Cautare




, Contributor

Este ziarist de presă scrisă și scriitor.

Lifestyle |
|

Cât ne mai îndură planeta

Calde salutări de la Oslo și Brăila, acum, în pragul Apocalipsei.
OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Am avut în viață câteva filme preferate (Inside Llewyn Davis, La Grande Bellezza, Dogville, Cinema Paradiso, Il Postino, La Vita e Bella, Malena, Paris, je t’aime, Miele, Hoții de biciclete, Kolya ș.a.m.d).

Printre ele s-a strecurat, iată, și această producție norvegiană – Oslo, 31 August. Filmul acesta e trist, dar adevărat, deci frumos.

Și, în niciun caz, n-o să mă apuc acum să vă povestesc despre ce e vorba în cadrul filmului de cinema, să notăm doar că de ceva ani tânjeam după un 31 august petrecut în frumoasa localitate aflată nu foarte departe de Polul Nord.

Frumoasă-frumoasă, nimic de zis, dar nu chiar o Copenhagă (la care m-am încântat în numărul trecut al publicației pe care o citiți chiar acum – și bine faceți).

Îmi pare rău, norvegieni, dar fiecare individ uman are dreptul la ierarhiile personale. Iar voi oricum sunteți oameni cumsecade și n-o să vă supărați din atâta lucru.

Indispensabilii

Cum în toți acești ani nu timpul liber a lipsit, ci resursele financiare (n-a mai mers cartea de muncă în ultimii șapte ani, of) au fost discrete, visul omenesc nu se materializa.

Anul acesta însă, pe fondul unui concurs favorabil de împrejurări, iată că pornesc spre Norvegia, pentru a fi acolo, la Oslo, chiar în ultima zi a verii.

Prevăzător, mi-am pus în bagajul de mână (de cală n-am avut) și indispensabilii (îi știți, noi, românii, le zicem izmene). Am mai fost eu în Suedia și știu că e aspră clima, aspră ca o dirigintă din Republica Socialistă România în 1984.

Astrup Fearnley Museet

Oslo ne întâmpină cu o vreme neverosimil de prietenoasă, merge fiecare în treaba lui. Treaba mea a fost să mă uit la oameni, și clădiri, și muzee, și la pescărușii din înalt.

Dacă ajungeți pe la Oslo, pot să vă spun că e ceva frumos la Astrup Fearnley Museum – așa trebuie să arate un muzeu de artă contemporană nouă. Minunat.

De asemenea, mă văd nevoit să recomand și Nobel Peace Center. E unul dintre cele mai interesante locuri de pe fața pământului.

Cu toate că Nobelul pentru Pace nu mai e despre vechea și buna pace, ci despre noile lupte pe care trebuie să le ducă oamenii, locul acesta rămâne cu tine.

Îl știți pe doctorul Mukwege? Ar trebui

Anul trecut au fost doi laureați excepționali – medicul congolez Denis Mukwege și activista Nadia Murad, din Irak. Nu avem spațiul tipografic necesar pentru o reverență ca la carte, dar e plin internetul de poveștile celor doi. Recomand.

Menționez că am văzut-o prin localitate și pe acum mult mai faimoasa Greta Thunberg. Striga acolo, într-un parc, Greta, că să salvăm planeta, gest foarte frumos.

Țările nordice sunt în avangarda conștientizării faptului că ne aflăm în pragul extincției speciei noastre, sapiensul. Bine, ei vor fi și în avangarda necazului când s-or topi de tot ghețarii ceia. Nici nu știm ce-o să fie: dacă Apocalipsa își va dori mai mult victoria?

Interiorul

Până când nu vine sfârșitul lumii însă, aș vrea să remarc interioarele din Oslo. Afară bate de-acum un vânticel rece din baltă, interioarele însă sunt superbe. O plăcere să nu mai ieși din interioare.

Să continuăm, deci, sarabanda muzeelor inedite, cu interioare aparte. Mai recomand: Muzeul Munch (veți țipa, sigur că da, dar de plăcere), Muzeul Fram (nu, nu ursul polar, ar fi fost drăguț să i se facă un muzeu lui Cezar Petrescu la Oslo, dar el are la noi, la Sinaia), Muzeul Corăbiilor Vikinge și, de ce nu, Muzeul Schiului. Veți osteni, dar va merita.

Atenție, însă: să aveți la dumneavoastră coroanele norvegiene necesare. E scump de sare basca din capul omului care poartă bască. Menționez că izmenele din bagajul de mână au rămas nedebutate. Vremea a fost, una peste alta, îndurabilă.

Spre Istrati

Trebuie să vă mai fac o confesiune: în această vară, ce mi-a dat mie prin cap – ia să îmi reiau eu studiile academice superioare, la nivel de doctorat. Ca atare, m-am apucat eu și am început să fac lucrări de doctorate și iată-mă acum la ceasul când se culeg roadele muncii de peste an doctorand nu la una (asta poate oricine), ci la două facultăți la noi la universitate la București (Științele Politice, dar și Literele).

De ce am comis acest ocol prin viața mea privată – fiindcă una dintre tezele mele este despre Panait Istrati, marele nostru scriitor vagabond.

Pe cale de consecință, am zis să vagabondez și eu în trena dumnealui, așa că am început prin a lua calea Brăilei. Am luat calea Brăilei, am nimerit-o, deși nu mă pot declara încă orb.

Ce urmează

Brăila este cel mai frumos oraș posibil al României. Un Paris în ruină, o Havană în ruină, în care din loc în loc izbucnește Marea Frumusețe. Divin.

Acum, dacă tot m-am apucat să merg pe urmele brăileanului Istrati, vă scriu chiar dintr-un avion care mă duce la Paris. Mai departe merg la Nisa, pe Coasta de Azur, unde Istrati și-a tăiat gâtul într-o grădină publică, supraviețuind pentru a ajunge scriitorul de origine română cu cel mai mare succes comercial din prima jumătate a secolului XX.

Și de la Nisa, tot înainte, spre Egipt și Liban, cu o scurtă escală la Casablanca, în Maroc, pentru că nu mi-au plăcut în viață doar filmul de cinema Oslo, 31 August și Istrati, ci și Jessica Jay, precum și anul 1995 (A kiss is still a kiss in Casablanca), ca să nu mai vorbim de bătrânul Sam și trecerea timpului…

Și mai departe, înspre Barcelona (Messi!), Praga (Hrabal!) și Tokio (Jocurile Olimpice, în trena nostalgiei după Beijing 2008, pe când eram și eu tânăr și nemuritor).

Vedeți bine, deci, că mai sunt lucruri de relatat, mai sunt. Dați-mi, așadar, voie să fiu trimisul dumneavoastră special și să vă povestesc ce-mi mai văd ochii și inima.

Căci ce e viața dacă nu acest sunet de harfă în zilele trecerii noastre pe tot pământul, cât o mai dura și el, că ați văzut ce zicea și Greta: nu mai avem mult pe mână planeta…

Ce bine, deci, că nu posed în viață proprietăți (doar o bicicletă luată la mâna a doua de la un actor rom supranumit Jean), ci doar o teșcherea plină de bilete de avion și câteva visuri. Continuăm.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii