Cautare




, Contributor

Social Media Coordinator

SmallBusiness |
|

Cele 7 metode prin care oamenii de succes îşi abordează munca

shutterstock_131007233.jpg
Atunci când vine vorba de muncă, fiecare are propriile metode de a-şi îndeplini sarcinile. Dar, conform forbes.com, se pare că oamenii de succes tind să aibă obiceiuri similare. 
Sau cel puţin aşa susţine Laura Vanderkam, autoarea noii mini e-book „What the Most Successful People Do at Work.” Vanderkam, care a scris şi ghidul de valorificare a timpului „168 Hours”, a rugat de-a lungul anilor sute de persoane să urmărească cum îşi petrec ziua. Analiza acestor programe a devenit punctul de plecare al cărţilor sale şi, în ultima examinare a modului în care oamenii de succes îşi abordează munca, ea a descoperit şapte obiceiuri comune pe care oamenii de succes le folosesc pentru a-şi îndeplini sarcinile.

Iată cele şapte lucruri comune pe care Laura Vanderkam le-a descoperit.

1. Administrează-ţi timpul

Dacă vrei să-ţi îmbunătăţeşti programul de lucru, trebuie să ştii cât de mult durează activităţile tale. Vanderkam recomandă să ţii un time log pentru o întreagă săptămână, astfel încât să incluzi şi weekendul, pentru că atunci oamenii sunt mai puţin conştienţi de ceea ce fac. Nu există o anumită metodă de a urmări cum îţi petreci timpul, aşa că poţi alege orice are efect pentru tine. „Scopul este să te ajute, nu să te facă să îţi urăşti viaţa”, spune Vanderkam. De exemplu, ea îşi updatează programul de două ori pe zi. Altcineva ar putea prefera să o facă mai des, folosind un computer sau o aplicaţie de telefon. Orice ai alege, fă ceva convenabil care să îţi permită să urmăreşti ce exactitate ceea ce ai făcut.

„Timpul trece indiferent dacă faci sau nu o alegere conştientă despre cum să-l foloseşti”, spune Vanderkam. „Să nu fii conştient de modul în care îţi petreci timpul este de asemenea o variantă. Nu vă pot spune cât de mulţi oameni îmi spun după a doua zi « M-am  săturat să spun „mi-am verificat Facebook-ul” pentru a zecea oară, aşa că nu am mai făcut-o. »”

2. Planifică

Următorul pas în a fi mai conştient de timpul tău de lucru este să îţi planifici orele. Acest lucru poate părea evident, dar mulţi lucrători se află într-o stare de triaj — doar răspund problemelor urgente, fără să se oprească vreodată să facă o strategie despre cum să-şi folosească mai bine timpul. Cum spune Vanderkam, „Oamenii susţin că şi-ar dori să aibă timp planificat strategic, dar sunt prea ocupaţi pentru asta.”

Ea recomandă o sesiune de planificare cel puţin o dată pe săptămână, sau una mai amplă o dată pe săptămână, apoi unele mai mici la finalul proiectelor. Sugerează şi planificarea pe intervale de timp diferite. De exemplu, la sfârşitul anului, îţi poţi planifica obiectivele pentru anul următor, apoi, în sesiunile săptămânale de planificare, te asiguri că acţiunile tale sunt îndreptate spre realizarea acelor obiective.

3. Fă succesul posibil

Când ai un plan nou, este uşor să devii entuziasmat de obiectivele tale, să devii prea ambiţios… apoi să dai greş. Dar probabilitatea să îţi realizezi obiectivele este mult mai mare atât timp cât îţi setezi sarcini discrete şi realizabile — şi apoi te asiguri că eşti răspunzător de ele. Pentru început, împarte proiectele mari în paşi mici şi încearcă să te limitezi la a aborda între trei şi şase paşi pe zi. Apoi asigură-te că îi faci.

Fiecare are un sistem diferit de răspundere, spune Vanderkam. Ea foloseşte un partener de responsabilizare, cu care are verificări săptămânale vinerea. Alţii pot prefera o abordare care implică pedepse sau una publică, cum ar fi să facă promisiuni pe Stickk, un site pe care oamenii îşi setează obiective şi apoi promit să facă ceva de care se tem, cum ar fi să îşi doneze salariul unei organizaţii, dacă nu îşi realizează obiectivul.

4. Fii conştient de ce reprezintă muncă şi ce nu

Mulţi dintre noi ajung să petreacă foarte mult timp răspunzând la emailuri. Cum scrie Vanderkam, „Conform unui raport despre economia socială din 2012 al Intitutului Global McKinsey, angajaţii petrec 28% din timp hoinărind prin inbox.”

Dar verificarea emilului nu înseamnă „muncă” — şi, prin asta, Vanderkam înţelege esenţa a ceea ce vrei să realizezi. „Emailul se extinde pentru a-ţi umple timpul disponibil. Acordă-i emailului mai puţin timp şi va necesita mai puţin timp”, adaugă ea. Dacă eşti genul de persoană căreia îi este frică să îşi lase inbox-ul nesupravegheat, Vanderkam sugerează să începi să te dezobişnuieşti de asta prin a acorda poştei electronice 20 de minute, folosind următoarele 40 de minute pentru a te concentra fără întrerupere pe sarcina ta. Ulterior, extinde perioadele dintre verificările emailului.

Un alt lucru care poate părea muncă, dar nu este întotdeauna: şedinţele. „Problema este că oamenii fac şedinţe pentru a verifică dacă toată lumea încă îşi mai face treaba — dar ar fi fost indicat să fi angajat oameni suficient de buni încât să nu fie nevoie să verifici.”, spune Vanderkam.

Ea subliniază de asemenea că mulţi oameni programează şedinţe şi ca o metodă de a impune un termen limită. Vanderkam consideră că dacă eşti un supervizor care dă o sarcină, ar trebui să explici că nu vă veţi întâlni pentru muncă, dar totuşi ai nevoie ca proiectul să fie gata până la un anumit termen.

În general, spune ea, „şedinţele trebuie să îşi câştige locul în viaţa cuiva”. Din acest motiv, ea recomandă evitarea şedinţelor repetabile. „Tot ceea ce faci într-o oră ar trebui să fie o decizie conştientă”, spune ea.

5. Exersează

Vanderkam atrage atenţia în cartea sa că în timp ce muzicienii sau atleţii petrec timp exersându-şi talentul sau sportul, mulţi oameni cu alte joburi nu fac acest lucru. „Totuşi, dacă te gândeşti la asta, jobul tău este de a semenea o performanţă de un anumit fel”, scrie ea. Şi acest lucru înseamnă că şi tu îţi poţi exersa abilităţile necesitate de jobul tău cu scopul de a le dezvolta, deşi va trebui să rogi pe cineva să îţi dea feedback.

„Acesta este lucrul care le lipseşte multor oameni în munca lor”, spune Vanderkam. „Nu primim suficient de mult feedback cât ne-ar trebui. Oamenii fac o evaluare anuală a performanţelor profesionale, dar este nefolositoare în comparaţie cu « Ce ai făcut bine în această prezentare ? »”. Dacă nu primeşti feedback în mod regulat, atunci după ce ai finalizat o sarcină sau ai făcut o prezentare, întreabă-ţi supervizorul ce ar trebui să faci mai bine data viitoare. Sau roagă-ţi un prieten din acelaşi domeniu să se uite peste ce ai făcut înainte să-i trimiţi şefului sau să te asiste atunci când repeţi prezentarea.

6. Investeşte

Să spunem că îţi pierzi jobul azi. Pentru a găsi unul nou, va trebui să recurgi la capitalul tău de carieră, care Vanderkam spune că este „suma totală a experienţelor tale, a cunoştinţelor, a abilităţilor şi a relaţiilor tale — şi toate aceste lucruri te ajută să îţi găseşţi un job nou dacă ai nevoie de unul, să creezi situaţii noi pentru tine şi pentru alţi oameni sau chiar îţi permit să iei o pauză care să nu îţi distrugă cariera.” Oamenii de succes tind să investească în capitalul lor de carieră cu regularitate.

Există trei metode principale de a-ţi crea capital de carieră. Una este să îţi îmbunătăţeşti pur şi simplu abilităţile şi să adopţi unele noi, care sunt importante în munca ta. Fă cursuri de dezvoltare profesională sau apelează la un mentor care să te ajute să decizi ce va trebui să înveţi pentru a reuşi peste cinci, zece sau douăzeci de ani.

Un alt tip de depozit de capital de carieră este dezvoltarea unui portofoliu al muncii tale. „Partea bună în scrierea sau ilustrarea cărţilor este că ele ajung apoi pe piaţă şi vorbesc despre tine şi ideile tale, chiar şi atunci când tu nu eşti acolo”, scrie ea. Acest lucru explică de ce experţii din multe domenii, de la medicină la business, încep să scrie. Dar scrisul sau publicatul nu sunt singurele metode de a crea un portofoliu. Dacă munca ta va avea un rezultat vizibil sau tangibil, acest lucru va avea acelaşi efect.

Cea de-a treia şi ultima metodă prin care îţi construieşti capitalul de carieră este să construieşti o reţea de oameni care să îţi fie loiali. Poţi face asta făcând cunoştinţă colegilor cu alţi oameni pe care îi cunoşti şi care ar putea să îi ajute, oferind referinţe oamenilor şi susţinând asociaţii atunci când au probleme. „Oricine poate să ia prânzul cu cineva care are succes”, spune Vanderkam. „Adevăratul capital de carieră vine din pânzul luat cu cineva care tocmai şi-a pierdut jobul pe care îl iubea”.

7. Urmăreşte plăcerea

Ultimul lucru pe care Vanderkam a descoperit că îl au în comun oamenii de succes este că munca lor le aduce bucurie. Când multe din joburile noastre au elemente care ne plac mai puţin decât altele, ea reconadă să încercăm de-a lungul timpului să petrecem mai multe ore făcând ceea ce ne place şi mai puţine ore făcând ce nu ne place.

Celălalt lucru pe care l-a descoperit este că bucuria vine adesea din sentimentul că am progresat în munca noastră. De fapt, acest sentiment aduce mai multă bucurie decât încurajările şefului. Din acest motiv, concentrarea pe elementele esenţiale ale muncii tale, care sunt măsurabile şi care îţi aduc cea mai mare satisfacţie, îţi va aduce bucurie şi îţi va alimenta dorinţa de a lucra.

Deci, care este regula pe care Vanderkam o consideră cea mai importantă? Investirea în capitalul de carieră, care, desigur, se face treptat. Dar ea susţine, „Dacă îţi priveşti cariera pe termen lung, spune  « Nu voi fi cu nicio organizaţie tot timpul, însă voi fi cu mine însumi. Ce pot face pentru a mă asigura că ‘eu’ este o persoană cu care este foarte plăcut să lucrezi ?» Dacă investeşti în capitalul tău de carieră în fiecare zi, este greu să nu vezi cum cariera ta se va dezvolta”. 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii