Cautare




, Contributor

Energie |
|

În căutarea soluţiilor pentru eficienţă energetică

Potrivit Parlamentului European, până în anul 2030, energia regenerabilă ar trebui să reprezinte 35% din consumul total de energie. România are avantajul unui mix de energie, pe care putem să-l folosim. Potrivit ministrului Energiei, Anton Anton, " Parlamentul European ne dă nişte cifre mobilizatoare, iar România analizează ceea ce poate."
Eficienta energetica

Îmbunătăţirea eficienţei energetice este un obiectiv strategic al politicii energetice naţionale, datorită contribuţiei majore pe care o are la realizarea siguranţei alimentării cu energie, dezvoltării durabile şi competitivităţii, la economisirea resurselor energetice primare şi la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Eficienţa energetică este reglementată prin Legea nr.121 / 2014.
Politica naţională de eficienţă energetică defineşte obiectivele privind îmbunătăţirea eficienţei energetice, ţintele indicative de economisire a energiei, măsurile de îmbunătăţire a eficienţei energetice aferente, în toate sectoarele economiei.
Conferinţa regională privind finanțarea eficienței energetice în România, Ungaria și Bulgaria, organizată de Comisia Europeană, în parteneriat cu Ministerul Energiei și Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene din România şi ANRE a dat ocazia celor interesaţi să discute despre soluţiile de investiţii în energia regenerabilă.
Au fost prezentate cele mai bune practici, din cele trei state membre, precum şi din alte ţări ale UE, privind modul în care pot fi susţinute investiţiile din acest domeniu, inclusiv prin intermediul fondurilor private şi a instrumentelor de finanţare inovatoare, în special în sectoarele construcțiilor și industriei.
Strategia-cadru pentru Uniunea Energetică include eficienţa energetică drept una din cele cinci dimensiuni ale sale, iar acordul de la Paris privind schimbările climatice subliniază importanța eficienței energetice.
Investițiile în eficiență energetică s-au dovedit a fi una dintre modalitățile cele mai rentabile pentru a sprijini tranziția spre o economie cu emisii reduse de carbon, care ajută UE să-şi realizeze acțiunile privind schimbările climatice și cu o serie de beneficii pentru cetățeni și companiile europene, în ceea ce privește mediul, sănătatea, securitatea aprovizionării, reducerea facturilor la energie, mai multe locuri de muncă și o creștere durabilă.
Pentru a realiza întregul potențial al eficienței energetice, fondurile publice nu sunt suficiente, iar finanțarea privată va trebui să fie deblocată la scară largă. De aceea, politica energetică ar trebui să creeze condiții de investiții mai favorabile, să încurajeze cererea de eficiență energetică și să ajute consumatorii să realizeze mai ușor investiții în materie de eficiență energetică.
La organizarea evenimentului de la Bucureşti a participat şi Agenţia Executivă pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (EASME), ca parte a contractului cu Forumurile pentru Investiţii în Energie Durabilă, finanţat în cadrul programului Orizont 2020 al UE.
Programul Orizont 2020
Programul Orizont 2020 este cel mai amplu program de Cercetare si Inovare derulat vreodata de Uniunea Europeană. Este disponibilă o finanţare de 80 de miliarde de euro pe durata a 7 ani (2014-2020), pe lângă investiţiile private pe care această finanţare le va atrage. Aceasta promite mai multe inovaţii capitale, descoperiri şi premiere mondiale, aducând ideile măreţe din laboratoare pe piaţă. Orizont 2020 este instrumentul financiar de implementare a Uniunii Inovării, iniţiativa emblematică Europa 2020 ce vizează asigurarea competitivităţii globale în Europa.
Văzut ca mijloc de stimulare a creşterii economice şi de crearea de locuri de muncă, Orizont 2020 beneficiază de susţinerea politică a liderilor europeni şi a membrilor Parlamentului European, care au convenit că investiţia în cercetare reprezintă o investiţie în viitorul nostru, plasând-o în centrul Strategiei Europa 2020 pentru creştere economică inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii.
Imbinând cercetarea şi inovarea, Orizont 2020 contribuie la realizarea acestor obiective, punând accentul pe excelenţa ştiinţifică, pe poziţia de lider în sectorul industrial şi pe provocări în societale, cu scopul de a asigura capacitatea Europei de a produce ştiinţă, de a elimina barierele din calea inovării şi de a facilita colaborarea sectoarelor public şi privat pentru furnizarea de soluţii inovative.
Ministrul energiei, Anton Anton, susţine că toate priorităţile sale sunt legate de investiţii, spunând că viitorul este în mod indubitabil al energiei electrice, iar în ceea ce priveşte gazele, acestea ar trebui folosite mai mult pentru încalzire. În programul de guvernare este precizat că viitorul în energie îl reprezintă extinderea utilizării energiei electrice, în special catre transportul în comun, prepararea hranei sau încălzirea/răcirea.
Ambiţiile UE
La 15 ianuarie 2018, europarlamentarii s-au reunit să dezbată în prima sesiune plenară de la Strasbourg, noile amendamente la prevederile Pachetului energie curată pentru toți europenii.
Uniunea Energetică este una dintre cele zece priorități ale Comisiei Juncker, creată cu scopul de a moderniza economia UE și gândită în concordanță cu alte inițiative emblematice, cum ar fi Piața unică digitală, Uniunea piețelor de capital și Planul de investiții pentru Europa, pentru a contribui la creșterea locurilor de muncă și investițiilor pentru Europa.
Privind în retrospectivă inițiativele europene în domeniul energiei din ultimul deceniu, acestea au stabilit obiective înalte. În octombrie 2014, Consiliul European a convenit asupra cadrului UE de politici privind clima și energia pentru 2030, fixând un obiectiv intern ambițios la nivelul întregii economii, de reducere cu cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030. În 2015, Comisia a prezentat o propunere de reformă a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), pentru a garanta că sectorul energetic și industriile energointensive vor respecta obiectivul de reducere a emisiilor. Astfel, în 2015, energia curată a atras investiții globale de peste 300 de miliarde de euro.
În noiembrie 2016, Comisia Europeană a prezentat un nou set de propuneri pentru tranziția către energie curată, orientate către consumatori. Pachetul, menit să schimbe piețele energetice mondiale se intitulează Energie curată pentru toți europenii, conține oot propuneri legislative și acoperă subiecte ca eficienţa energetică, energia regenerabilă, proiectarea pieței de energie electrică, securitatea aprovizionării cu energie electrică și normele de guvernanță pentru Uniunea Energetică. Pachetul de măsuri mai conține și elemente despre combaterea schimbărilor climatice și reducerea dependenței UE de importurile de combustibili fosili.
Şi, lipsa noastră de preocupare
Ultimul raport anual de monitorizare a implementării Planului Național de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice (PNAEE ), publicat de ANRE, aferent anului 2016, arăta că progresele consemnate în 10 dintre cele 12 programe naționale de eficiență energetică sunt inegale, unele dintre acestea fiind cu mult în urmă faţă de ţintele stabilite.
Ţinta naţională de eficienţă energetică (43 de milioane de tep, în 2020) poate fi atinsă ca urmare a “reducerii consumului, prin efectul conjugat al restructurării economiei și aplicării politicilor de eficiență energetică”.
Dintre cele 12 programe naționale de eficiență energetică menţionăm: Dezvoltarea serviciilor energetice, Planul Naţional de Investiţii, Creşterea eficienţei energetice în reţelele de transport şi distribuţie, Promovarea cogenerării de înaltă eficiență, Programul Termoficare 2006-2020.
După analiza celor 12 programe, ANRE a constatat că instituțiile/autoritățile publice implicate în implementarea Planului Naţional de Acţiune pentru Eficienţă Energetică “nu respectă întru totul prevederile Legii nr. 121/2014, transmițând date incomplete, uneori contradictorii”, că “Raportările se fac cu mare întârziere față de termenul legal, fiind pus în pericol inclusiv termenul de raportare către Comisia Europeană a progresului anual al României corespunzător ţintei de eficiență energetică asumate”, potrivit documentului menţionat.
ANRE a constatat “lipsa totală a unei preocupări privind energia, mai ales eficiența energetică sau economiile de energie” şi a considerat că una dintre soluţii este externalizarea servicilor de management energetic.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii