FacebookTwitterLinkedIn

Christian von Albrichsfeld, Head of Country Continental România

Evoluția companiei într-un cuvânt

Și în acest an, ca și în precedentul, cuvântul cheie, pentru Continental, a fost Transformare.

Industria automotive trece de câțiva ani deja printr-o perioadă complicată, cu scăderea vânzării numărului de mașini, iar acest lucru afectează toate companiile implicate în acest sector. Pandemia de coronavirus a accelerat această tendință și a obligat întreaga industrie să găsească noi soluții pentru a depăși cu bine această perioadă dificilă.

Cu toate acestea, noi identificăm multiple şanse prin mobilitatea de mâine. Prin viziunea companiei – Transformation 2019 – 2029 – ne concentrăm cu toate forţele pe domeniile noastre de dezvoltare. Printre acestea se numără deplasarea asistată și automatizată, conectivitatea, serviciile de mobilitate, precum și dezvoltarea afacerii noastre cu anvelope. Totodată, Continental orientează compania sa, Vitesco Technologies, care se ocupă de sistemele de propulsie, spre o creștere profitabilă prin electromobilitate.

Mai mult, prin transformare înțelegem și păstrarea și consolidarea unei poziții de top pe principii de calitate, putere financiară și inovație în ciuda situației externe extreme care afectează nu doar industria automotive, ci toate sectoarele de activitate. Pandemia de coronavirus ne obligă să identificăm noi soluții de mobilitate, să accelerăm spre digitalizarea tuturor aspectelor legate de activitatea companiei și să depășim barierele convenționalului concentrându-ne pe noi forme de lucru, mai flexibile, mai dinamice, mai eficiente.

Cele mai importante lecții

Pandemia ne-a obligat să ne reinventăm: procese noi de lucru, fluxuri noi de activitate, identificarea de soluții prin care munca inginerilor, a informaticienilor, a tuturor specialiștilor care lucrează de acasă să fie eficientă și motivantă. În același timp, pentru angajații din fabrici a trebuit să identificăm cele mai bune variante prin care procesul de producție să nu fie perturbat, iar sănătatea tuturor să primeze. Găsirea acestui echilibru într-o perioadă din ce în ce mai provocatoare a fost, și încă mai este, un aspect ce ne oblige să ne autodepășim.

Am putea adăuga aici că adaptarea modului de lucru într-un mediu incert face marea diferență între modul clasic de comportament/ lucru și cel nou, de tip agile. Adaptarea “comportamentului” per ansamblu, respectiv schimbarea de comportament, atrage după sine schimbarea, care presupune adaptabilitate.

Agilitatea este cuvântul de ordine. Anul 2020 a impus agilitate din prisma crizei cu coronavirus, a situației incerte per ansamblu, a nevoii adaptării în timp record la noi condiții de muncă corelate cu situația pandemică, schimbările de pe piață care sunt nesigure și volatile, asigurarea sănătății și siguranței angajaților, desfășurarea activității în parametrii cât mai buni. Suntem și rămânem flexibili, dezvoltându-ne constant capacitatea de a acționa agil și de a transforma astfel de provocări în oportunități.

Prestația autorităților

Măsurile luate de autorități au fost corelate cu măsurile luate de autoritățile din alte țări la nivelul Uniunii Europene. Felul în care au reacționat, faptul că pandemia de coronavirus a determinat o accelerare a nevoii de digitalizare, toate acestea au contribuit la modernizarea, din acest punct de vedere, a activității unor sectoare din economia românească. Bineînțeles, sunt încă multe aspecte ce trebuie să fie puse la punct.

Pe lângă măsurile obișnuite și binecunoscute, de actualitate este și crearea de oportunități legale care să permită companiilor să se adapteze flexibil cererii de piață aflate momentan într-o situație foarte volatilă și imprevizibilă. Două instrumente foarte bune în acest sens, atât pentru angajați cât și pentru companii, a fost sprijinul din partea autorităților privind șomajul tehnic, și, mai ales, introducerea modelul de lucru Kurzarbeit, implementat acum și în România.

În ceea ce privește sistemul sanitar, este de obsevat faptul că pandemia a scos în evidență faptul că nicio țară nu s-a aflat într-o situație ideală pentru a face față unei asemenea realități. Noi credem că și în perioada următoare va persista provocarea de a găsi soluții pentru a nu depăși capacitatea din spitale, pentru a menține sub control acest aspect deosebit de important.

O bună gestionare a situațiilor de criză, în termeni generali, este importantă pentru identificarea celor mai eficiente soluții care să conducă la rezultate palpabile benefice întregii comunități, atât din punct de vedere social și sanitar, cât și economic.

Pandemia aduce cu sine o serie de provocări. Cea mai evidentă este asigurarea unui mod viabil de funcționare a societății într-o formulă care să considere o reducere semnificativă a contactelor personale și a mobilității. Am observat cu toții cu ce viteză s-au instalat modalități moderne de colaborare odată cu apariția crizei, de ex. conferințele video și telemunca. Chiar dacă, probabil, în majoritatea domeniilor vom reveni la modul obișnuit de operare când această epidemie se va încheia, România trebuie să profite de acest impuls spre evoluție și să continue să îmbunătățească activitatea multor sectoare, a căror modernizare este necesară. Acest mod de abordare poate duce la dezvoltarea multor arii de activitate care nu au evoluat pe măsura nevoilor societății. În primul rând, trebuie să vorbim despre odigitalizare a acestora, de la administrația publică la educație, de la sănătate la finanțe etc. Strâns legat de această măsură este debirocratizarea din administrația românească, unde știm cu toții că încă predomină hârtiile.

Pentru stimularea pe termen scurt, precum și pentru promovarea pe termen lung a creșterii economice, trebuie abordate și alte domenii în România, cum ar fi:

  • Dezvoltarea infrastructurii – ce are consecințe pozitive pe termen lung – solicitată tot mai mult și de către UE. Aici se poate observa că lucrurile încep să se pună în mișcare, cel puțin prin licitațiile lansate în acest an.
  • Stimularea investițiilor și a competitivității – atât cele făcute de stat, cât și cele private.
  • Predictabilitate fiscală – le susține pe primele două și contribuie masiv la dezvoltarea organic sănătoasă a întregii societăți, cu influență mare în mediul economic, atât în cazul marilor companii, cât și în cel al IMM-urilor și al micilor întreprinzători.
  • Stimularea implicării civice în luarea deciziilor cu impact asupra întregii societăți.
  • Eficientizarea aparatului de stat, în special prin digitalizare, dar și prin reforme structurale (de ex. mai multă regionalizare).

Strategia de business pentru 2021

Prin viziunea companiei – Transformation 2019-2029 – ne concentrăm cu toate forţele pe domeniile noastre de dezvoltare. Printre acestea se numără deplasarea asistată și automatizată, conectivitarea, serviciile de mobilitate, precum și dezvoltarea afacerii noastre cu anvelope. Totodată, Continental orientează compania sa, Vitesco Technologies, care se ocupă de sistemele de propulsie spre o creștere profitabilă prin electromobilitate.

Concret:

  • Stimularea performanței și inovării;
  • Asigurarea sănătății angajaților noștri;
  • Optimizarea costurilor.

Provocări în 2021

Înainte de toate, trebuie să avem în vedere faptul că întreaga economie va trebui să învețe să trăiască cu pandemia și în anul 2021. Companiile și angajații din toate domeniile trebuie să reacționeze și să dea dovadă de agilitate sporită în contextul crizei sanitare și a situației volatile și incerte din piață. În acest an cererea pe piețele internaționale a scăzut foarte mult. Vor trece probabil câteva luni, poate chiar un an, până când aceasta își va reveni.

Această pandemie determină, prin efectele pe care le produce, un val care lovește toate sectoarele de activitate și îi obligă pe absolut toți actorii să găsească soluții inteligente pentru a depăși cu bine perioada în care ne aflăm. Acest lucru presupune și dezvoltarea, acolo unde este posibil, a telemuncii, accentuarea industrializării în unitățile de producție, folosirea inteligenței artificiale pentru a identifica noi soluții eficiente de lucru etc.

Un aspect pe care nu putem să-l neglijăm vizează provocările globale ce se vor ivi ca urmare a noii perspective de colaborare socio-economică în relația SUA-China-Europa, în contextul alegerii unui nou președinte al Statelor Unite.

O atenție tot mai mare este acordată de companii sustenabilității. Vorbim aici despre măsuri luate de companii pentru a crea un cadru clar și prietenos cu mediul, profitabil și, deopotrivă, cu efecte pozitive mari pe termen lung. Industria 4.0, noile tehnologii din industria automotive, care vizează conducerea autonomă, digitalizarea, servitizarea, toate acestea produc efecte în lanț care au ca scop final sustenabilitatea.