FacebookTwitterLinkedIn

Mâncarea gătită reprezintă cea mai bună alegere deoarece „gustul primează”, preferința pentru mâncarea gătită fiind văzută de asemenea ca o „moștenire din familie”, ca un obicei pe care românii îl urmează pentru că așa au fost obișnuiți încă din copilărie.

„Chiar dacă mâncarea gătită este considerată sănătoasă, trebuie subliniat însă faptul că aceasta este una sățioasă, condimentată și, mai ales, bogată în grăsimi”, afirmă Denisa Iacoboaea (foto), coordonatorul studiului.

Obiceiuri alimentare actuale: principalele mese ale zilei sunt sărite sau înlocuite cu gustări

Deși este considerată cea mai importantă masă a zilei, micul dejun este însă și cel mai neglijat, acest lucru datorându-se lipsei timpului. Cei mai mulți respondenți afirmă că preferă să sară peste micul dejun sau să îl înlocuiască cu ceva ce poate fi servit rapid (covrig, măr, iaurt cu cereale, sandwich). Cafeaua este însă cel mai des întâlnit substitut al micului dejun.

Referindu-ne de această dată la prânz, acesta este asociat în majoritatea cazurilor cu „o masă caldă”. Indiferent că este vorba de mâncare gătită în casă sau cumpărată/ comandată, mâncarea consumată în acest moment al zilei trebuie să fie caldă și sățioasă, fiind pentru mulți prima masă a zilei. Prânzul pare să fie masa cea mai respectată a zilei, și acest lucru deoarece persoanele care au muncă de birou, beneficiază de o pauză în vederea servirii mesei principale.

Pentru cină, moment asociat cu timpul dedicat familiei, se preferă o masă ușoară, mai degrabă o ”gustare”. Însă lipsa timpului îi face pe respondenți și în acest caz să își încalce principiile, consumând orice, fără a ține cont de restricții.

„Pe lângă mesele principale ale zilei, gustările sunt regăsite frecvent în meniul zilnic al respondenților. În zilele agitate, gustările dintre mese le înlocuiesc chiar pe acestea. Astfel, înainte de prânz, românii își potolesc foamea cu fructe și “ronțănele”, iar după ora prânzului sunt preferate dulciurile și fructele/semințele uscate”, susține Denisa Iacoboaea, Qualitative Researcher Executive la Exact Cercetare și Consultanță.

Denisa Iacoboaea, coordonatorul studiului Exact Cercetare si Consultanta

Cum și-ar dori însă românii să arate meniul lor zilnic?

Dacă pentru micul dejun sunt menționate alimentele bogate în nutrienți (calorii, proteine, carbohidrați), ce pot asigura energia pentru întreaga zi, prânzul ar trebui să conțină două feluri de mâncare – o ciorbă/ supă și carne cu garnitură.

Ultima masă a zilei este văzută însă de respondenți ca una compusă dintr-o mâncare slabă caloric, ușor de digerat, pentru a nu avea efecte negative asupra organismului/ sistemului digestiv pe parcursul nopții (supă, lactate ușoare, pește etc.).

Se constată însă dorința respondenților de a include și alte alimente în actualul lor meniu sau de a le înlocui pe cele existente cu unele „mai sănătoase”, precum: alimente bio (fructe, legume proaspete, carne ”de curte”), mai multă mâncare gătită în casă, dulciuri sănătoase – de casă.