Cautare




, Contributor

Colecții și colecționari |
|

Ca o mare și vibrantă scenă, galeria

Am stat de vorbă cu Nicholas Ducasse, director de galerie în renumita stațiune americană Aspen, despre artiștii în lucrările cărora merită investit și despre cum arată negustoria de artă acum. Pentru Eden Gallery Aspen, viitorul sună optimist, plin de culoare și oportunități.
Aspen gallery interior 2

Care sunt artiștii care ți-au atras atenția în 2020-2021?
În ultimii doi ani am urmărit creațiile lui Jenny Brosinski, Tomm El-Saieh, Alec Monopoly, Kobra și Angelo Accardi.

Cum ai caracteriza preferințele tale în materie de artă contemporană?
Prefer pictura și sculptura instalațiilor. Vreau să-mi pot imagina lucrările de artă în propria mea casă. Înclin spre lucrările cu valențe estetice, dar îmi plac și cele care transmit un mesaj – oamenii au nevoie de mesaje pozitive în vremurile astea chinuite.

Nicholas Ducasse

 

Din 2020 ești director de galerie în Aspen, la Eden. Aș vrea să îmi spui mai multe despre tine; sunt intrigat că te-ai format, de fapt, în domeniul dansului și al muzicii. Care a fost drumul care te-a dus de la muzică la artele vizuale?
În liceu, atracția mea pentru chestiunile artistice era din ce în ce mai pronunțată. Imediat după liceu, am început să frecventez cursurile unei școli de teatru, lucrând în același timp în hoteluri de lux, mai întâi la recepție, apoi drept concierge. Continuam să studiez actoria și muzica. Am lucrat pentru un cuplu care deține galerii specializate în arta de secol XIX. Pe de altă parte, verișoara meu este expert în arta medievală și în cea etiopiană.

De mic am avut șansa să descopăr ce înseamnă munca de negustor de artă prin mijlocirea ei, iar asta m-a fascinat. Știam că voi ajunge să lucrez în domeniul artistic, nu știam însă cum anume. Cu șase ani în urmă, la 30 de ani, am hotărât „să mă așez”, după o carieră bogată în muzică și, mai degrabă, în teatru decât în dans – deși iubesc mult și dansul. Mi-am făcut ucenicia într-o galerie franco-elvețiană; am pus umărul la dezvoltarea companiei acesteia de-a lungul a cinci ani, lucrând în Franța, Belgia, Spania, Elveția, la Miami și la Londra, ba chiar și în Muntenegru, unde am organizat o expoziție de sculptură.

Am venit la Eden Gallery cu fix un an în urmă și am lucrat în două dintre galeriile lor – mi-am petrecut vara la Eden Gallery Mykonos și din septembrie sunt la Aspen. E realmente o aventură fantastică. Eu cred că toate formele artistice sunt legate între ele, așadar, am trecut ușor de la una la alta. Pentru mine, galeria e o scenă, iar interacțiunile cu colecționarii aduc a spectacol. Din când în când, se ivește ocazia să cânt pentru unii dintre colecționari, când se naște o relație de prietenie între noi și când ajungem să vorbim despre cariera mea anterioară.

Alec Monopoly lucrează la o sculptură în gheață în fața Eden Gallery din Aspen

 

Ești, totodată, și producător de evenimente pentru Alec Monopoly, artist reprezentat, de altfel, de Eden Gallery. E greu să vii mereu cu ceva nou, original în partea asta a activității tale?
Cathia Klimovsky, proprietara de la Eden, e mereu cu trei pași înaintea tuturor. Aș zice că Eden cumva stabilește noi tendințe tocmai prin faptul că suntem inovativi și avangardiști. De exemplu, în perioada pandemiei, am vrut să facem un eveniment de impact, așa că Alec Monopoly și Cathia Klimovsky au hotărât să creeze sculpturi de gheață în fața galeriei din Aspen. Mi-am petrecut ultimul an în Aspen și îți pot spune că acesta a fost evenimentul cel mai important din timpul sezonului de iarnă de aici.

Se știe că relațiile și intuiția fără greș în ce privește tendințele și artiștii noi și interesanți constituie cheia în acest business. Ce alte lucruri ai adăuga?
Aș adăuga una dintre cele mai importante aptitudini, pe care o ai sau nu, anume empatia. Ai nevoie de empatie pentru a-i înțelege pe artiști și pentru a putea să-ți construiești o relație bună cu colecționarii. Mă consider un fel de punte sau verigă de legătură între lumea artistică și cea corporatistă. Cred că o bună cunoaștere a psihologiei constituie o abilitate excelentă în acest domeniu.

Ce lucruri îți plac cel mai mult în Aspen?
Natura, în primul rând. Când nu sunt la galerie și am timp pentru a ieși, fac plimbări prin Aspen. Iarna e foarte frumos să mergi pe pârtie și să schiezi preț de câteva ore. Și totuși de-abia așteptăm activitățile de vară – mersul cu bicicleta, drumețiile, pescuitul.

Care sunt provocările pe care le înfruntă managerul de galerie dintr-o stațiune de lux? E un mediu radical diferit față de marile centre artistice – Londra, New York, Paris.
Până acum aș zice că, din fericire, n-am întâmpinat niciun fel de provocări, altele decât purtarea zilnică a măștii (ca toți ceilalți, de altfel). E dificil când colecționarii cu care interacționezi nu-ți pot vedea expresia feței. Slavă Domnului că există ochii (râde).

Aspen este o destinație vizitată pe parcursul întregului an, totuși este mai cunoscută ca stațiune de schi. Cum fluctuează vânzările în funcție de sezon aici, în Aspen?
Ar trebui să mai treacă ceva timp pentru a-ți putea răspunde la întrebare, de vreme ce galeria a fost deschisă cu mai puțin de un an în urmă, în timpul pandemiei de COVID. Deocamdată am văzut că activitatea s-a încetinit destul de mult de la jumătatea lui aprilie, după aglomeratul sezon de iarnă. Sper ca ritmul să se intensifice curând.

Să vorbim un pic despre artiștii reprezentați de Eden Gallery. Cum ai descrie selecția de nume și stiluri din portofoliul vostru?
Aș zice că avem o selecție unică, profitabilă, colorată, veselă, optimistă în ce-i privește pe artiști. I-aș putea zice post Pop Art – sunt „nepoții” lui Andy Warhol.

Ce tip de artă se vinde cel mai bine azi?
Lucrările care se vând cel mai bine sunt acelea pe care cumpărătorul și le poate imaginea în locuința lui. Cred că oamenii au nevoie de această legătură cu arta, de acea energie pozitivă de care să se bucure zi de zi.

Care sunt târgurile tale de artă favorite?
Ador să merg la Masterpiece, Frieze, Art Basel Miami și Paris Photo. Am avut, de asemenea, norocul de a lucra pentru Art Miami de-a lungul a patru ani, până în 2020.

Cele mai multe dintre târgurile de artă au fost anulate sau amânate în 2020-2021. Cât de mult va afecta pandemia de covid întregul domeniu, în opinia ta?
Sper că lucrurile se vor întoarce la o formă de normalitate. Chiar cred că oamenii vor vrea să se întoarcă la târgurile de artă cât mai curând posibil… Mai cred și că ei au petrecut mai mult timp acasă și că își doresc să-și înfrumusețeze interioarele. Cred că întregul domeniu va trece printr-un adevărat boom imediat ce ne vom întoarce la o oarecare normalitate.

Gândește-te la casa visurilor tale – ce lucrări ai pune în living room?
Cu siguranță aș pune David Hockney, Anish Kapoor, sculpturi de Bernar Venet, un Rothko, Alec Monopoly, Angelo Accardi, David Kracov, Keith Haring, una sau două lucrări de Basquiat, un Banksy, câteva de Ai Weiwei și mă opresc aici înainte ca lista să se lungească prea tare.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii