Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

CORONAVIRUS |
|

BSTDB: Efectele pandemiei asupra cooperării internaționale și perspectivele economice

Dmitry Pankin, președintele Black Sea Trade & Development Bank, consideră că pandemia COVID-19 va determina o contracție economică (probabil cea mai mare după Marea Depresiune - 1929) și că recuperarea va fi decisă de durata acestei perioade de blocaj.
shutterstock_1627886170

Material de opinie de Dmitry Pankin, președintele Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre.

Pandemia Covid-19 schimbă modelul de cooperare internațională

Pandemia în sine nu schimbă natura sau sfera cooperării internaționale. Afectează temporar și negativ relațiile economice internaționale, fluxurile comerciale și de investiții. În schimb, îmbunătățește cooperarea și coordonarea în domenii care țin de sănătate și securitate. Este o problemă globală care necesită o combinație de măsuri regionale, naționale și internationale, luate în coordonare. Pe de o parte, o criză pandemică ne izolează unii de alții, dar, în acelasi timp, ne apropie pe toți, într-o reacție solidară.

Răspunsul la o criză pandemică, în special una atât de severă precum noul coronavirus, cu o rată foarte mare de contagiune și o rată ridicată a mortalității, nu trebuie privită în termeni de protecționism vs. globalizare. Protecționismul, și aici avem o mulțime de argumente pro și contra, este o caracteristică a ultimilor ani și poate exista o discuție separată pe acest subiect, însă trebuie să facem o distincție clară între măsurile de natură politică și cele medicale.

În contextul actual, vorbim despre măsuri de prevenție luate pentru a limita transmiterea virusului. Toate țările iau măsuri de siguranță pentru a proteja mai întâi sănătatea oamenilor, situația economică fiind pe plan secundar. Înregistrăm deja un blocaj din cauza activității economice reduse. Producția se va restrânge atât din cauza măsurilor de distanțare socială impuse cât și a scăderea cererii pentru bunuri de folosință îndelungată, produse industriale, de investiții și servicii ne-esențiale.

Dacă mandatul le permite și în funcție și de propriile capacități, instituțiile financiare internaționale (IFI) încearcă în primul rând să își servească în continuare clienții și, în al doilea rând, să adopte măsuri excepționale destinate sprijinirii IMM-urilor, autorităților medicale, producătorilor de echipamente medicale și medicamente, companiilor de utilități și altele din aceste domenii pentru a susține eforturile guvernelor de a-i proteja pe cei mai vulnerabili. Însă trebuie să recunoaștem că un astfel de șoc brusc și intens afectează pe toată lumea, inclusiv IFI-urile, care trebuie, de asemenea, să pună pe primul plan sănătatea și siguranța propriilor angajati, să protejeze interesele acționarilor și să asigure continuitatea activității în condițiile financiare globale dificile. Nu suntem de pe altă planetă, imuni și plini de resurse care pot salva lumea în mod facil. Aceasta este o criză care ne afectează pe toți.

Ne aflăm la începutul unei recesiuni globale. Este clar faptul că scăderea activității economice, închiderea magazinelor și fabricilor, eliminarea aproape completă a serviciilor de turism, ospitalitate și transport vor avea un impact puternic asupra economiei și vor deteriora atât finanțele publice, cât și starea financiară corporativă. Ca urmare, este posibil să ne confruntăm, în a doua jumătate a acestui an sau anul viitor, cu o criză financiară. Activitatea economică este mai ușor de oprit decât de reconfigurat și repornit. Va fi nevoie de timp.

În SUA, Deutsche Bank estimează o scădere a PIB-ului în trimestrul 2 de aproximativ 13%, iar secretarul Trezoreriei, domnul Mnuchin, se așteaptă la o creștere a ratei șomajului de până la 20%. În UE, situația este chiar mai accentuată, având în vedere anunțurile de închidere ale fabricilor Fiat și Volkswagen, ceea ce afectează mii de furnizori. Aceste închideri se adaugă unei economii a serviciilor deja prăbușită.

Ratele sunt scăzute de o perioadă lungă de timp, iar curbele de randament s-au inversat de mai multe ori. Graba pentru randament a scăzut nivelul de distribuire între instrumentele financiare fără riscuri și cele riscante, în favoarea celor din urmă, și cu un randament scontat, cel mai probabil, sub riscul asumat la momentul investiției. Aceasta este o strategie periculoasă în sine.

Dacă pandemia coronavirusului se va rezolva rapid cu minimum de suferință umană, partea pozitivă este că tot excesul de lichiditate de pe piață va fi eliminat. Așadar, vom putea vorbi despre un nou început, fără povara dezechilibrelor care au amenințat sectorul financiar. Acesta poate fi începutul unui ciclu nou de reconstrucție, creștere și dezvoltare.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii