Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Leadership |
|

Cele mai importante declarații de la Forbes Woman Summit 2018 – Leadership Redefined

Forbes Woman Summit este primul summit din România dedicat femeilor de succes care au schimbat în bine mediul de business și societatea românească.
IMG_4751

Creat în jurul celei mai puternice comunități de business – Forbes România–, acest summit sărbătorește femeile de acțiune și reprezintă o sursă de inspirație și de sprijin pentru femeile din România, ajutându-le să-și realizeze potențialul și să se autodepășească.

Cel mai important summit economic din România va reuni peste 300 de înalți reprezentanți feminini ai mediului economic regional, economiști de prestigiu și reprezentanți ai mediului financiar-bancar din regiune și jurnaliști.

Galerie foto 

Iată cele mai importante declarații:

 

Raluca Michailov, directorul general al BP Publishing Media

Forbes are la nivel global o politică de sprijinire a femeilor. (…) Aș vrea să vă spun doamnelor, că veți găsi întotdeauna un partener în noi, Forbes România, când vine vorba de doamnele din România.

Avem și o sesiune de Well-being, pentru că nu poți să conduci un business fără să fii bine în interior.

 

3th session: Leadership through Well-being

 

Delia Iliasa, directorul comercial al Medicover România

În ceea ce privește faptul că românii își fac rar analizele medicale: „Poate este timpul să NU ne mai uităm la viața noastră în viteză și lucrurile să capete formă având răbdare.”

Exemplul personal ne definește pe noi ca lideri. Îmi doresc să fiu un exemplu pentru fetița mea. Când a apărut, a fost momentul în care m-am schimbat. (…) Noi am fost acea generație hipercompetitivă, dar, când am avut-o, mi-am dat seama că nu este vorba despre competitivitate.

 

Olivia Petre, specialist în comunicare și marketing research al Psyence Group

O concluzie bună este că nu există străzi cu sens unic pentru well-being. Being-ul este un concept foarte personal. (…) Să ne construim niște autostrăzi care să ne aducă nouă bine și să le păstrăm.

Oare câte dintre noi și-au luat o zi din viață pentru a face o strategie de business, dar câte dintre noi și-au luat o zi pentru a-și face strategia de viață, să ne facem un bilanț interior – ce alegeri trebuie să facem în viața de zi cu zi, pentru a le aduce în viitorul nostru și a investi, atât resursele regenerabile, cât și finite?!

Este ușor să zici voi investi în familie, dar de fapt să sacrifici acel timp pentru întâlnirile de business. Alegerile de zi cu zi trebuie să fie în acord cu ceea ce ne-am propus.

Social media nu fac decât să ne alimenteze niște așteptări nerealiste. (…) Creează o toxicitate interioară între resursele noastre finite și așteptările.

 

Alina Stoica, terapeut nutriționist Nutribalance

Stresul impactează performanța noastră, iar performanța vine din farfurie.

Pacienții aduc în discuție sănătatea, atât timp cât nu suntem focusați pe prevenție, pe calitatea vieții, nu putem avea rezultate în viața de zi cu zi, pentru copiii noștri. Sunt mama a trei copii, dar sunt în situația în care părinții nu pun accent pe alimentația copiilor. Trebuie stabilit un echilibru între minte, trup și suflet.

Trebuie să punctăm calitatea vieții noastre, este modul în care putem trăi frumos și sănătos o viață întreagă. Pielea este oglinda sănătății noastre interioare. Sunt multe doamne care pun accent pe un stil de viață sănătos, dar evită să-și facă analizele medicale, pentru că acelea ne scot din zona de cconfort.

Anul trecut am pornit un parteneriat cu o clinică din Norvegia, ne dăm seama că există probleme legate de lipsa de concentrare, exista dezechilibre. Am reușit să aduc în România testul de Omega 3, Omega 6, interpretarea este foarte importantă. Omega 3 este combustibilul principal pentru creier, ar trebui să fie curprins în intervalul 8-12. Se vorbește despre dependența de Internet, dar foarte rar se vorbește de dependența de zahăr, carbohidrați, care scad imunitatea.

De cele mai multe ori ne dorim să schimbăm greutatea, hainele, dar este o perioadă de redefinire, să nu ne gândim că printr-o dietă ne-am schimbat metabolismul, trebuie să punctăm ca principală grija pentru sănătate alimentația.

Câte dintre noi se trezesc dimineața cu gândul să-și asigura hrana necesară pentru creier?  Trebuie să fim atenți la semnele pe care ni le dă corpul noastru. Românii sunt campioni la fuga de sine. Dar atât timp cât nu vom pune accent pe alimentație, nu vom aveea o calitate a vieții și nu vom avea ce să transmitem mai departe copiilor noștri.

Trebuie să învățăm să ne bucurăm de calitatea vieții, nu de cantitate, ca aliment. Sănătatea noastră se construiește pas cu pas, este important cat tot ce își pune amprenta asupra noastră să fie constructiv.

Singura persoană care poate să condiționeze starea noastră de sănătate suntem noi.

Dieta nu se împrumută, se personalizează, în funcție de istoricul medical, trebuie să avem grijă de partea de suplimente, alimente. Consultați un specialist când doriți să schimbați stilul de viață.

 

3rd session: Driving Process: Reshaping the future

Ada Solomon, fondatorul și managerul casei de producție Hi Film

Pentru business-ul meu, revoluția digitală a însemnat o schimbare profundă, la noi nu e un trend, e un fapt, care schimbă modelul de consum, întrega perspectivă asupra oferirii și diseminării produsul cultural. Întreaga paradigmă se schimbă și felul în care balansezi business-ul și partea creativă. Rețelele de socializare și nu numai, tot ce înseamnă internetul pentru noi devine canal de distribuție. Este o rețea de distribuție.

Schimbarea începe cu noi, celelalte lucruri esențiale într-o epocă unde oricine are acces la tehnologie astăzi, și acesta este unul dintre motivele pentru care femeile acced, pentru că nu mai e o chestiune de forță fizică, ci o chestiune de forță mentală. Femeile sunt capabile de aceași forță mentală ca un bărbat, având tehnologoia. Trăim într-un secol al creativității, cele două elemente sunt comunicare și comunitate.

Cum creăm în virtual comunitățile, ce ne unește? De aici inervine partea de cercetare, în cazul nostru, de felul în care împachetăm și oferim produsele noastre astfel încât să ajungă la public. Audiența noastră s-a schimbat. Sunt în mare proporție tineri, cei care au dorința și curiozitatea de a consuma mai mult și în domeniul cultural, dar și disponibilitatea de timp liber. Când copiii au nevoi clare, timpul tău liber este tot mai redus. Variantele de ocupare a timpului liber sunt tot mai mari, consumul pe zona filmului se micșorează.

Ce facem cu rețelele sociale? Comunicăm și încercăm să construim modele care să ne ajute într-un fel și la înțelegerea faptului că conținutul nu e gratis. Pe internet noi credem că totul e gratis, dar este rețeaua noastră de distribuție, și atunci modelele sunt diverse, e greu, trăim într-o țară în care pirateria este infinită. Trebuie să găsim modele și să-i convingem pe consumator că merită să plătească pentru conținut, prin construirea unor comunități, este interesant de văzut că îți atragi clienți când simte că face parte din familie, o familie care nu este neapărat închisă. Lucrăm în virtual pentru a construi o bulă care interferează.

Cum faceți față ca lideri provocării și instabilității (digitalizare, schimbat pradigme, lucrat transfrontalier)?

Neintenționând să fim curioși și să încercăm, când spun cercetare înseamnă toate încercările pe care le facem. La noi niciun produs nu seamnănă cu altul, nu există modele, nu te poți baza pe un studiu, pentru că n-are legătura cu consumatorul de comedie românească. Lucrurile merg prin încercări și prin schimburi de idei. În cazul meu lucrez foarte mult în coproducții, lucrez cu alte culturi și modele de expresie culturală, dar lucrurile astea ne ajută să găsim grăuntele de originalitate care te detașează în cursă. A

cces la resursă și metode de afaceri, cum faci să ieși în față diferit? Este egal pentru toate domeniile. Semănăm cu Coca-Cola, care este tradiție și inovație. Cum faci să-ți valorifici tradiția, patrimoniul și în același timp să te duci sus ca toată lumea să vină după tine?

 

Angela Galeța, directorul Fundației Vodafone România

Înainte să fim lideri trebuie să fim oameni. Sunt două lucruri importante: educația și a da înapoi.

Noi am avut avantajul de a fi legați de o companie de tehnologie și, fiind atenți la nevoile comunității, ne-am concentrat pe soluții care fac bine. Una dintre soluții este telemedicina.

(A da drept exemplu, rezultatele colectate prin EKAG-ul colecate și transmise la distanță pentru a fi interpretate de cardiolog. Alt exemplu, este dozarea insulinei de la distanță pentru copii, prin transmiterea la distanță, ceea ce le-a permis copiilor și părinților să aibă o viață normală.)

Pentru un proiect dedicat profesorilor, n-au avut nicio aplicație. De ce? Profesorii n-aveau bani de transport: „Și în mediul nostru al ONG-urilor trebuie să fim atenți la nuanțe și să mergem dincolo de aparențe.”

 

Nicoleta Eftimiu, Country General Manager al Coca-Cola România

România este Innovation Lab pentru Sud-Estul Europei. Iar echipa din România ne-am voluntariat să facem imovație, pentru că este mai ușor decât în Vesul Europei. Noi avem agilitate, flexibiliate, de la general manager până la agentul de vânzări. Noi facem o campanie într-o lună de zile, lor, în Elveția sau Austria, le trebuie 6 luni doar ca să anunțe o campanie.

Pentru tineri inovația este importantă. Când am interviuri cu tinerii, Millenials, îmi pun multe întrebări despre ce face Coca-Cola pe inovație.

Săptămâna trecută, unul dintre brand managerii din cadrul Coca-Cola România a decis să folosească spotul de la Crăciun, pentru câteva zile, pe online și TVA, în condițiile în care a nins și oamenii glumeau pe tema acestuia și a vremii. Astfel, „Vin Sărbătorile” s-a transformat în „Revin Sărbătorile”. „Partea de risk taking devine tot mai importantă. În acest secol al tehnologiei, dacă nu suntem dispuși să facem greșeli, nu putem funcționa.”

 

Andreea Mihai, business owner, moderator

Cred în diversitate. Se spune de către marii psihologi și de către cabinetele de audit, că PIB-ul mondial ar fi cu foarte mult mai mare, dacă ar fi echipele din companii mixte și nu neapărat bărbat/femeie, ci și vârste diferite, dar și naționalități diferite. Acest mix, de sex, vârste și naționalități aduce o bogăție de idei, soluții, care în business generează foarte mulți bani.

Aș începe cu prima întrebare: cum inspirăm și cum pregătim noua generație de lideri? 

 

Sonia Năstase, country manager Nespresso România

Nu toate lumea are pe agendă ideea de gender ballance. Aici e o chestie de perspectivă, de etică și corectitudine, dar mai mult, ține de partea de inovație. Ideea e că trebuie să aducem la masă un gender ballance, dar și naționalități, vârste și creativitate.

Ce se întâmplă azi, cu millennials: nu mai funcționează să mergi într-o companie să pui logo-ul tău și să prezinți ceea ce faci. Totul pleacă din exemplul personal. Oamenii se uită zi de zi și dacă auzi de o situație sau de un caz, de exemplu, în cazul Magic Home. Trebuie să arăți oamenilor că te ridici din scaunul de business leader și te așezi în scaunul de om. Asta duce la multiplicarea evenimentului. Cred în lucrurile mărunte pe care le facem în fiecare zi, de aici pleacă succesul unei companii, de acasă, dintr-o prietenie, din ce faci pentru celălalt. Eu reprezint ceea ce trebuie să fac zi de zi. Autentiticitatea face ca leadershipul feminin să dea roade până la urmă.

Concursul de cinematografie Nespresso Talent a avut în acest an tema femeia, respectiv realizarea unui film în care să fie evidențiată unicitatea oricărei femei, chiar dacă nu este renumită. „Se creează un cerc frumos în care scoți în față niște oameni care poate n-au avut șansă.”

De asemenea, Nepresso are un program prin care ajută femeile să devin agronomi, în condițiile în care cumpără cafeaua direct de la fermieri, nu de la intermedieri și-a constat că 75% din muncă o făceau femeile, dar aprope 100% dintre plăți mergeau către bărbați. A reușit ca, în prezent, în Etiopia și Kenia dintre fermieri să fie 30% femei.

 

Nina Brătfălean, Marketing Manager BMW Group România

Care este rolul femeii de a sparge vechile tipare și de a transforma această optimizare digitală?

Este un subiect discutat. Până acum câteva luni nu ne-am fi gândit să avem o mașnă aurie ca model de lansare. Ceea ce vreau să spun că atât de mult ne adaptam noi, corporațiile, la ce își doresc tinerii încât ajungem să răspundem fiecărui trend care există. Digitalul este un trend. Cu această mașină am schimbat complet canalul de comunicare, majoritatea comunicării este exclusiv digitală.

Vă dau exemplu, din BMW Group, de asemenea, acum vreo 10-12 ani, când am fost la fabrică prima dată la BMW am văzut o linie de producție. Să tot fi fost 20% femei, fete tinere, frumoase, funky, creative. Era și un entuziasm al femeilor lucrând pe linia de asamblare încât puteai să estimezi atunci că femeia va schimba, va avea un rol sau va contribui spre schimbare.

Ce înseamnă Reshaping the Future, nu doar din perspectiva teoriilor? Schimbarea începe de la unități mici. Acest statement aplicat în multinaționale este un wow factor. Dacă te voluntariezi să faci ceva, o faci mai cu drag, energie și complet. În al doilea rând, dacă nu  ai un mindset de antrepenor. BMW I a fos dezvoltat într-un termen foarte mic, datorită faptului că cineva foarte înțelept din board a spus că divizia de mașini electrice funcționează ca un start-up.

Despre riscurile aplicării fără discernământ a curajului? „Un exemplu, cercetătorii spun că pierderea telefonului doar pentru câteva secunde duce la stări asemănătaore cu cele din apropierea decesului. Alte studii arată că niciun om care a orbit nu a început să sufere de schizofrenie. (…) Din perspectiva omului, managerului, asistentului universitar, este important să discernem din progres ce este important pentru viața noastră. Poate sună a conservatorism, dar vorbesc de ceea ce este important zi de zi.

 

2nd session: Empowering through Education

Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Salvați Copiii

Un vechi proverb chinezesc suna astfel: “Daca faci un plan pentru un an de zile, atunci cultiva orez. Daca planul este pentru zece ani, atunci planteaza un copac. Daca te gandesti la un plan pentru viata, atunci educa-ti copiii”.

Niciun viitor, al niciunei societati, nu va fi cu adevarat un progres in afara educatiei: scoala este singura posibilitate pentru ca o societate sa isi dezvolte cu adevarat mecanisme democratice, dintre cele ireversibile.

Este important, insa, ca toti copiii sa fie in mod egal inclusi in educatie: nu facem progrese daca, de exemplu, in Romania 50% dintre copii sunt in risc de saracie si excluziune sociala, sau ca avem o rata mare a abandonului scolar. Peste 30.000 de copii, o popultaie de marimea Mangaliei sau Sighisoarei, abandoneaza, anual, invatamantul primar si gimnazial. Nu pregresam atunci cand avem saracie educationala, care se transmite de la o generatie la alta.

Suntem in fata unui cerc vicios, pentru ca lipsurile materiale creeaza saracia educationala, iar aceasta din urma cauzeaza, la randul ei, lipsuri materiale. Este ca si cum decalajul se transmite de la parinti la copii si din acest punct vorbim despre un fenomen social care afecteaza intreaga societate. Aceasta transmitere a dezavantajului de la o generatie la alta nu este doar nedreapta pentru un individ sau altul, ci este inechitabila pentru comunitate si, mai mult, costisitoare pentru intreaga societate. Saracia costa mai mult decat educatia.

Cauzele sunt, de fapt, un intreg lant cauzal, care trebuie asumat de autoritati si astfel interupt. Astfel, unul dintre factorii care determina daca un copil traieste sau nu in saracie este statutul occupational al parintilor. Copiii care traiesc in familii cu o intensitate foarte scazuta a muncii au un risc de saracie si excluziune sociala cu 54% mai ridicat decat cei din familiile cu o intensitate ridicata a muncii. Statutul occupational al parintilor depinde, la randul lui, de nivelul de educatie al acestora. Nu este vorba, in niciun caz, despre faptul ca parintilor cu un nivel scazut de educatiele le pasa mai putin de copiii lor.Cauzele sunt cat se poate de obiective si de aceea e nevoie de efortul conjugat al autoritatilor: educatia precara duce la locuri de munca slab remunerate pentru parinti, ceea ce face ca acei copii sa creasca in medii defavorizate, fapt care va perpetua marginalizarea. Mai mult, migratia economica a parintilor, care isi lasa copiii in grija rudelor, de multe ori fara un reprezentant legal, supradimensioneaza, iarasi, saracia educationala: avem aproximativ 250.000 de copii in aceasta situatie, iar 40% dintre ei sunt fara ambii parinti.

Investitia in educatie nu inseamna o investitie doar in viitorul unui copil, asta e fara dubiu. Investitia in educatie egala si de calitate pentru toti copiii inseamna investitie in viitorul societatii si, implicit costuri care se intorc cu dobanda in visteria unei societati.

 

Ana Maria Mihăescu, fost manager regional al Diviziei de investiții a Băncii Mondiale

Definiția care se potrivește cel mai bine, când vorrbim de educația din România, este: edcația este ceea ce rămâne, după ce uităm ceea ce am învățat la școală. Ceea ce rămâne după școală în învățământul românesc este mai sclab decât tinerii de pe alte continentne. Acest fapt este amplificat de diferența de gen.

Când angajam, și-am avut angajări la care se înscriau peste 200 de candindați din întraga lume, fetele, dacă știau 60% din subiect, îmi spuneau: „Nu acopăr 40%, dar în trei luni voi zbârnii”, iar domnii spuneau că știau tot, dar eu uitându-mă pe CV știam că nu au de unde să știe. Le-aș recomanda celor care sunt în funcții de conducere să ia în calcul acceastă diferență, de educație, până la urmă, și să le dați o șansă în plus fetelor care știu că știu 70 – 80%.

La 60 de ani, m-am reconceput. Cred că acesta este un lucru important în educație. (…) Cam odată la 20 de ani m-am reinventat. (După ce s-a pensionat, la începutul anului trecut, a urmat un curs pentru director independent la INSEAD.) Dacă înainte lucram 7 zile pe săptămână, acum lucrez 7 zile și un pic pe săptămână. Copilul mi-a spus: „Mama ai promis că vei munci mai puțin”. Ei bine, nu se pupă. Mai am și mentee, de la cea mai mare bancă din Hong Kong, de la Banca Mondială.

Doamnelor, adresați-vă acelei persoane care vă poate ajuta. În generația mea, am pierdut pentru că a trebuit să descoperim aceste lucruri.

Timpul în care puteți avea succes este mai scurt, în prezent. Acesta este avantajul educației. (…) Cu aceste facilități din prezent, puteți să succedeți la o educație de excepție, pentru că aceasta este șansa voastră.

Imediat după criză, una dintre țările cele mai afectate de criză a fost Irlanda. S-au întâlnit și au stabilit că linia lor de dezvoltare este educația. (…) Nu doar școli, ci toată infrastructura, ajungi la o țară modernă și dezvoltată. Îmi doresc să găsesc acea minte liminată, femeie sau bărbat, care să facă pentru educația din România ceea ce a făcut și Spiru Haret, care a ajuns un model de educație pentru Elveția.

Din perspectiva lucrului cu societăți care au trecut prin crize, cele care luau primele măsuri în caz de criză erau cele conduse de femei. În cazul creditelor neperformante, erau directoare, nu director, pentru că necesită o atenție mai mare la detaliu. Sunt lucruri pe care le avem în ADN-ul nostru.

(…) În situații de criză, nu se pune problema de egalitate de gen, toți trebuind să se implice. Doar în situații de bunăstare, bărbații trimit femeile la cratiță.

Important pentru domni este că, datorită dezvoltării și digitalizării unei industrii, dispar meserii care sunt pentru bărbați, iar din urmă vin meserii pentru care fetele sunt mai bine pregătite.

 

Dr. Lavinia Rașcă, profesor de strategie și antreprenoriat ASEBUSS, director general EXEC-EDU, moderator

În 2010 mi-a spus cineva ca a fost strivit de succesul meu. Atunci mi-am schimbat perspectiva și am început să mă uit bine în jur. Am constatat ca problema o reprezintă discriminarea în organizații, în familie, cel mai rău este faptul că ne discriminăm pe noi înșine în mintea noastră. Asta este din cauza a ceea ce aud acasă, ce aud în corporații. Primul lucru: nu voi fi promvoată într-o poziție de top, al doilea: nu voi face față într-o poziție de top, al treilea: nici nu mai candidez într-o poziție de top. Se ajunge la cifrele negative. Astăzi aș dori să discutăm câteva teme, cum am reușit și ce le sfătuim pe alte tinere și femei să facă. M-am hotărât să înființez Professional Women Network România și a fost o altă posibilitate.

Aș vrea să ne aplecăm puțin asupra lucrurilor grave din România profundă. Cel puțin 25% mi-ați spune că nu credeți că se întâmplă discriminarea. În România profundă problemele sunt grave. Populația noastră este majoritar feminină. 37% din populație este în analfabetism funcțional. Foarte puțini dintre copiii care merg la școală, dintre cei care au început studiile în anul 1998 – sub 30% au luat Bacul. Vom ajunge în curând ca femei lideri și antreprenor să nu avem piață de desfacere. Sunt probleme foarte grave: cum schimbăm mentalități, ce avem de făcut. Aș începe de la bine la mai puțin bine.

De când lucrez cu antreprenori ne-am obșinuit că nu este bine să așteptăm de la autorități, trebuie  ca noi să găsim soluții din vorbă în vorbă și unindu-ne să schimbăm mentalitatea oamenilor.

Nu este important să educăm numai copiii, ci și profesorii și să aducem mai mulți voluntari. În corporații oamenii sunt mai satisfăcuți dacă aceasta se implică în CSR. Trebuie să facem ceva mai mult să aducem volntari. În ceea ce privește profesorii de antreprenoriat, ei nu sunt cel mai bine pregătiți, ei sunt teoreticieni, trebuie să îi ajutăm și noi.

 

Roxana Șunică, director marketing, comunicare și corporate affairs FEPRA:

FEPRA este o organizație de responsabilitate privind reciclarea. Avem clienți care au obligații privind sticla, petul, aluminiul, iar noi prin resursele pe care ni le pun ei la dispoziție trebuie să facem colectarea.

Dincol de cifre avem ministerul Mediului, avem o nevoie constantă de educație. În ultimii 10 ani am vorbit despre ecologie, despre colectare selectivă a deșeurilor. Acum ne lovim de aceleași discuții de fiecare dată, de ce nu se întâmplă? Am să-mi exprim o frustrare prersonală: în dialogurile pe care le am la nivelul reprezentanților Comisiei de Mediu, ceea ce transmiteau ei către noi era o așteptare de tipul să facem educație în școli. Copiii trebuie să facă colectare selectivă. Copiii trebuie învățați, dar nu este sarcina lor să strângă deșeurile pe care le generăm noi. Noi suntem adulții care generăm deșeuri, trebuie să ne reamintim să colectăm selectiv deșeurile, să nu mai poluăm, să nu mai trăim în mizerie. Trăim într-o lume murdară. Avem nevoie ca noi toții, unii pe alți și pe copiii noștri să ne învățăm să nu mai aruncăm deșeuri la întâmplare, avem nevoie de infrastructuri de colectare, de puncte de colectare. Este adevărat că n-avem spațiu acasă, dar doar făcând acest efort la nivel individual reușim să îndeplinim țintele de țară, sau mai degrabă ne referim la nevoia noastră de a trăi într-un mediu curat.

Deșeurile pe care le gestionează România vin în special din zona de B2B. FEPRA a gestionat anul trecut 170.000 de tone de deșeuri, cam 24 de hoteluri InterContinental, care n-au ajuns la gropile de gunoi, au fost colectate, reciclate. Însă cele mai multe deșeuri vin de la populație.

Cei care vin de pe băncile școlii sunt pregătiți? Găsiți în ei atitudinea și aptitudinile corespunzătoare?

Găsesc în cei mai tineri decât mine foarte mult potențial, sunt utimită de tinerii pe care îi cunosc, de cât de multe știu, de cât de informați sunt, dacă mă gândesc la mine în comparație cu ei, trebuie sa fiu modestă. Mi-aș dori să îi înțelegem pe acești millennials, să înțelegem că ei funcționează pe alte principii și mi-aș dori ca și ei să înțeleagă că unii mai îmbătrânesc. Dar sunt foarte încântată de generațiile care vin.

 

Georgiana Pogonaru, cofondator Veranda Mall

Eu am încredere că fetele noastre care acum sunt în școală au o rată de cuprindere a școlii superioară băieților. Rezultatele lor la Bacalaureat, la Evaluările Naționale sunt mai bune ca ale băieților. Ele, fetele sunt cele care conștientizează rolul participativ pe care trebuie să-l avem în societate, noi femeile.

Din punct de vedere al dorinței de a schimba ceva, cred că de vină este sistemul de educație. Suntem mult prea mult axați pe conținutul programei școlare. Ar trebui să fim axați mai mult pe competențe. Aseară vedeam la Telejurnal, a început un nou program de pregătire a cadrelor și din nou mi s-a părut un lucru ciudat, deși Insitutul Național de Educație vorbește că în România e cazul să dezvoltăm mai mult programe pe bază de competențe și acest program care a început ieri se referă la conținuturi. Când vorbești mai mult de conținuturi înseamnă că din nou, pui copiii să învețe mecanic niște lucrui pe care să le redea ulterior. Trebuie să le identificăm mai întâi competențele, creativitatea, va fi destul de greu. În sistemul educațional trebuie făcut mai mult pentru dezvoltarea ideii de antreprenoriat.

Când ai promovat oamenii în organizații, ce ați avut în vedere, ce ați observat la diferențele între femei și bărbați, ce a fost preponderent?

Dacă am avut succes cu prima întreprindere, Romcolor, a fost datorită calității de specialist în human resources, am abilitatea de a vedea la ce este bun un om. Când am început, ideea a fost să lucrăm numai cu oameni foarte tineri. Eu distrugeam statistica pe vârstă, pentru că eram cu 30 de ani mai mare decât ei.

Este clar că fetele își asumă riscuri cu mai mult înțelepciune, dar nu se aruncă în apă așa de repede cum se aruncă băieții. Un alt lucru pe care l-am observat și la femeile antreprenoare: nu încep un business de dragul banlor, ci de dragul cuiva, în cazul meu mi-am dorit ca copiii mei să facă o facultate, la vremea aceea era la modă Cambridge-ul. Toți să își urmeze modul propriu de a acționa.

Alte diferențe: am încercat să le încurajez pe fete, nu le-am dat băieților nicidată în cap, am încercat să le stârrnesc creativitatea, dar eu cred în meritocrație și dezvoltând un sistem meritocatic, egal pentru femei și bărbați, atunci lucurile se egalizează.

1st session: Power of Business: The Way Forward

 

Virginia Oțel, Communication Leader al Garanti Bank

Sunt trei vectori importanți de schimbare în România: femeile, tinerii și antreprenorii. Potențialul României poate fi schimbat, dacă acești vectori sunt atrași.

Printr-un program de finanțare cu IFC-ul, Garanti Bank a acordat finanțări care se apropie de 100 de milioane de euro. Din această sumă, cam jumătate a fost pentru companiile în care femeile sunt acționar sau se află la conducere. (…)

La Professional Women`s Network, pe lângă finanțare, pentru femeile antreprenor, am sesiat și o altă provocare: participarea în consiliile de administrație. Pe de o parte, este acea percepție că femeile din România au un rol puternic. Pe de altă parte, dacă ne uităm la cifre, vedem că lucrurile nu stau fericit. Împreună cu Deloitte, am făcut un studiu printre companiile listate la Bursa de Valori București. Am văzut că, deși există potențial, pariciparea este foarte scăzută. Doar în aproape 15% sunt femei în Consiliile de Administrație. Dacă ne uităm la indicele BET, procentajul este de 12%, iar, până acum un an sau doi, nu exista nicio femei președinte în Consiliul de Administrație sau Consiliul de Supraveghre, acum au apărut două – trei. Este păcat. Le atrag atenția acționarilor, că ei nu-și pot fructifica businessul. De ce credeți că ar trebui să avem mai multe femei în managementul executiv, fie că sunt listate sau nu. Doar pentru gender equality ? Este o condiție necesară, dar nu suficietă. De 10 – 15 ani, mari companii de consultanță din întreaga lume măsoară care este contribuția femeilor: profitabilitatea este mai ridicată, dacă este un echilibru în conducere.

Alte studii spun că ar exista sindromul reginei mamă: dacă ai o singură femeie în sistemul de conducere, va spue că „Am ajuns aici, datorită meritelor mele și n-am avut nevoie de ajutor și nu voi lăsa și pe alte talente să crească”. Dacă este o singură femeie, ajunge să fie un lider mai masculin. Dacă sunt două, este competiție. Trebuie să fi minimum trei ca să producă un impact. Le recomand femeilor să se ducă în companii și să spună: cât mai multe femei în structura de conducerre, ca să aveți companii profitabile.

Am fete în echipă, numai fete. Mi-aș dori să doi domni în echiă, pentru că eu chiar cred în echilibru de gen. Deciziile pot fi luate mai bine, dacă avem o diversitate de gen. Cu fetele mele încerc să se las să se dezvolte în felul lor. Cred mai mult în dezvoltarea promovată peste Ocean – concetrează-te pe punctele tari, pe calitatăți, iar pe celelalte să le diminueaz.

„Fetelor” mele încerc să le dau curaj. La începutul carierei am fost mai introvertită – în sensul mi-era jenă să-mi spun opinia. Le spun fetelor mele să nu le fie jenă să-și spună punctul de vedere, Noi în sistemul educațional nu suntem învățați să avem o gândire critică. Nu trebuie să ne fie jenă să ne spunem opniile. Domnii au mai mult această aplecare. Dacă apar job-uri, femeile simt nevoia să puncteze 100% din comptențe, iar pentru domni 50% este bne. Să învățăm de la pateneri: să fim mai curajoase.

Tinerelor le-aș da un sfat: faceți copii de tinere și vă veți dezvolta odată cu ei. Să nu aștepte prea mult cu cariera pntru a deveni mamă.

Este important cum ne creștem feciori, astfel încât ei să poată micșora gender gap-ul din societate Mind-set-ul trebuie sschimbat. Putem să-l facem numai alături cu partenerii noștri. Numai implicându-i și pe ei putem să facem acest lucru mai reprede. Altfel trebuie să așteptăm 117 ani, potrivit unui studiu. Nu cred că avem atâta timp.

 

Anca Harasim, director executiv AmCham

Nu știu dacă sunt un caz diferit sau special. Din experienta mea n-am făcut niciodată diferența că sunt femeie sau că lucrez cu bărbații. N-am venit dintr-un handicap de genul că trebuie să muncesc mai mult pentru a fi tratată la egalitate cu bărbații. Este clar că nu norocul este la miloc, dar pentru mine această discriminare nu există. (…) Nu știu cu cât ar fi fost plătit un bărbat pentru joburile pe care le-am făcut, dar nu salariul a fost cel pentru care m-am sculat dimineața pentru a-mi îndeplini atribuțiile.

Personal, nu cred în „the way forward” a intra în competitție cu bărbații și de a uza de forță, pentru a ne impune un punct de vedere, noi femeile avem mai multe competențe.

 

Camelia Șucu, antreprenor în serie

În 1993 am intrat într-o afacere de familie, simțeam că pot să construiesc, să fac lucruri. Împreună cu partenerul meu de atunci am pus bazele companiei Mobexpert, a fost un drum al învățării, al sacrificiilor. Dar nu cred în obstacole, ci cred în obstacole pe care și le pune mintea noastră.

Nu mă numesc om de business. Perioadele roz s-au împletit cu perioade mai puțin colorate din viața fiecăruia, tot ce am putut să învăț din perioadele mai puțin colorate a fost că femeile știu să învețe și să aplice din crize, știu să implementeze și să meargă cu capul drept și sus înainte. M-am regăsit și m-am redescoperit în 2004. A însemnat mult pentru mine Georgiana Pogonaru. Atunci, în acele momente, cuvintele ei au fost foarte importante, atunci am început să mă văd pe mine, cea cae își construiește o familie, drumul înainte și se recunoaște ca antreprenor. Mi-ai dat mai mult curaj, mulțumesc!

Noi, din această sală nu mai credem că lumea de business este a bărbaților, nu o mai etichetăm ca fiind așa, nu mai este așa. Am învățat care sunt calitățile noastre, că suntem lideri, că putem să construim.

Sunt antreprenor în serie pentru că sunt unul dintre oamenii nebuni ai acestei țări care își iubesc țara și cred în oportunitățile pe care ni le oferă: haideți să dezvoltăm, să facem ceva. De aceea tot timpul fiicele mele mă roagă să nu mai am prea multe idei, pentru că mai au nevoie de mine, nu neapărat să dezvolt și să implementez idei și să construiesc ceva. De e îmi place să fac asta? Cred foarte mult în ceea ce lăsăm noi în urma noastră.

Ce credeți despre antreprenoarele femei?

Barierele sunt mai mici, nu pot să spun că noi ca femei antreprenor nu simțim sau n-am simțit bariere. Probabil ne-am și obișnuit, atitudinea noastră nu mai lasă să se pună această barieră. Înainte de 2000 încă mai simțeam la negocieri că sunt mai puțin luată în considerare, până când începeam negocierile.

Cum vedeți legacy-ul față de linia feminină din familie, cum le influențați și ce o să le spuneți nepoțelelor când o să crească?

Am două nepoțele și un nepot, este o provocare. Ca mamă de fete, în business și ca antreprenoare, a fost o experientă și o lecție pe care a trebuit să o învăț și eu, să nu le impun fetelor să fie ceva anume, ci să fie ce vor ele. În afară de faptul că am început un business și mi-a plăcut să-l consider business de familie sunt o promotoare a ceea ce înseamnă afacerile de familie, pentru că acestea sunt cele mai puternice. Să ne gândim care este rolul femeii, chiar dacă nu sunt CEO sau directoare, ele au un rol extrem de important. Revenind la ce le vom spune nepoților mei, vom continua să nu-i presez și să nu-i influențez.

Cu siguranță le vom învăța să fie feminine, să nu își piardă feminintatea, să știe că este un atu extrem de important pentru viața personală și profesională. De acum îi învăț să se iubească. Le voi spune că este foarte important să le cunoaștem calitățile, să ne respectăm pe noi și să credem foarte mult că tot ce este bun în viață este rodul unei munci de echipă, cu partenerul, partenera, partenerii.

H.E Tamas Samash, Ambassador Extraordinary and Plenipotentiary of the State of Israel to Romania

„Nu cred că sunt un lider, dar, în multe cazuri, toată viața mea a fost dedicată diplomației. Este un sentiment care a fost tot timpul în viața mea.” Este fiica unui diplomat, dar a studiat literatura și nu intenționa să devină diplomat, până nu și-a dorit să facă mai mult pentru comunitate, ceea ce a învățat de la tatăl său. „Am vrut norocul să am un companion care să mă împingă să fac dimplomație.”

„Să fii femeie diplomat este foarte dificil într-o lume a bărbaților. Femeilor le este greu să fie luate în serios.” 

„Într-o regiune în care femeile sunt excluse din viața publică, femeile din Israel sunt prezente în politică, economie …” Sunt patru femei ministru, trei femei lider de partid de politic etc., inclusiv șefa Curții Supreme din Israel, dar, când și-a început ea cariera, nu era o asemenea diversitate.

Mi s-a solicitat să mă ocup de egalitatea de gen, pentru că eram unul dintre „guys” – dacă eu reușesc, atunci oricine o poate face. (…) Mi-am dat seama că fiecare femeie din minister era tratată ca fiind de categoria a doua. N-avea șansa să se dezvolte și ele nu mai credeau în ele. Deși nu sunt o feministă, sunt un avocat, sunt un susținător al discriminării pozitive. (…) Când m-am plâns că nu sunt suficiente femei diplomat, a avut tupeul să-mi spună „Ești tânără”. I-am răspuns: „Nicio grijă. Va trece”.

 

H. E. Stella Ronner – Grubacic, Ambassador of the Kingdom of Netherlands to Romania and the Republic of Moldova

Cum putem face ca decalajul dintre femei și bărbați să scadă? 22% dintre parlamentari sunt femei. Dacă vom găsi metode pentru a combate aceste inegalități, lumea va fi mai bună, atât pentru bărbați, cât și pentru copii. Legislația trebuie să promoveze egalitatea de gen și să combată orice formă de discriminare.

Deși avem discriminare pozitivă, femeile sunt percepute ca fiind mai fragile și mai abilitate să ocupe funcții în domeniul comunicării, în leadership.

Trebuie să ținem cont că femeia trece prin etape diferite în cariera sa. Uneori face mai mulți pași în carieră, alteori încetinește. O femeie își poate începe cariera mai târziu și o poate întrerupe din diferite motive personale. Însă dacă femeile au un start mai lent nu înseamnă că sunt mai puțin competente decât un bărbat.

Trebuie să aplicăm măsuri legislative care vor aduce egalitate de gen într-o organizație. Avem mult de lucrat, iar drumul până la egalitatea dintre femei și bărbați este lung și uneori abrupt. Noi, cei cărora ne sunt auzite vocile suntem obligați să creăm awareness în interiorul și în afara organizației pentru a produce schimbarea. Dacă noi nu facem acest lucru, atunci cine?

 

Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România

În contextul în care a menționat că nu este matinală: „Munca este mult mai flexibilă, în prezent. Îmi fac jumătate din muncă noaptea de pe mobil.”

„Din păcate, pentru a ajunge la egalitatea de gen trebuie să luptăm ca femei, pentru că nu vine ntural, asa cum vin alte realizări. Ca să trecem de acele bariere de sticlă trebuie să facem un pic mai mult decât să fim foarte bune în ceea ce facem. Încă, între doi profesioniști la fel de buni, unul femeie și altul bărbat, în mond natural, promovat este bărbatul. De aceea, am simțit, la nivelul Ununii Europene, să impunem cote. Noi, femeile, ne-am aștepta ca, în mod natural, să ne fie recunoscute calitățile de lider.”

„Este un subiect controversat acesta al cotelor. Acum avem o propunere în consiliile de administrație ale firmelor să fie 40%, până la finalul acestui mandat, și n-am reușit să convingem. Principala opozițe este din statele membre.”

„Sunt state membre care se opun. De o parte a spectrului sunt cele care spun că nu este bine să avem cote, pentru că o femeie cu adevărat bună ajunge oricum lider. Cealaltă parte a spectrului este cea în care nu este depășită acestă concepție: fiecare cu rolul lui – bărbații sunt mai buni lideri, femeile sunt mai bune să crească copii.”

„Mi-aș dori să ajungem zilele în care să se spună că în spatele fiecărei femei de succes se află un bărbat. Știu că în spatele succesului meu n-a stat niciun bărbat. Am toată încrederea în jumătățile noastre băbați că la un moment dat vor reuși să depășească această mentalitate. Știu exemple deja. Am o  prietenă chiar aici în sală, cu mult mai mult succes decât mine, care a reușit să aibă și soț, copii și carieră de succes. Are atâta succes încât mă întreb cum reușesc unii oamenii să facă în 24 de ore ceea ce se face în 72 de ore.”

„Cred cu putere că avem nevoie de discriminare pozitivă, de cote. În cadrul Uniunii Europene nu doar că vrem să punem cote, de exemplu, în senior management, ne propunem să ajungem la 40%.”

Acum deciziile le iau în majoritate bărbații. Aritmetica mea nu funcținează: cum avem egalitate cu 40%? Pentru mine este 50% – 50%, dar 40% este un obiectiv ambițios. Comisia îl va atinge până în 2019 și ne dorim să vedem că acest lucru se întâmplă în administrațiile publice și în mediul de afaceri din statele membre.

Am o mare admirație pentru femeile care reușesc să îmbine viața profesională cu cea privată. Și aici este o discriminare. Se așteaptă ca noi să ne creștem coopii. Știu multi colegi care-și dau ochi peste cap când aud că o femeie a rămas însărcinată? „Acum ți-ai găsit și tu. De aceea cred că numai cu politici naționale și europene țintite, așa cum am propus în cadrul UE, vom avem o societate care și folosește pe deplin resursele – economic, politice, de business.

În România, am văzut o evoluție pozitivă în Guvern și Parlament. Este un trend pozitiv, ascendent – prima femeie prim-ministru, prima femeie prima general, se creează niște precedente care creează premize ca oamenii să aibă mai multă încredere în femeile lider. Mă bazez pe dumneavostră, femeile lider, care din pozițiile pe care le aveți să duceți mesajul. Să sperăm că vom putea ajunge la această egaliate de gen fără a lupta atât de mult pe cât a trebuit până acum.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii