivelul întregii ţări şi atrăgând atenţia asupra nevoii de politici guvernamentale care să stimuleze eficienţa energetică şi dezvoltarea de clădiri verzi. Dincolo de beneficiul imediat oferit de o eventuală reducere a taxei pe proprietate, clădirile verzi prezintă o serie de avantaje atât pentru chiriaşi – costuri mai mici cu utilităţile,un mediu de lucru mai sănătos şi mai productiv, imagine corporativă îmbunătăţită – cât şi pentru proprietari – posibilitatea de a încasa chirii mai mari, o valoare mai mare a clădirii pe piaţă, rate de ocupare ridicată şi promovare gratuită”, explică Ştefania Baldovinescu, Director al departamentului de Property Management din cadrul Colliers International Romania (foto).

Și David Hay, CEO al AFI Europe România, companie care a dezvoltat și operează mallul AFI Palace Cotroceni și complexul de clădiri office AFI Business Park, vede avantajele clădirilor verzi. ”E o combinaţie între preocuparea pentru mediu şi livrarea unui produs care e vandabil şi închiriabil. Chiriaşii caută acum astfel de spaţii ”verzi”, la fel şi investitorii care țintesc să cumpere clădiri office. Cred că este un trend care va creşte în anii următori”, spune oficialul AFI pentru forbes.ro

Citește mai multe despre strategia AFI Europe Romania, dar și a altor actori mari din piața românească de real estate, în următoarea ediție tipărită a revistei ”Forbes România”, care va apărea la chioșcurile de presă pe 4 februarie

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii