Apollo 111 e un proiect la care Bogdan Dumitrache se gândește de câțiva ani drept o continuare firească a cunoștințelor lui, îmbinarea dintre calitățile artistice și organizatorice, cu posibilitatea de a vedea în plin produsul cultural și de a-l aprecia la justa lui valoare. Chiar dacă inițial, Bogdan și-a construit în minte proiectul într-un alt spațiu, Apollo 111 ia formă în hala de producție a fostei tipografii din Palatul Universul. Iar dacă la început ar fi vrut etajul 1, subsolul l-a sedus cu două avantaje imbatabile: înălțimea necesară pentru construirea gradenelor și prețul.
Bogdan e bucuros că și-a găsit partenerii ideali: Cătălin Rusu, publicitarul creativ, Dragoș Vîlcu, producătorul și Călin Netzer, regizorul de film. Împreună își folosesc know how-ul, grefând peste viziunea lui Bogdan, artizanul proiectului. Și-au dorit la unison ca partea artistică să fie lăsată să respire, iar pentru ca teatrul să aibă liniștea, timpul și atenția necesară pentru a putea crește, au dezvoltat business-ul pe mai mulți piloni auxiliari: un bar, o terasă și o bibliotecă dramatică.
Cu o capacitate de 135 de locuri, ineditul teatrului vine din faptul că directoratul artistic și tema se schimbă în fiecare an. Bogdan mă face să înțeleg: „În primul rând sper să reușesc să impun acest model de joc – noi jucăm într-un format atipic pentru România, în sistem de run: în 6 săptămâni programăm cât de mult este posibil și cât există cerere. După care, spectacolul iese de la scenă, urmează un alt spectacol iar dacă primul spectacol a avut succes probabil mai primește 2 – 3 săptămâni la scenă și intră în turneu. Sper să reușesc să impun acest model, lucrurile se arată optimiste.”
Apollo 111, dincolo de arta pe care o găzduiește, reprezintă un business, deloc ușor de condus iar cele 4 energii colerice care coagulează acest proiect, au, după cum îi place lui Cătălin să spună, o „isterie pacifistă”. Totul însă se învârte în jurul oamenilor. Inclusiv identitatea vizuală a fost construită ca un tribut, plecând de la oamenii dragi din jurul fondatorilor, care și-au exprimat grafic identitățile Apollo și pe care un designer talentat le-a unit în logo-ul portocaliu și efervescent.
La momentul în care vorbim sala de teatrul este pregatită, însă barul și foaierul se află într-un final de șantier accelerat – cea mai mare provocare a lui Bogdan, care vorbește nonșalant despre cuie, șuruburi, metri pătrați și faptul că o parte importantă a investiției a mers în sistemele de siguranță, în ventilări și izolări.
Bogdan și Cătălin stau în fața mea vorbindu-mi despre un proiect care are toate șansele să devină un punct de reper al Bucureștiului. Sunt convinși amândoi că vor ieși modificați din acest proces. Sunt conștienți și că dinamica se crează pe mai multe paliere, iar faptul că fac un exercițiu disciplinar teatru-film se va reflecta atât în piese cât și în public, construind în jurul proiectului un organism viu.
La Apollo 111 vii pentru o idee, pentru energie sau pentru inspirație. Ori pentru acea fărâmă de necunoscut care speri să-ți schimbe direcția spre care arunci lumina reflectorului.
