Cautare




, Contributor

Industrie |
|

Care sunt tendințele proiectării arhitecturale în 2021?

Mai mult ca oricând, anul trecut am înțeles fiecare dintre noi cât de importantă este apropierea față de natură, iar experiența timpului pe care l-am petrecut în interior ne-a demonstrat cât de mult ne poate influența calitatea mediului construit confortul.
arhitectura 1

„Mai aproape de natură”, utilizarea materialelor reciclabile și a surselor alternative de energie, folosirea tehnologiilor noi și emergente și reconversia spațiilor de birouri sunt elementele fundamentale care vor contura tendințele în tot ceea ce înseamnă proiectare arhitecturală în acest an.

„Prin urmare, criteriile de calitate vor conta mult mai mult, iar caracteristicile pozitive ale unui spațiu construit vor cântări mai greu în alegerea unei locuințe, a unui birou sau chiar a zonei pentru relaxare, în arhitectura clădirilor noi, sunt tot mai folosite materialele naturale și reciclate, în decorare și construcție. De asemenea, grădinile interioare ne aduc natura mai aproape și creează un microclimat. Putem vorbi despre pereți vegetali atât la nivelul fațadelor, cât și la interior, concept al cărui pionier este francezul Patrick Lebranc”, a explicat Elena Ștefănescu, arhitect și cofondator Studio ae.

Potrivit acesteia, se observă un interes tot mai mare acordat locuințelor unifamiliale, situate în apropierea marilor orașe, unde spațiul exterior este mai generos. În plus, tot mai multe proiecte noi sunt mai izolate, concepute special pentru a valorica avantajul amplasării în mijlocul naturii.

Utilizarea materialelor reciclate, a surselor alternative de energie și grijă tot mai mare pentru mediu sunt tot mai des în prim-plan încă din faza de concept a unui proiect. Un exemplu în acest sens îl reprezintă certificarea clădirilor care întrunesc standardele de case pasive, BREEAM sau Leeds. Acestea propun standarde complexe prin care sunt luate în considerare, în momentul construirii, mai multe aspecte, începând de la accesibilitate, amprenta de CO2 și sursa de provenieță a fiecărui material, până la interzicerea utilizării substanțelor toxice la mobilierul folosit.

O altă tendința care s-a activat tot mai mult în ultimul deceniu și în România are în vedere reconstrucția și restaurarea clădirilor vechi, susține Elena Ștefănescu. În 2021, există premisele unei atenții maxime acordate reconstrucției din partea arhitecților, mai ales datorită demarării programului Noul Bauhaus prin care se urmărește removarea a peste 35 de milioane de clădiri în toată Uniunea Europeană.

„Restaurarea clădirilor rezidențiale și industriale degradate și abandonate ne permite să rezolvăm câteva probleme incredibil de urgente în lumea modernă: un proiect paneuropean precum Bauhaus permite păstrarea valorilor istorice și culturale și a liniei arhitecturale a orașului. La acestea se adaugă și reducerea nivelului de poluare a mediului datorită eficienței mai mari a reconstrucției în comparație cu construcția de la zero. Restaurarea face posibilă asigurarea unei fiabilități și reintegrarea în oraș a acestor clădiri”, a punctat aceasta.

Potrivit acesteia, anul acesta se concentrează pe tehnologii noi și emergente, elemente arhitecturale durabile și consum conștient. De asemenea, din acest an a devenit obligatorie conformarea clădirilor din punct de vedere al consumului de energie. Deși principiile (reducerea pierderilor de energie prin termoizolare și prin etanșeitate, sisteme de recuperare a căldurii, panouri fotovoltaice, etc.) și tehnologia sunt cunoscute, la noi acest domeniu este la început și reprezintă încă o noutate. Nevoia reducerii consumului de energie pentru o clădire se va accelera din ce în ce mai mult având în vedere că reprezintă aprox. 40% din energia totală utilizată în Uniunea Europeană.

Și, nu în ultimul rând, un alt trend al industriei de proiectare arhitecturală vizează reconversia spațiilor de birouri. Din cauza pandemiei, o parte din acestea se vor reconverti în spații cu alte funcțiuni.

„Global, numărul clădirilor de birouri vacante a crescut de la începutul situației Covid-19. Birourile ca funcțiune nu vor dispărea, necesarul de suprafață se va schimba, iar ponderea și frecvența timpului petrecut se vor schimba. Proprietarii de clădiri au mai multe opțiuni: să o renoveze și să o închirieze din nou ca birou într-o formă adaptată noilor nevoi, să aștepte alți chiriași pe conformația actuală, să o convertească în altă funcțiune (dacă e posibil), să o demoleze și să construiască altceva, să o vândă, să nu facă nimic. Clădirile deja construite care erau deja vacante înainte de restricțiile cauzate de pandemia Covid-19, vor fi probabil mai greu de închiriat”, a mai concluzionat Elena Ștefănescu.

Studio ae este un business înființat în anul 2013 de către arhitecții Elena și Andrei Ștefănescu.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii