Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Servicii financiare |
|

Ce înseamnă demisia lui Monti pentru EURO

Istoric
Artizanul Club Med, premierul italian Mario Monti, a anunțat că intenționează să demisioneze din moment ce a pierdut sprijinul PDL, partidul lui Berlusconi. Nu poți să-l învinovățești pe birocratul în vârstă de 69 de ani că-și dorește plecarea, însă Monti va fi o pierdere majoră pentru Club Med. de Steen Jakobsen, Chief Economist, Saxo Bank

În 2012, Club Med a reușit să obțină concesii importante de la Germania și Comisia Europeană, iar Monti a fost de departe cel mai eficient în acest proces, fiind văzut în cercurile politice de la Bruxelles drept mânuitorul păpușilor Rajoy, Hollande și Draghi. Într-adevăr, nu putem subestima influența lui Monti, chiar dacă este exponentul clubului celor care se “extind și pretind”.

Când a fost rugat, recent, să numească două lucruri care ar ajuta Europa să reintre pe făgașul normal, a răspuns: guverne stabile și euro-bonduri. Și uite așa ironia ne joacă feste azi, când titlurile de stat sunt mai departe ca niciodată în Italia, unde Berlusconi și Liga Nordului vor cere cu siguranță reîntoarcerea la moneda italiană, lira. Pare că Italia se pregătește să ‘fure’ titlurile de pe prima pagină pe care le scriu Spania și Grecia, când vine vorba de risc potențial pentru UE.

Tensiunile sociale din Italia, Spania și Portugalia sunt pe punctul de a exploda. Tinerii, disperați, vor căuta să-și ofere votul unor politicieni mai radicali care să le reprezinte interesele, un fenomen pe care îl vedem adesea, din păcate, în cazul crizelor economice severe.

Deschiderea bursei din Sydney, de astăzi, ar trebui să arate o anumită presiune pusă pe EURUSD – dar cea mai importantă reacție va apărea luni, când Banca Centrală Europeană va fi mobilizată pentru a activa opțiunea ‘OTM’ (out-of-the-money) pentru Italia. Circulau vineri informații potrivit cărora Italia va cere ajutor. Atunci nu avea niciun sens; acum s-ar putea transforma în realitate. Și asta înainte ca 2012 să se încheie.

Un comentariu al lui Gian Paolo Bazzani, șeful biroului Saxo Bank din Milano:

"Despre Berlusconi, Corriere della Sera scria că se află la începutul campaniei pentru alegeri, dar și la începutul sfârșitului erei de lider al eșalonului politic moderat din Italia.

Alegerile de anul viitor – probabil pe 10 sau 11 martie – vor oficializa sfârșitul Berlusconismului. Riscul este că s-ar putea ca nimeni să nu aibă suficiente voturi să obțină majoritatea în Parlament, în 2013. De asemenea, Partidul Democratic (un amestec de forțe politice diferite) care va deveni cel mai puternic, probabil, în Italia, va fi nevoit să negocieze cu partide mai mici pentru a obține majoritatea. Confuzia și recesiunea economică sunt un cocktail foarte nereușit”.

Săptămâna asta a fost una stranie. Starea de așteptare a pieței este evidentă pentru toată lumea, dar dincolo de atmosfera asta de ‘Moș Crăciun’ există câteva lucruri care se schimbă în rău. Până și climatul politic se înrăutățește, odată ce Berlusconi se aruncă în cursa electorală – o revenire pe care piața nu o vede cu ochi buni. A se nota aici că PDL-ul italian nu are decât 15% în sondaje, dar Berlusconi va juca sigur cartea anti-UE și ani-Monti pentru a crește acest scor. Asta va face Europa și Banca Centrală Europeană, în special, să clatine din cap.

Între timp, în Spania, indicele pieței de acțiuni IBEX arată o divergență semnificativă față de indicele european și sub-performează cu 4% față de sfârșitul lunii septembrie.

În Portugalia, cap de afiș până acum pe posterele austerității, a înregistrat un surprinzător -3,5% în Q3, din cauza exporturilor care se mișcă tot mai greu.

Portugalia trabersează momente foarte dificile – guvernul pare pierdut și amenință cu creșteri ‘masive’ de taxe în 2013. Cuvântul ‘masive’ a fost folosit chiar de guvernul portughez. A fost vina alegătorilor care n-au știut să-i responsabilizeze? Sau e un ‘defect’ în economiile Europei care e rezultatul direct al transferurilor sociale ce ajung să depășească 50% din economie?

Într-adevăr, atunci când 50% sau mai mult din populație nu dorește să facă schimbări, creșterea, productivitatea și inovarea sunt înlocuite cu resemnarea și egosimul. De aceea avem nevoie de o criză. Să ne întoarcem la începuturi, și asta cât mai repede.

Steen Jakobsen are peste 25 de ani de experienţă în domeniul tranzacţionării de proprietăţi şi investiţii alternative. În 1989, după finalizarea studiilor economice la Copenhagen University, şi-a început cariera la Citibank N.A. Copenhagen, de unde s-a mutat la Hafnia Merchant Bank ca Director, Head of Sales and Options. În 1992, s-a alăturat echipei Chase Manhattan din Londra având funcţia de vice-preşedinte, Head of Scandinavian Sales, iar apoi grupului Chase Manhattan Proprietary Trading. În 1997, a ocupat poziţia de  Global Head of Trading, FX and Options la Christiania (în prezent, Nordea) în New York până când s-a alăturat echipei UBS din New York, în 1999, ca Director Executiv al Global Proprietary Trading Group.

Steen s-a alăturat echipei Saxo Bank în anul 2000. După o scurtă absență de doi ani, timp în care a ocupat poziția de Chief Investment Officer la Limus Capital Partners, s-a întors la Saxo în anul 2011 pe poziția de Chief Economist.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii