Ferestre spre trecut
Clădirea datează din cea de-a șaptea decadă a secolului al XIX-lea, fiind proiectată de arhitectul Domenico Malinconico. Ce vedem azi este rezultatul restaurării și regândirii spațiului de către studioul milanez Palomba Serafini Associati. Ludovica și Roberto Palomba au urmărit realizarea unei fuziuni între neoclasicismul clădirii și minimalism. De fapt, fuziune nu știu dacă este cel mai bun cuvânt; în locul lui poate fi pus „alăturare” sau chiar „contrast”, depinde de punctul de vedere, de așteptările, de deschiderea privitorului. Casa de oaspeți a fost și a rămas, în primul rând, o casă a artei, a experiențelor.
Acest palazzo se află în posesiunea familiei Petrucci de patru generații, iar piesele pe care le vei găsi răspândite prin întregul hotel reflectă pasiunea pentru artă și obiecte de valoare ale lui Francesco Petrucci. Hotelierul a vrut să facă din această proprietate un fel de manifest împotriva consumerismului. Nu avem nevoie de mulțimi de obiecte, de interioare aglomerate, de finisaje ce omoară senzația de firesc pe care elementele din jur ar trebui să ne-o ofere.
Piatra este mai frumoasă datorită fisurilor și imperfecțiunilor, care îi spun povestea. Albul pereților nu trebuie nici el să fie impecabil, artificial; și nu-i nevoie să fie ascuns sub valuri de decorațiuni. La Palazzo Daniele, ai plăcerea de a retrăi un fragment de istorie fără a simți că ești găzduit într-un muzeu. Da, e adevărat, atmosfera e foarte diferită de luxul marilor lanțuri hoteliere. Aici, patina este apreciată. Dacă pereții camerei de baie „bat” puțin într-un gri igrasios e pentru că așa e natural să fie într-o încăpere umedă dintr-un vechi palazzo.
Ritmul vieții în sud
Un sejur la Palazzo Daniele poate fi văzut și ca un fel de retragere spirituală, o deconectare de la cele lumești. Primul exercițiu: încearcă să uiți de ritmul obișnuit al vieții tale. Împrejurimile te ajută. Satul Gagliano del Capo din provincia Lecce (în care românii reprezintă cea mai mare comunitate străină) îți oferă câteva dintre lucrurile în privința cărora Italia excelează. În primul rând: liniștea și peisajul încărcat de istorie. Gagliano del Capo este locul unde se întâlnesc două mări, Ionică și Adriatică, iar coasta este spectaculoasă.
După-amiezile la hotel pot fi petrecute în pitoreștile livezi de portocali sau la piscină, loc șarmant înconjurat de dale grele de piatră și străjuit de ziduri cu iederă. Ești departe de zonele turistice, dar aproape de natură, de ritmul firesc al vieții; aici, timpul înseamnă tihnă, singurul lucru care rupe sau, mai bine zis, punctează binecuvântata lui lentoare fiind locvacitatea italienilor.
Al doilea exercițiu este cel al redescoperirilor. Bucătăria de aici este tradițională în adevăratul sens. Gusturile sunt pure și rămân de neuitat. Vei regăsi, așadar, întreaga savoare a gastronomiei simple, dar de înaltă clasă. Poți să îți perfecționezi talentele culinare luând lecții de la bucătăreasa hotelului sau poți asista la spectacolul preparării mâncării. Toate ingredientele sunt aduse de la fermele locale, la fel și minunatele vinuri.
Și, pentru că vorbim despre redescoperirea Italiei, Puglia are multe de oferit. Nu uita să vizitezi vechea Andria, cu labirintul ei de străduțe, orașul Brindisi, cu Castelul Svevo și Muzeul Provincial de Arheologie, frumoasa Barletta, cu Colosul de Bronz, Catedrala Santa Maria Maggiore și situl faimoasei bătălii de la Cannae ori fermecătorul Trani, cu vestigiile sale de secol XIII. Rezervă-ți timp și pentru a cunoaște (sau pentru a revizita) capitala regiunii, Bari, cu tot ce are de arătat celor interesați de turismul cultural. După lungile plimbări pe la faimoasele catedrale și castele ale regiunii, desfată-te cu paste al forno cu ragù de miel și cere un vin savuros pe care nu l-ai mai încercat niciodată.
