Cautare




, Contributor

Industrie |
|

Business-urile din fotbalul românesc în anul pandemic. Cum a traversat FC Rapid București anul atipic 2020

În ultimele 10 luni de la declanșarea pandemiei de coronavirus am încercat să luăm pulsul cât mai multor segmente economice din mediul de afaceri local pentru a realiza o radiografie cât mai bună a ceea ce se întâmplă în această nouă-perioadă pe care o traversează economia românească.
Aerostar Bacau - Rapid 2-3 (19)

Și pentru că lista sectoarelor puternic lovite de pandemia de COVID-19 este îngroșată și de către afacerile din cel mai popular sport de pe piața locală: fotbalul, reprezentanții unuia dintre cele mai cunoscute cluburi sportive din România – FC Rapid București au acceptat să ne împărtășească din lecțiile și soluțiile pe care le-au adoptat într-un an dificil din multe puncte de vedere.

 „Din punct de vedere sportiv, 2020 a fost împărțit în două etape. Prima parte a însemnat un eșec, ratându-se obiectivul promovării. Finalul de an însă ne arată un club Rapid mult mai matur, situat pe un loc fruntaș și cu perspective reale de a face pasul în Liga I. Efectele pandemiei au fost grave, nu numai în fotbal, ci în tot fenomenul sportiv. Întreruperea competițiilor, apoi reluarea lor fără spectatori, au dus practic către un genocid al sportului. În plus, sursele de finanțare au fost ca un robinet care s-a închis brusc. Firmele au oprit investițiile în publicitate, ticketingul a dispărut cu desăvârșire, sponsorizările dinspre casele de pariuri au fost stopate.

Tocmai pentru a stopa efectele acestui genocid a fost forțată reluarea competițiilor în plină pandemie”, a caracterizat pentru Forbes România în câteva fraze anul 2020, Lucian Ionescu, directorul de imagine și comunicare al FC Rapid București.

Potrivit acestuia, clubul Rapid a resimțit financiar „seismul” provocat de pandemie în primul rând prin absența fanilor. Dincolo de aportul moral și de imagine, prezența acestora pe stadion reprezenta o importantă sursă de venit prin vânzarea de abonamente, bilete și obiecte promoționale.Într-un astfel de context, singura portiță în lupta pentru supraviețuire a business-ului s-a dovedit a fi mediul online: „treptat, totul, sau aproape totul, a fost mișcat către activitatea online în interacțiunile cu mass-media și cu suporterii”, explică Lucian Ionescu.

În ceea ce privește managementul clubului, s-a încercat, în primul rând să se facă față „loviturilor primite” și să nu se intre într-un colaps. „Deși toată lumea a înțeles gravitatea situației, atât jucătorii, cât și personalul clubului sunt oameni care aveau nevoie în continuare de o sursă de venit. Cât timp competițiile au fost întrerupte s-a apelat la șomajul tehnic. Din fericire, după o perioadă relativ scurtă, lucrurile au revenit la normalitate la nivel salarial. Dar cu eforturi uriașe din partea acționarului principal și a investitorilor secundari”, a completat directorul de comunicare al clubului din Giulești.

Întrebat care este noua strategie de business, Lucian Ionescu a punctat că, în România, scopul principal al cluburilor este să găsească modalitatea de a se întreține și a avea continuitate.

„Nu putem vorbi de strategii de business în adevăratul sens al cuvântului, nu doar la Rapid, ci în întreg fotbalul românesc. Într-adevăr, marile cluburi de afară cu fani plătitori pe întreaga planetă și cu jucători cotați la sute de milioane de euro sunt ca niște fabrici care funcționează non-stop. Acolo, da, fotbalul este o industrie și implicit un adevărat business, însă, la noi, scopul principal al cluburilor este să găsească modalitatea de a se întreține și a avea continuitate, iar în Liga I, cu două sau trei excepții, grupările sunt dependente de banii veniți din drepturile de televiziune. În acest moment, singurele surse de venit pentru acest segment de business sunt promovarea, care ar putea aduce un profit considerabil, revenirea suporterilor pe stadion care ar reprezenta alte încasări semnificative, asta în timp ce marketingul agresiv, dar bine construit poate deveni temelia unui model de business în aceste vremuri”.

La final, reprezentanții clubului sportiv FC Rapid București au recunoscut că cea mai de preț lecție învățată pe parcursul acestei perioade a fost, de departe, lecția supraviețuirii în vremuri atipice.

Istoria clubului FC Rapid București a început în vara anului 1923, atunci când a luat fiinţă „Asociaţia culturală şi sportivă CFR”. Pe 25 iunie 1923, muncitorii (cunoscuţi, în acea vreme, sub denumirea de „ciocănari”) de la Atelierele Griviţa s-au întâlnit la Şcoala primară din cartier şi au semnat actul de naştere al echipei CFR Bucureşti. Prin 1922 exista o echipă de fotbal care se antrena şi juca la „Rampa Militari”, pe locul unde se află acum Gara Basarab. Câţiva dintre jucătorii acelei echipe aveau să facă parte şi din trupa născută în iunie 1923. Adunaţi într-o sală a Şcolii primare din cartierul Griviţa, aceștia alături de lucrătorii de la Atelierele Griviţa au luat hotărârea de a întemeia un club sportiv. O altă echipă, Excelsior, activă în cartier. Jucătorii de la „Rampa Militari” şi de la „Excelsior” au venit la noua echipă CFR Bucureşti, care l-a ales ca preşedinte pe maistrul Teofil Copaci, iar căpitan al echipei pe strungarul Grigore Grigoriu.

Astfel, în toamna anului 1923, CFR a ajuns să debuteze în campionatul districtual al Bucureştiului, de unde a fost exclusă pe 25 ianuarie 1925, pentru neprezentarea la meciuri. Cauzele absenţelor au fost lipsa echipamentului şi imposibilitatea de a aduna 11 jucători.

Cea mai prolifică perioadă din istoria clubului a fost cea în care clubul s-a aflat sub patronajul omului de afaceri, George Copos. În acea perioadă, FC Rapid București a câștigat mai multe titluri naționale: Cupe ale României (1998, 2002), Supercupe ale României (1999, 2002, 2003), șapte plasări pe podiumul primului eșalon (de trei ori – locul II / 1998, 2000 şi 2006, de patru ori – locul III / 1996, 2002, 2004, 2005), Cupa Ligii (1994), calificare în sferturile de finală ale Cupei UEFA (2006).

În vara lui 2006, FC Rapid Bucureşti a devenit societate comercială pe acţiuni, având ca principal obiect de activitate crearea unui climat de performanţă pentru echipa de fotbal. În decembrie 2012, clubul a declanșat procedura de intrare în insolvență, iar, în vara lui 2013, George Copos s-a retras și i-a cedat acțiunile lui Adrian Zamfir. Peste doar un an, clubul a fost preluat de Valerii Moraru. 2014 – s-a dovedit a fi anul cel mai negru din istoria rapidistă. Începând din toamna anului 2016, două proiecte, Asociația Fotbal Club Rapid și Clubul Sportiv Mișcarea CFR, au încercat să țină în viață spiritul rapidist, în Liga a V-a a Municipiului București. La sfârșitul sezonului, ambele grupări au reușit promovarea în Liga a IV-a.

În vara anului 2017, în parteneriat cu Primăria Sectorului 1, a fost lansat proiectul Academia Rapid, echipa fiind înscrisă în Liga a IV-a. Academia Rapid a licentiat dreptul de folosire a mărcii și și-a anunțat hotărârea de a participa la licitația pentru adjudecarea acesteia. Proiectul a fost sprijinit de comitetul de susținere financiară a Clubului Sportiv Mișcarea CFR București, nu însă și de Asociația Fotbal Club Rapid.

 

 

 

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii