La fel ca toate companiile, organizațiile care activează în domeniul sănătății acordă o atenție sporită investițiilor și urmăresc atent impactul acestora asupra profitului.  În ultimii ani, am văzut cum datele au jucat un rol important în eficientizarea proceselor și a investițiilor, dezvăluind ineficiențele procesului medical tradițional. Însă, în timp ce multe organizații din domeniul sănătății au înțeles importanța transformării digitale, există încă multe necunoscute în ceea ce privește posibilitatea de a explora potențialul vast pe care un tip special de rentabilitate a investiției – rentabilitatea perspectivelor – îl poate oferi. 

Date versus perspectivă: care este diferența?

Imaginați-vă că avem de-a face cu Dan, un pacient în vârstă de 54 de ani, pentru care trebuie să luăm în considerare reducerea costului îngrijirii sau îmbunătățirea experienței medicale. Care dintre următoarele informații credeți că ar ajuta în aceste două procese?

• O valoare a glicemiei raportată la 140 mg/dL
• O analiză a istoricului său medical care să dezvăluie o probabilitate de 72% ca, fără intervenție, să dezvolte o boală oculară generată de diabet în următoarele 18 luni 

Prima afirmație, o creștere a nivelului zahărului din sânge, este cu siguranță o informație utilă. Cu toate acestea, această valoare nu oferă suplimentar nicio informație privind posibila evoluție a stării pacientului și a repercusiunilor pe care diabetul le poate genera. Datele, deși sunt necesare, nu sunt întotdeauna suficiente în a ne ghida spre atingerea obiectivelor: ameliorarea experienţei pacienţilor, îmbunătăţirea rezultatelor, reducerea costului îngrijirii medicale şi îmbunătăţirea vieții profesionale a furnizorilor de servicii medicale.

Ce se întâmplă, însă, când luăm în considerare și cea de-a doua afirmație? Aceasta este o perspectivă, un semnal de alarmă asupra necesității tratării diabetului, care ajută la modificarea cursului predictibil al acestei boli. 

Prin acest exemplu, diferența dintre date și perspective a devenit mai clară: primul este un element biologic, care necesită context pentru interpretare, iar cel din urmă oferă o înțelegere mai profundă a cursului clinic probabil al pacientului (o perspectivă) și ajută să gestionați mai bine planul de tratament. Înțelegerea a fost generată prin intermediul inteligentei artificiale, pentru ca un computer poate „citi” prin diagramă și poate prezenta o perspectivă exact atunci când este nevoie de ea, chiar la punctul de îngrijire.

Valoarea combinată a perspectivelor 

Să facem un exercițiu de imaginație! Să ne gândim cum ar fi dacă o organizație de îngrijire medicală ar avea acces, la cerere, la acest tip de informații. 

Aproape fiecare clinică de îngrijire ambulatorie trebuie să controleze echilibrul delicat dintre orele de programare cu durată variabilă a unei programări, sosirile cu întârziere, rezervările de ultimă oră, neprezentarea programărilor, dar și absenteismul personalului. Gestionarea manuală a acestor variabile este ineficientă, costisitoare și ajunge cel mai adesea să fie o povară pentru echipe. Prin urmare, este recomandată investiția într-o soluție digitală – un sistem AI care analizează datele despre pacienți și atribuie fiecăruia dintre ei o predicție de neprezentare. De exemplu, sistemul tocmai a revenit cu următoarea predicție: „În cazul Iuliei există o probabilitate de neprezentare de 80% pentru următoarea ei programare”. Deși această perspectivă este simplă și se explică de la sine, există o valoare combinată pe care o poate genera pentru organizație:

• Prin stabilirea unei linii de comunicare preferate cu Iulia și cu alți potențiali pacienți care nu se prezintă, organizația poate profita de oportunitatea de a consolida relația pacient-furnizor. De exemplu, puteți să o înscrieți pe Iulia la o inițiativă de implicare a pacientului care să-i oferă resurse educaționale despre gestionarea afecțiunilor sale sau să o încurajați să se alăture unui portal pentru pacienți unde se poate documenta cu ușurință despre simptomele și progresul tratamentului de acasă, sporind supravegherea asupra ei atunci când nu se află în clinică, precum și îmbunătățirea accesului său la îngrijire. Philips a lansat recent, la nivel global, un astfel de portal pentru a ajuta la întărirea cunoștințelor și a satisfacției pacienților după operația funcțională a sinusurilor endoscopice (FESS). Folosirea Philips Patient Management Solution a condus la o îmbunătățire semnificativă a cunoștințelor pacienților despre condițiile lor medicale, crescându-le capacitatea de a juca un rol activ în gestionarea îngrijirii lor.
• Prin digitalizare, pentru că multe dintre aceste interacțiuni pot avea loc cu ajutorul tehnologiei, care aduce beneficii și îmbunătățește furnizarea de îngrijiri medicale la costuri reduse.

Cum poate începe drumul 

Adoptarea acestei perspective nu trebuie să însemne utilizarea AI sau a capabilităților de analiză predictivă pentru fiecare parte a business-ului. De obicei, e recomandat să începem cu cazuri folosite în prognoza operațională, deoarece predicțiile clinice sunt în mod natural mai complexe și tind să implice tipuri de date mult mai variate. În plus, majoritatea instituțiilor medicale consideră că este mai ușor să încorporeze informații operaționale în fluxurile de lucru existente. 

Desigur, în cele din urmă, scopul este să evoluăm până în acel punct în care organizația poată face apel la perspective în toate domeniile, astfel încât să existe o îmbunătățire continuă a experienței pacientului, dar și o simplifcare a experienței personalului împreună cu reducerea costurilor de îngrijire medicală. Philips este parte din aceasta calatorie!

The post Dezvoltarea digitală a organizațiilor din domeniul sănătății  appeared first on Forbes Romania.

Ne aflăm în cel de-al treilea an al pandemiei, iar profesioniștii din sănătate din întreaga lume continuă să se confrunte cu sarcini neîntrerupte și cu o lipsă acută de personal.

Cu timpul, creșterea continuă a bolilor cronice, a costurilor cu îngrijirea medicală, a inegalităților și schimbările climatice se vor accentua, dacă nu regândim de urgență cum și unde este nevoie de îngrijire medicală. Iată zece tendințe tehnologice în domeniul sănătății care arată cum inovația digitală și sustenabilă poate contribui la îndeplinirea obiectivelor: 

• Prioritizarea grijii pentru pacient prin automatizarea sarcinilor de rutină cu ajutorul inteligenței artificiale

Una dintre cele mai presante surse de stres și epuizare constă în faptul că medici cu înaltă pregătire profesională pot petrece câteva ore raportând cazuri sau efectuând sarcini de rutină după o zi întreagă în care au tratat pacienți. Inteligența artificială ar putea ajuta la atenuarea acestor lucruri prin înregistrarea automată a diferitelor etape ale procedurii, permițând medicilor să se concentreze doar pe îngrijirea pacienților. 

• Îmbunătățirea accesului la îngrijire prin colaborarea virtuală între furnizori

Îngrijirea medicală virtuală a crescut atât de mult în ultimul an, până la 64% dintre liderii mondiali din sectorul sănătății spunând că investesc masiv în această direcție. Adoptarea accelerată a tele-centrelor de terapie intensivă este un prim exemplu. Cu ajutorul obținerii informațiilor în timp real, specialiștii pot fi responsabili de 50 până la 1.500 de paturi medicale, simultan, de la distanță și pot interveni rapid în cazul în care tendințele datelor dezvăluie semne timpurii de deteriorare a stării pacientului. Mai mult, inovațiile în imagistica medicală oferă tehnicienilor puterea de a instrui, ghida și asista de la distanță colegii mai puțin experimentați. 

• Conectarea spitalului cu domiciliul prin îngrijirea virtuală 

Pacienții și aparținătorii vor continua să joace roluri din ce în ce mai active în parcursul de îngrijire medicală. În același timp, cadrele medicale apelează tot mai mult la monitorizarea de la distanță a pacienților și la vizite virtuale pentru a maximiza accesul la îngrijire și a consolida conexiunile cu populațiile expuse riscului. Medicina virtuală permite furnizarea de experiențe mai convenabile și reduce presiunea asupra resurselor limitate ale spitalului. Până la îndeplinirea completă a obiectivului de îngrijire „oricând, oriunde”, mai este un drum lung. Potrivit Băncii Mondiale și Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), jumătate din omenire încă nu are acces la îngrijire de calitate.

• Mai multe servicii oferite unităților medicale apropiate de pacienți

Tendința tehnologică este de trecere de la îngrijirea medicală centrată pe spital la îngrijirea oferită prin intermediul unor unități medicale mai mici, uneori chiar mobile. Printr-o combinație de sprijin virtual de specialitate și tehnologii precum ultrasunetele și imagistica cu raze X, clinicile locale pot oferi îngrijire medicală mai aproape de casă, vitală pentru persoanele care trăiesc în comunitățile rurale și defavorizate. Îngrijirea medicală oferită local are potențialul de a crește și mai mult accesul pacienților la sănătate, dar și de a reduce emisiile de carbon, în urma călătoriilor. De exemplu, ne putem imagina asistente medicale care efectuează, în mod obișnuit, examinări cu ultrasunete, folosind un dispozitiv portabil, în centrele comerciale sau comunitare, cu sprijin de la distanță din partea unui specialist în ecografie și a algoritmilor de inteligență artificială care pot extrage informații de bază din scanare?

• Integrarea datelor pentru a permite colaborarea clinică și îngrijirea centrată pe pacient

Acum mai mult ca oricând, echipele multidisciplinare de îngrijire se luptă să se conecteze și să țină evidența tuturor informațiilor relevante, referitoare la pacienții lor. Decizia asupra terapiei potrivite, corecte este la fel de complexă, mai ales în domenii precum oncologia, unde medicii și pacienții se pot confrunta cu un număr uluitor de opțiuni. Cu ajutorul soluțiilor de diagnosticare integrate, echipele de îngrijire medicală pot oferi acum îngrijire cuprinzătoare, centrată pe pacientul bolnav de cancer. Acest lucru nu înseamnă că luarea deciziilor în oncologie va fi complet automatizată în viitor. Medicii sunt sprijiniți cu îndrumări relevante, bazate pe dovezi și date, cu scopul de a informa mai bine pe pacienții în privința diagnosticului, asigurându-i că fac alegerile care să le permită să se bucure de cea mai bună calitate a vieții, aproape de cei dragi, pentru cât mai mult timp.

• Utilizarea analizei predictive pentru a gestiona proactiv tranzițiile de îngrijire

Furnizorii de servicii medicale partajează, din ce în ce mai mult, date în timp real pentru a vizualiza capacitatea neexploatată din spitale și a se pregăti pentru cererile viitoare. Folosind puterea inteligenței artificiale și a analizei predictive, acum putem extrage informații relevante despre fluxul pacienților și nevoile de îngrijire a acestora din cantități mari de date transmise în timp real, pentru a anticipa nevoile de capacitate în următoarele 24 până la 48 de ore. Prin integrarea acestor practici bazate pe date în gestionarea zilnică a fluxului de pacienți, sistemele de asistență medicală vor putea să profite la maximum de resurse și să gestioneze mai eficient parcursul pacienților, de la internarea în spital până la externare și înapoi la domiciliu, asigurând îngrijirea potrivită la locul potrivit și la momentul potrivit.

• Creșterea flexibilității și circularității prin modele de afaceri concentrate pe servicii

În condițiile în care sistemele de sănătate sunt supuse unei presiuni mai mari decât oricând,  se impun, de urgență, modele mai eficiente de furnizare a îngrijirii. Acesta este motivul pentru care organizațiile din domeniul sănătății implementează din ce în ce mai multe modele de afaceri concentrate pe servicii. De exemplu, mulți apelează la SaaS (Software as a Service), prin care sistemele bazate pe cloud oferă medicilor, personalului și chiar pacienților posibilitatea de a accesa date de la distanță, de a împărtăși informații critice în timp real și de a colabora mai eficient. Un alt beneficiu cheie al modelelor SaaS este eficiența energetică generală a acestora, un mare avantaj într-un moment în care trebuie să găsim modalități mai responsabile de utilizare a energiei și a materialelor. 

• Decarbonizarea îngrijirii medicale prin energie regenerabilă și eficiență

Sectorul îngrijirii medicale este o sursă majoră de emisii de gaze cu efect de seră, reprezentând peste 4% din emisiile globale de CO₂. Liderii globali din domeniu recunosc implicațiile schimbărilor climatice asupra sănătății, dar și responsabilitatea industriei de a lua măsuri. Cum putem decarboniza îngrijirea medicală, ținând seama de scenariul de încălzire globală de 1,5 °C? Din fericire, există o mulțime de opțiuni pe masă precum: trecerea la modele de afaceri circulare, concentrarea pe servicii, tranziția către energia regenerabilă și îmbunătățirea eficienței energetice pe durata de viață a dispozitivelor și sistemelor medicale. Consumul de energie electrică, în timpul utilizării, reprezintă cea mai mare parte din impactul total al acestor produse asupra mediului. 

• Sprijinirea consumatorilor să facă alegeri sustenabile prin etichetarea ecologică

În lumea comerțului, consumatorii, inclusiv cei care cumpără dispozitive personale de sănătate, sunt obișnuiți să cumpere același produs în două sau trei formate pentru a le încerca acasă. Potrivit lui Pitney Bowes, 51% dintre clienți abuzează de metoda de cumpărare online, doar pentru că au posibilitatea de returnare. Pentru a combate această practică este nevoie să evidențiem beneficiile de mediu ale produselor returnate, printr-o comandă mai bine informată. În Europa, vedem din ce în ce mai multe branduri care participă la angajamentul UE privind consumul verde pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la amprenta ecologică a produselor. O modalitate prin care putem realiza acest lucru este adoptarea etichetei ecologice care comunică, de exemplu, modul în care sunt reduse utilizarea resurselor, materialelor și ambalajelor.

• Transformarea inovațiilor și angajamentelor în rezultate măsurabile

Pe măsură ce pentru companiile din domeniul medical crește presiunea de a-și intensifica acțiunile de protejare a sănătății oamenilor și a planetei, există o cerere tot mai mare de rezultate dovedite. Acesta este motivul pentru care organizațiile din domeniul sănătății alocă mai multe resurse pentru măsurarea nu doar a rezultatelor clinice, ci și a rezultatelor legate de impactul social și de sustenabilitatea mediului, cum ar fi dovezile neutralității carbonului sau utilizarea surselor din energie regenerabilă. În cele din urmă, soluțiile cu date măsurabile pentru oameni și planetă vor fi cele care vor câștiga.

The post 10 tendințe în domeniul tehnologiei sănătății cu impact major în 2022 appeared first on Forbes Romania.

În ultimii ani, inteligența artificială (AI) a pătruns pe scena îngrijirii medicale cu inovații care promit să îmbunătățească îngrijirea și rezultatele pacienților, reducând în același timp costurile. Cum putem adopta și mai mult AI în domeniul medical pentru a îmbunătăți experiența pacienților, dar și a cadrelor medicale? 

De la diagnostic, la monitorizarea pacienților și la autogestionarea bolilor cronice, AI ajută spitalele moderne să gestioneze fluxul de pacienți, permițând personalului medical și să se adapteze rapid la noi circumstanțe. Un bun exemplu este felul în care îngrijirea medicală s-a mutat din ce în ce mai mult în casele oamenilor și le oferă informații legate de starea lor de bunăstare și de sănătate pentru a-i ține departe de spital, în timp ce rămân conectați cu profesioniștii din domeniul sănătății prin monitorizarea de la distanță. 

Înainte de apariția COVID-19, sistemele medicale se luptau deja să răspundă cererii în creștere a pacienților, pe fondul unei lipse de personal, care se estimează că va crește la 18 milioane până în 2030¹. Îngrijirea medicală necesită o regândire a modului în care este furnizată. În încercarea de a oferi răspuns acestor provocări, am identificat patru domenii favorabile, cu potențial de implementare a inteligenței artificiale în domeniul sănătății.

1. Oameni și experiențe

Valoarea AI în domeniul sănătății este la fel de puternică ca și experiența umană pe care o sprijină. Prin urmare, inovația trebuie să se concentreze pe nevoile nesatisfăcute ale pacienților, în primul rând. Cele mai benefice inovații AI în domeniul sănătății, ca orice altă inovație, sunt mai degrabă bazate pe nevoi decât pe tehnologie. Ele îmbunătățesc experiența de îngrijire umană fără a o împiedica. Sau, mai bine spus, medicina digitală este medicină, în același mod în care tehnologia cu adevărat bună nu este despre tehnologie, ci se îmbină în toate aspectele vieții noastre de zi cu zi. 

Design centrat pe om pentru o integrare perfectă a fluxului de lucru

Pentru a realiza acest tip de integrare perfectă a fluxului de lucru, proiectarea centrată pe om este esențială. Acest lucru necesită implicarea tuturor părților interesate relevante – inclusiv utilizatorii finali – încă de la începutul procesului de dezvoltare a unui produs. Philips, spre exemplu, folosește instrumente precum sesiuni de co-creare, fluxuri de lucru și analize complete la fața locului pentru a înțelege contextul în care este utilizată tehnologia AI.

O învățare consecventă din astfel de colaborări este faptul că AI în domeniul sănătății ar trebui să reducă supraîncărcarea de informații, mai degrabă decât să o mărească. Există exemplul radiologilor, care lucrează într-un mediu complex și sub presiune, rulând diferite aplicații software în paralel pe mai multe ecrane. Dacă algoritmii AI le cer să gestioneze aplicații suplimentare, efectul poate fi ca radiologii să petreacă de fapt mai mult timp procesând imagini medicale⁶. În schimb, algoritmii trebuie să se integreze perfect în fluxurile lor de lucru, oferind o experiență unificată fără a necesita schimbarea suplimentară a sarcinilor.

Dezvoltarea unei forțe de muncă pregătite pentru AI

Pentru a pregăti forța de muncă medicală de astăzi și de mâine pentru un viitor asigurat de AI și alte tehnologii digitale, educația este, de asemenea, esențială. Din ce în ce mai mult, medicii vor avea nevoie atât de cunoștințe biomedicale, cât și de datel, cu o înțelegere adecvată a punctelor forte și a limitărilor AI. Asistentele de lângă paturile de pacienți ar trebui, de asemenea, să se simtă confortabil folosind sistemele de sprijin bazate pe tehnologie, știind cum să integreze datele în propria lor experiență profesională. Un alt aspect important ține de informarea pacienților, de explicarea modului în care AI ajută la luarea deciziilor medicale.

Prin urmare, sistemele naționale de sănătate ar trebui să acorde prioritate inteligenței artificiale și științei datelor în programele lor educaționale. Instituții precum Societatea Europeană de Radiologie au cerut deja ca AI să fie inclusă în programele de studii pentru viitorii rezidenți de radiologie⁷. Alte specialități în care AI este foarte probabil să genereze noi aplicații sunt patologia și oncologia, care ar beneficia, de asemenea, de programe educaționale bazate pe experiența medicilor, a mediul academic și a industriei. 

Philips promovează, de asemenea, o conștientizare largă a publicului cu privire la rolul emergent al inteligenței artificiale în îngrijirea medicală. De exemplu, prin consorțiul olandez Kickstart AI, a contribuit la un curs național de AI destinat publicului larg. Astfel de inițiative pot ajuta la familiarizarea oamenilor cu privire la AI, ceea ce ajută și crește receptivitatea în acest sene.

2. Date și tehnologie

Dezvoltarea de soluții bazate pe AI se bazează pe accesul la date de înaltă calitate. Însă, în realitate, datele actuale din domeniul sănătății sunt adesea blocate în sisteme disparate și deconectate, reprezentând o barieră care trebuie abordată pentru ca AI în domeniul sănătății să se extindă.

În raportul Future Health Index 2021, liderii din domeniul sănătății au menționat dificultățile legate de gestionarea datelor și lipsa de interoperabilitate și standarde de date drept cele mai mari obstacole în calea adoptării tehnologiei de sănătate digitală în spitalul sau unitatea lor de sănătate. Aceste provocări pot îngreuna compilarea datelor de înaltă calitate necesare pentru formarea modelelor AI, în special dacă acele modele se bazează pe date din surse diferite.

Promovarea schimbului de date și a interoperabilității

Pentru a depăși aceste provocări, sunt necesare infrastructuri de platforme robuste și interconectate pentru colectarea, combinarea și analizarea datelor. Pe măsură ce îngrijirea medicală devine din ce în ce mai extinsă, de la spital acasă, astfel de infrastructuri trebuie să acopere întregul continuum de îngrijire pentru a conecta datele pacienților de la un capat la celălalt. Prin intermediul platformei Philips HealthSuite, bazată pe cloud, Philips ajută furnizorii de servicii medicale să colecteze, să compileze și să analizeze date din mai multe surse, inclusiv fișe medicale, imagini și date de monitorizare, precum și dispozitive personale de sănătate.

În al doilea rând, interoperabilitatea și partajarea standardizată a datelor între diferite spitale și sisteme de sănătate este cheia pentru a exploata întregul potențial al datelor și al inteligenței artificiale în îngrijirea medicală. Datele ar trebui să fie disponibile în formate care pot fi partajate fără efort, transparent și în siguranță, într-un mod care este în conformitate cu reglementările relevante privind confidențialitatea acestora. 

Apoi, legislația ar trebui să permită schimbul securizat și accesul la date adnotate corespunzător pentru cercetarea AI și practica clinică, salvând în același timp confidențialitatea pacientului. Prin urmare, sunt necesare inițiativele precum crearea unui spațiu european comun de date privind sănătatea, care este menit să promoveze un schimb mai bun și un acces mai bun la diferite tipuri de date de sănătate, de la fișe electronice de sănătate până la date genomice, în statele membre ale UE. 

3. Guvernare și încredere

Pentru a consolida încrederea publicului și a profesioniștilor în AI în domeniul sănătății, progresul tehnologic trebuie să meargă mână în mână cu o guvernanță adecvată în ceea ce privește confidențialitatea datelor, securitatea și etica.

Când au fost întrebați ce i-ar împiedica pe consumatori să folosească tehnologia digitală a sănătății, 41% dintre respondenții Future Health Index au clasificat „preocupările cu privire la confidențialitatea sau securitatea datelor” drept bariera numărul unu¹⁰. Dar AI în domeniul sănătății aduce cu sine și alte riscuri, care necesită standarde și garanții suplimentare. De exemplu, ar trebui să încurajăm încrederea adecvată în AI, prevenind în același timp ca medicii să se bazeze exclusiv pe aeasta, deoarece niciun algoritm nu va fi infailibil. De asemenea, trebuie să fim conștienți de faptul că AI poate exacerba inegalitățile existente în materie de sănătate prin seturi de date părtinitoare care nu reprezintă cu exactitate populația țintă. 

4. Parteneriate și noi modele de afaceri

Într-un sector la fel de complex precum cel al sănătății, niciun jucător individual nu are toate soluțiile. Parteneriatele, integrarea ecosistemelor și noile modele de afaceri, cum ar fi piețele de software bazate pe SaaS, devin, prin urmare, din ce în ce mai importante în introducerea AI în practica clinică.

Derularea proiectelor AI de succes necesită o colaborare între clinicieni, cercetători, pacienți, factori de decizie din spitale și profesioniști IT. Parteneriatele sunt cheia pentru reunirea acestor discipline. De exemplu, în BigMedilytics – un consorțiu de date mari susținut de UE condus de Philips Research – se lucrează cu parteneri clinici la dezvoltarea modelelor predictive pentru rezultatele intervențiilor chirurgicale pentru cancerul de prostată, care pot sprijini medicii și pacienții în deciziile lor de tratament, pentru rezultate mai bune și pentru a crește calitatea vieții pacienților.

Prin parteneriate și integrarea ecosistemelor, furnizorii mari de soluții de îngrijire medicală precum Philips pot facilita spitalelor încorporarea de aplicații AI în fluxurile lor de lucru. De exemplu, în radiologie, aceasta poate lua forma unei piețe de software curate care le permite radiologilor să descarce aplicații validate de la un număr mare de dezvoltatori terți printr-o platformă comună, fără să își facă griji legat de integrare. Prin furnizarea de astfel de servicii prin cloud pe bază de software ca serviciu (SaaS), aplicațiile AI pot fi implementate mai ușor și actualizate în timp, pentru inovație continuă.

În cele din urmă, criteriile clare pentru rambursarea AI în îngrijirea medicală vor fi, de asemenea, cruciale pentru o adoptare mai largă. Astăzi, finanțarea AI este încă incertă în multe cazuri. Schemele de rambursare nu au fost concepute având în vedere AI, iar tranziția de la un sistem de sănătate în care decontarea serviciilor medicale se face în funcţie de numărul de pacienţi, la un model în care unităţíle medicale sunt evaluate în funcţie de rezultatele obţinute pentru tratarea pacienţilor ar contribui la crearea cadrului adecvat în acest sens. Sigur că acest lucru trebuie să meargă mână în mână cu mai multe studii clinice care stabilesc rezultate îmbunătățite prin utilizarea AI, demonstrând valoarea acesteia pentru furnizori, plătitori și pacienți¹².

În mod clar, există o multitudine de provocări, iar multe dintre ele nu sunt legate de tehnologie în sine. Pentru a stimula adoptarea AI în domeniul sănătății, trebuie să avem o viziune mult mai largă și să ne întrebăm cum poate fi integrat cel mai bine AI în fluxurile de lucru, politicile și ecosistemele care fac posibilă transformarea reală. Numai abordând acești factori de sprijin vom putea să ne îndeplinim pe deplin promisiunea de a îmbunătăți experiența pacienților și a cadrelor medicale.

Referințe

[1] World Health Organization. https://www.who.int/news/item/28-05-2019-addressing-the-18-million-health-worker-shortfall-35-concrete-actions-and-6-key-messages
[2] Medscape National Physician Burnout & Suicide Report 2021
[3] Scientific American. https://blogs.scientificamerican.com/observations/electronic-health-records-and-doctor-burnout/
[4] Kelly, CJ, Karthikesalingam, A, Suleyman, M, Corrado, G, King, D. 2019. Key challenges for delivering clinical impact with artificial intelligence. BMC Medicine 17, 1:195. https://doi.org/10.1186/s12916-019-1426-2
[5] Strohm, L, Hehakaya, C, Ranschaert, ER, Boon, WPC, Moors, EHM. 2020. Implementation of artificial intelligence (AI) applications in radiology: hindering and facilitating factors. European Radiology. 30, 5525–5532. https://doi.org/10.1007/s00330-020-06946-y
[6] Kwee, TC, Kwee, RM. 2021. Workload of diagnostic radiologists in the foreseeable future based on recent scientific advances: growth expectations and role of artificial intelligence. Insights Imaging 12, 88 https://doi.org/10.1186/s13244-021-01031-4
[7] Richardson, ML, Garwood, ER, Lee, Y, et al. 2021. Noninterpretive Uses of Artificial Intelligence in Radiology, Academic Radiology, 28(9). https://doi.org/10.1016/j.acra.2020.01.012
[8] Rieke, N, Hancox, J, Li, W, et al. 2020. The future of digital health with federated learning.  NPJ Digital Medicine, 3, 119. https://doi.org/10.1038/s41746-020-00323-1
[9] Frid-Adar, M, Diamant, I, Klang, E, et al. 2018. GAN-based synthetic medical image augmentation for increased CNN performance in liver lesion classification. Neurocomputing. 321:321-331. https://doi.org/10.1016/j.neucom.2018.09.013
[10] https://www.accenture.com/us-en/insights/health/leaders-make-recent-digital-health-gains-last
[11] https://www.beckershospitalreview.com/healthcare-information-technology/healthcare-cios-in-2020-3-key-priorities-how-the-role-is-evolving.html
[12] McKinsey and EIT Health. Transforming healthcare with AI: the impact on the workforce and organisations. https://www.mckinsey.com/industries/healthcare-systems-and-services/our-insights/transforming-healthcare-with-ai

The post BrandVoice. Inteligența artificială și îngrijirea medicală: patru posibilități de dezvoltare  appeared first on Forbes Romania.

Roxana Barbu, Government & Public Affairs Manager, Philips Health Systems

Care sunt, în opinia dvs., oportunitățile de dezvoltare pentru acest sector economic, impulsionate de acest nou context?

Pentru liderii din sistemul medical, procesul a scos la suprafață o serie de obstacole, dar şi oportunități de creştere, iar ce s-a întâmplat în ultimii doi ani a scos la iveală hibele sistemului medical și nevoia de actualizare a protocoalelor. Modernizarea infrastructurii spitalicești și utilizarea tehnologiei sunt cei doi piloni de creștere a calității actului medical. Pentru România, asta înseamnă multe investiții, dar mai presus, înseamnă trecerea la un sistem de sănătate axat pe rezultate, diferit de cel tradițional, în care decontarea serviciilor medicale se face în funcție de numărul de pacienți tratați. Vedem cazuri de bună practică la nivel local, acolo unde managerii de spital și doctorii au fost expuși la beneficiile digitalizării medicale și au simțit de îndată diferențele: de la creșterea accesului populației la servicii medicale de calitate, la îmbunătățirea experienței pacientului, dar și a personalului medical.

Noul context ne-a pus în fața înțelegerii presiunii puse pe secțiile ATI și a provocărilor date de deficitul de specialiști, dar și de un personal medical extenuat. Și astfel, am înțeles încă o dată că telemedicina ne dă posibilitatea de a monitoriza secțiile de terapie intensivă de la distanță, astfel încât un specialist să poată urmări mai mulți pacienți. Digitalizarea nu mai este un concept pe care să ai nevoie să îl explici. De altfel, nici nu mai există reticența în a adopta tehnologia, pentru că până acum ne loveam de discuțiile despre multe alte lucruri care lipseau în sistem și care aveau costuri mult mai mici. În ultimul an, toți actorii sistemului medical au înțeles că digitalizarea îți dă un mai bun control al ceea ce se întâmplă în spital.

Cum arată spitalul viitorului în România și cum va acomoda sistemul medical de la noi aceste schimbări?

Spitalul viitorului sau spitalul digital este o rețea cu capacitate flexibilă, conectată printr-o singură infrastructură digitală: pacienţii bolnavi în stare critică sunt îngrijiți în unităţi ATI (sprijinite de la distanță), iar îngrijirea periodică are loc în centrele de sănătate conectate din comunitate, în timp ce populaţia de pacienţi cu risc moderat este monitorizată de la distanţă şi mai atentă cu sănătatea proprie ca niciodată.

Astfel, în loc să discutam despre un singur punct fizic, fix, spitalul viitorului este o reţea scalabilă şi modulară. Este suficient de flexibil pentru a oferi îngrijiri extrem de complexe unui număr mare de pacienţi noi în locații în continuă schimbare, continuând în același timp să ofere îngrijiri regulate restului populaţiei. Spitalul digital poate ajuta, de asemenea, să se asigure că pacienţii primesc acelaşi nivel de îngrijire şi expertiză, indiferent de unde locuiesc. Soluţiile IT bazate pe cloud captează şi analizează cele mai recente date şi cercetări de la spitale din întreaga lume – mari sau mici – pentru a obţine informaţii despre COVID-19, precum şi despre complexităţile co-morbidităţilor şi eficacitatea protocoalelor.

Cum se raportează noile generații de medici la digitalizarea sistemului medical?

Anul trecut, România a fost între țările care au fost incluse în Raportul „Future Health Index 2020 – Era oportunităților: Susținerea generației viitoare pentru transformarea serviciilor medicale”, care a analizat așteptările tinerilor profesioniști din domeniul sănătății cu privire la utilizarea tehnologiei, satisfacția la locul de muncă și posibilitatea de a contribui la transformarea sistemului de sănătate. Am avut niște rezultate extraordinare acolo, pentru că am văzut exact cum se raportează cadrele medicale sub 40 ani la soluțiile digitale moderne, iar din răspunsurile pe care le-am primit ne-am dat seama încă o dată  că următoarea generație de profesioniști din domeniul sănătății va fi vitală pentru transformarea sistemului medical și pentru obținerea unor rezultate mai bune. Majoritatea tinerilor profesioniști români din domeniul sănătății sunt deja nativi digitali și sunt obișnuiți să interacționeze cu multe date în viața lor de zi cu zi. Cu toate acestea, în viața lor profesională, consideră că majoritatea datelor despre pacienți nu sunt ușor de parcurs sau de interpretat. 63% consideră că nu au suficiente date digitale despre pacienți pentru a avea o imagine de ansamblu asupra rezultatelor, în timp ce 35% nu știu cum să folosească datele digitale pentru a informa personalul despre îngrijirea pacientului.

Tinerii medici din România sunt susținători convinși ai potențialului noilor tehnologii și al datelor de a îmbunătăți semnificativ experiența profesională și calitatea îngrijirii oferite pacienților. 88% dintre respondenți sunt de acord că utilizarea tehnologiilor digitale duce la îmbunătățirea rezultatelor actului medical. Ei cred în potențialul telemedicinei și al tehnologiei bazate pe Inteligența Artificială de a crește calitatea și accesibilitatea îngrijirii medicale, de a reduce costurile, de a îmbunătăți experiența pacienților și a crește dezirabilitatea locurilor de muncă din sistemul medical. Nu mai puțin de 79% dintre ei sunt de acord că folosirea tehnologiilor potrivite înseamnă mai mult timp disponibil pentru pacienți, iar 77% recunosc rolul acestor instrumente în reducerea nivelului de stres de la locul de muncă. Cu toate acestea, lipsa interoperabilității rămâne o barieră majoră în adoptarea tehnologiilor medicale în spitale și cabinete medicale. 70% dintre respondenții români sunt de acord că restricțiile de partajare a datelor duc adesea la informații incomplete referitoare la pacienți și 63% consideră că nu au suficiente date digitale referitoare la pacienți pentru a influența rezultatele.

Accelerarea tendinței de digitalizare în urma pandemiei a condus la o reală dezvoltare a acestui segment. Care sunt trendurile pe care le preconizați pe această zonă (n.r. – echipamente și soluții medicale)?

Discutăm încă de la începutul pandemiei despre oportunități de dezvoltare a infrastructurii spitalicești și despre digitalizare ca o necesitate a viitorului, însă trebuie să ținem cont de realitatea economică, ce determină necesitatea unei noi abordări în domeniul asistenței medicale. Aici sunt câteva aspecte pe care țin să le punctez:

– constrângerile la nivel global în ceea ce privește resursele determină trecerea la asistență medicală bazată pe valoare – un sistem care are ca scop creșterea accesului la îngrijire și îmbunătățirea rezultatelor la nivel de pacient la un cost mai mic.

– îmbătrânirea la nivelul populațiilor și creșterea impactului bolilor cronice, cum ar fi bolile de inimă și afecțiunile respiratorii creează premisele transferului către telemedicina și către asistența la domiciliu, pentru eficientizarea procesului medical.

– creșterea nivelului de implicare personală atunci când vine vorba de propria sănătate creează oportunități de a ne concentra mai mult pe prevenție și pe menținerea unui stil de viață sănătos

– nu în ultimul rând, digitalizarea în domeniul sănătății a atins acel punct în care valoarea este data nu de produse independente, ci de soluții care cuprind sisteme, dispozitive inteligente, software și servicii. Sistemele IT devin parte integrantă a actului medical

Aceste tendințe din industrie schimbă fundamental tehnologia în domeniul sănătății, aducând noi provocări pentru fiecare dintre noi, fie că vorbim de furnizorii de servicii medicale, clinicieni, partenerii din sectorul guvernamental, companiile din domeniul asigurări sau pacienți.

The post BrandVoice. Era oportunităților îngrijirii personale și transformarea serviciilor medicale appeared first on Forbes Romania.

În domeniul sănătății, abilitatea de a accesa rapid, de a sintetiza și partaja datele este esențială, în timp ce procesele de lucru clinice care sunt ineficiente compromit colaborarea și calitatea îngrijirii. Pentru Philips, care este o companie lider în domeniul tehnologiei medicale, îngrijirea medicală este văzută ca un ecosistem, alimentat de fluxuri de lucru optimizate, de date informatice și de o tehnologie intuitivă, care le permite cadrelor medicale să aibă o perspectivă holistică asupra pacientului, să obțină rezultate mai bune în procesul de tratare și recuperare a acestuia, dar și să crească eficiența operațională și încrederea clinică.

În același timp, liderii din domeniul sănătății știu că un proces de diagnosticare simplificat le va oferi pacienților un plus de valoare. Iar îmbunătățirea experienței medicale se poate face prin integrarea operațiunilor și aplicarea automatizării, a inteligenței artificiale (AI) și a expertizei clinice în momentele critice ale fluxului de lucru.

Transformarea datelor în informații practice

Spre exemplu, fluxul de lucru al departamentului de radiologie este, în mod special, extrem de complex, pentru că aduce împreună un set interconectat de fluxuri de lucru separate. Fiecare pas al procesului imagistic este predispus la întârzieri, variabilitate și lacune în comunicare, iar acestea pot fi extrem de costisitoare. Conform celor mai recente date, 97% dintre departamentele de radiologie¹ din Marea Britanie nu reușesc să îndeplinească cerințele de raportare în orarul contractat. În același timp, un studiu global arată că 23% din activitatea tehnicienilor radiologi este ineficientă² și poate fi automatizată, conform estimărilor acestora.

Unele cadre medicale iau în considerare regândirea livrării serviciilor de radiologie pediatrică pentru a optimiza fluxul de lucru, dar și pentru a îmbunătăți experiența pacienților, a aparținătorilor și a personalului de pe secție. Un astfel de caz este și Children’s Hospital & Medical Center, Omaha (CHMC) din SUA, ai cărui reprezentanți spun că ineficiențele de la nivelul fluxului de lucru pot conduce la costuri sporite și la prelungirea perioadei de internare pentru pacienți.

“Convertirea datelor în informații este probabil unul dintre cele mai importante aspecte pentru a duce îngrijirea medicală la următorul nivel, însă, este și cel mai dificil proces de realizat. Există foarte multe variabile în procesul de luare a deciziilor privind îngrijirea medicală care se adaugă complexității acesteia. Datele trebuie transformate în informații utile cât mai aproape posibil de momentul de luare a deciziilor“, a declarat Christopher Maloney, PhD, doctor în științe medicale și vicepreședintele CHMC. 

Standardizarea îngrijirii are potențialul de a scădea variabilitatea la nivelul fluxurilor de lucru. În același timp, optimizarea standardului de îngrijire permite monitorizarea modificărilor și impactul acestora asupra rezultatelor prin vizualizare, tablouri de lucru și recunoașterea tiparelor cu ajutorul AI.

În cadrul unui parteneriat strategic, Philips împreună cu CHMC creează sisteme care captează și prelucrează date exact la punctul de îngrijire. Prin această colaborare, CHMC a reușit să evalueze cererea, în funcție de volumul de pacienți actuali și previzionați, la nivelul secției principale și să facă tranziția către o livrare a serviciilor de radiologie, eficientă din perspectiva costurilor, descentralizată și la distanță.

Reprezentanții Philips și CHMC subliniază importanța optimizării fluxurilor de lucru în îngrijirea medicală. Asigurarea investițiilor în tehnologie implică dezvoltarea întregii game de capabilități și oferă personalului posibilitatea să acorde cea mai bună îngrijire posibilă. Prin înțelegerea modului în care clinicienii utilizează diferite tehnologii în contextul de îngrijire, echipa IT se poate asigura că aceștia au tot ce le trebuie la dispoziție, în formă digitalizată și integrată.

Eficientizarea fluxurilor de lucru și integrarea cunoștințelor

În contextul în care se estimează că numărul examinărilor radiologice va crește cu 43%³ grație metodelor avansate, există o necesitate mai mare de a avea instrumente de analiză sofisticate, AI și date automatizate pentru a permite aplicarea de fluxuri de lucru integrate la nivelul departamentului de radiologie. Acesta a fost și cazul departamentului de imagistică din cadrul Spitalului Nuestra Señora del Rosario din Madrid, Spania, unde numeroase studii specializate desfășurate aici presupun utilizarea de instrumente de vizualizare avansate pentru analiza aprofundată a rezultatelor. Liderii de aici subliniază provocările integrării acestor instrumente într-un mod care să permită interpretarea unitară, colaborarea, raportarea și partajarea rezultatelor – fără ca acestea să îngreuneze productivitatea fluxului de lucru.

Prin colaborarea cu Philips, Spitalul Nuestra Señora del Rosario a reușit să creeze un spațiu de lucru all-in-one, complet integrat cu o platformă de imagistică dedicată și încorporat în instrumentul de vizualizare a diagnosticului, ceea ce a contribuit la sporirea eficienței. Aceste capabilități colaborative au îmbunătățit semnificativ calitatea raportării și s-au extins dincolo de departamentul de radiologie pentru a-i ajuta pe medici să gestioneze mai bine ciclul de tratament și să optimizeze calitatea îngrijirii.

Creșterea scorului privind satisfacția pacienților

Un flux de lucru îmbunătățit este strâns legat și de satisfacția pacienților. GenesisCare, un furnizor privat de servicii de îngrijire în domeniul oncologiei, cardiologiei și bolilor respiratorii, cu peste 30 de locații din Australia, precum și cu clinici în Marea Britanie și Spania⁴, a văzut direct impactul pe care îl poate avea acest lucru. Cu un ritm rapid de dezvoltare în ultimul deceniu, GenesisCare a avut nevoie să regândească elementele fluxurilor de lucru, clinicile și coordonarea îngrijirii pentru a îmbunătăți experiența pacienților și personalului.

Împreună cu Philips, GenesisCare a co-creat o strategie de îngrijire centrată pe pacient care a evoluat în “Cancer Service of the Future” (serviciile oncologice ale viitorului). Ca prim pas, aceștia au realizat o analiză aprofundată a datelor, urmată de o serie de workshop-uri interactive cu pacienții, cu grupuri de advocacy pe plan național și cu personalul inter-funcțional pentru a determina fluxul actual de pacienți în diferite domenii de tratament.

Rezultatele au dezvăluit cunoștințe bazate pe date referitoare la cum pot fi îmbunătățite procesele pentru a optimiza progresul pacienților de-a lungul tratamentului, precum și moduri de îmbunătățire a elementelor de design ale clinicilor ca parte din experiența pacienților. Dotați cu acest amestec de date hard și soft, liderii GenesisCare au reușit să implementeze o serie de schimbări la nivelul întregii companii care au livrat rapid rezultate. În prima lună de interacțiune, scorul privind satisfacția pacienților (performanța NPS) în cadrul unității din Wembley, Australia, s-a îmbunătățit la 60% și apoi la 84% în lunile următoare.⁵

Numeroși furnizori de servicii medicale se confruntă cu provocări similare. Însă, îmbunătățirea colaborării în domeniul sănătății și a eficienței fluxului de lucru îi poate oferi personalului mai mult timp cu pacienții și poate reduce povara din ce în ce mai mare pusă pe seama clinicienilor. Acest lucru creează o îngrijire mai predictibilă și mai precisă pentru pacienți și o eficiență clinică și operațională sporită pentru organizațiile din domeniul sănătății.

Acest articol a fost dezvoltat de Insider Studios împreună cu Philips și a fost publicat pe www.businessinsider.com.  

Referințe și declinări de responsabilitate:

1. https://www.cqc.org.uk/sites/default/files/20180718-radiology-reporting-review-report-final-for-web.pdf
2. Radiology staff in focus: A radiology services impact and satisfaction survey of technologists and imaging directors. Studiu de cercetare realizat pentru Philips de către The MarkeTech Group, 2019.
3. https://www.itnonline.com/article/top-trend-takeaways-radiology-rsna-2020
4. https://www.geneisiscare.com/us/about-us-ourvision-and-values/
5. Rezultatele studiilor de caz nu pot fi utilizate pentru a estima rezultatele în alte cazuri. Rezultatele în alte cazuri pot varia.

The post Exemple de bună practică în gestionarea complexității fluxurilor medicale de lucru appeared first on Forbes Romania.

Conform Practice Greenhealth, spitalele produc 13 kg de deșeuri pentru fiecare pat în fiecare zi, din care 15 – 25% sunt deșeuri periculoase. În același timp, sistemele medicale ale lumii produc 4% din emisiile de CO₂ la nivel global, mai mult decât industria aviației sau a transportului maritim. Știm, de asemenea, că atingerea obiectivelor globale privind clima depinde în mod esențial de utilizarea mai sustenabilă a materialelor, mai exact de utilizarea circulară a acestora.

În acest context, nu este surprinzător că din ce în ce mai mulți furnizori de servicii medicale sunt nerăbdători să afle ce soluții le putem oferi pentru a putea face alegeri mai responsabile, care să fie atât compatibile cu obiectivele lor de sustenabilitate, cât și cu obiectivele medicale și operaționale. În calitate de producător de tehnologie medicală, Philips și-a asumat angajamentul de a îmbunătăți sănătatea prin inovație, acționând în același timp responsabil față de planetă și societate. Este parte din scopul nostru să devenim o companie lider în soluții medicale circulare – prin tranziția de la produse, la soluții și maximizarea valorii pentru clienți, pacienți și planetă. Designul circular este central acestui demers.

Împreună cu clienții și furnizorii noștri, am dezvoltat o înțelegere aprofundată a fluxurilor materialelor din industrie. În baza acestor date și prin intermediul programului nostru EcoDesign, continuăm să optimizăm designul produselor și soluțiilor noastre pentru a îmbunătăți eficiența energetică și a reduce emisiile și ambalajele. Însă, pentru ca aceste modele circulare să devină răspândite în sectorul medical, trebuie să facem mai mult de atât. Astfel, avem în vedere patru factori:

1. Luarea de la bun început a unor decizii sustenabile

În medie, 80% din impactul total al unui produs asupra mediului, care include energia în timpul utilizării și impactul material, este determinat în etapa de design. EcoDesignul și, în particular, designul circular, reprezintă o abordare care ține cont de toate aspectele procesului de dezvoltare a produsului. Acest lucru presupune conceperea unui produs cu o greutate mai mică și cu conținut reciclat, încă de la inițierea procesului de creare a produsului, precum și conceperea produsului pentru a putea fi reparat și îmbunătățit, modular, reciclabil, cu componente care pot fi recuperate sau recondiționate.

Abordarea integrată
Înainte de a aprofunda aceste aspecte, dorim să spulberăm o concepție greșită: nu există „produs circular”. O soluție circulară este întotdeauna o combinație între un produs și/sau serviciu conceput adecvat și un anumit model de business.

De exemplu, prin implementarea unor modele de business bazate pe utilizare și rezultate, facem tranziția de la comercializarea produsului sau sistemului fizic la oferirea utilizării acestuia „drept serviciu”. Astfel, spitalele pot accesa funcționalități precum imagistică de înaltă calitate, date analitice și date informatice, fără a avea cheltuieli de capital plătibile imediat. În mod similar, recondiționarea sistemelor deținute anterior le permite unităților de îngrijire să-și extindă resursele cu un buget limitat, fără să compromită calitatea.

De la hardware la software și servicii cu impact material minim
În această etapă a digitalizării, este esențial să demarăm procesul de design, având în minte posibilitatea de ‚dematerializare’. Cu alte cuvinte, atunci când ne gândim la cum am putea răspunde nevoilor unui client, ne vom întreba întâi „Putem livra (cel puțin parțial) valoarea dorită de client printr-o soluție digitală/software?”. Până la urmă, lucrurile pe care le facem virtual lasă o amprentă mai mică.

Un bun exemplu este modul în care urmărim filme acasă. La început cumpăram DVD-uri, care includeau player și discurile în sine – produse fizice. Apoi modelul de business s-a modificat și am început să închiriem aceste DVD-uri. Acest lucru a extins viața produselor, sute de oameni având astfel acces la conținut prin aceeași bucată mică de policarbonat. Schimbarea reală a venit atunci când acest serviciu a fost digitalizat, proces prin care conținutul poate fi descărcat și consumat oriunde, fără hardware specializat și fără a fi nevoie să ne deplasăm. Rezultatul? O experiență mai bună pentru consumatori și mai puțină poluare și utilizare de materiale.

2. Schimbarea sistemului și gândirea în context (ecosistem)
   

Designul circular înseamnă să mergi dincolo de conceperea unui produs atractiv și ergonomic pentru momentul prezent, ci mai degrabă să livrezi un produs care poate fi utilizat o perioadă cât mai îndelungată, care funcționează eficient în ecosistemul din jurul său și care poate fi luat înapoi, pentru a-i da un alt scop la finalul ciclului de viață (inițial).

Acest lucru înseamnă că designerii trebuie să se asigure că înțeleg întregul context de utilizare, modul în care va fi utilizat produsul, îmbunătățit, reparat (după utilizare) etc., de asemenea că produsul se încadrează în modelele noi de business în domeniul îngrijirii medicale, precum Centrele de Îngrijire Ambulatorie. Și pentru că nevoile clienților și contextul de utilizare evoluează constant, ei trebuie să se asigure și că designul produsului sau serviciului are o flexibilitate inerentă de a răspunde cerințelor în schimbare.

Putem avea cel mai mare impact, inclusiv asupra mediului înconjurător, păstrând nevoile pacienților ca o prioritate, provocându-ne pe noi înșiși în mod constant: „Care este cea mai bună experiență pe care dorim să o oferim unui pacient, asigurând un flux optim de-a lungul sistemului și îngrijirea de care are nevoie cu echipamente minime? Și într-un context care afectează cel mai puțin capitalul – până la urmă, cu cât putem asigura mai multe tipuri de îngrijitr acasă, cu atât le vom cere pacienților mai rar să viziteze contexte clinice la costuri ridicate și cu amprente uriașe”. De exemplu, în cadrul Philips, putem acum să oferim soluții de monitorizare la distanță în parcursul de îngrijire al unui eveniment cardiac acut, ce permite externarea pacienților din spitale mai devreme și reducerea semnificativă a amprentei de carbon a spitalului.

3. Ne unim forțele de-a lungul lanțului de valori
   

În cadrul Philips, considerăm că designul circular trebuie să fie de la început o discuție între toate părțile implicate, de la un capăt la celălalt – nu doar designeri (de produs), ingineri și specialiști în marketing, ci și designeri de modele de business, departamente financiare, producție etc.

Un aspect esențial în această discuție este vocea clienților noștri din domeniul medical, a autorităților publice și a partenerilor industriali. Alături de aceștia valorificăm metodologiile Design Thinking pentru a co-crea soluții special concepute pentru provocările cu care se confruntă clienții noștri. În aceste sesiuni de co-creare, clienții ne solicită adesea îndrumări: „Cum poate deveni un sistem medical sustenabil? Cum poți tu, partenerul nostru industrial, să ne ajuți să ne atingem țintele regionale privind emisiile de carbon? Trebuie să fiu rezilient, cum construiesc din nou, mai ecologic?”

Pentru a răspunde la aceste întrebări și pentru a ne ajuta clienții să facă alegeri sustenabile, dezvoltăm metode de evaluare a sustenabilității la 360°. Acestea sunt menite să ajute sistemele medicale să optimizeze managementul fluxului de pacienți și să reducă utilizarea resurselor și risipa, prin micșorarea amprentei asupra mediului și îmbunătățirea rezultatului financiar.  Metodele de evaluare abordează toate aspectele îngrijirii: aspecte clinice, operaționale, tehnologice și experiența pacienților și personalului.

4. Experții în design vor asigura viitorul sustenabil
   

În comunitatea de design Philips, spunem adesea că sustenabilitatea începe cu noi. Designul este una dintre funcțiile companiei cu cea mai amplă anvergură. Pe plan extern, aceasta se întinde de la spital la casele pacienților. Pe plan intern, designul are impact aproape asupra tuturor aspectelor activității noastre.

Pentru a ne extinde gândirea circulară, colaborăm cu instituții din lumea științifică și academică și ne asigurăm că ceea ce învățăm este integrat în strategia noastră și în procesele de inovare. De asemenea, am dezvoltat o comunitate activă axată pe designul circular, care include 50 de „campioni în gândirea circulară” ce acționează ca agenți ai schimbării.

The post De ce este designul circular esențial pentru îmbunătățirea serviciilor medicale appeared first on Forbes Romania.

Jan-Willem Scheijgrond, Global Head of Government & Public Affairs Philips

La nivel global, unde s-au făcut cele mai mari greșeli în managementul COVID-19 și ce a funcționat cel mai bine?

Încă dinainte de pandemia COVID-19, sistemele de sănătate din întreaga lume  se confruntau cu multe provocări. De la îmbătrânirea populației și accesul limitat la îngrijire medicală, până la creșterea numărului de persoane cu boli cronice, precum cancer, diabet, boli cardiovasculare, boli respiratorii și boli psihice. Conform datelor furnizate de OMS și Bancia Mondială,  până la 3,5 miliarde de oameni, adică jumătate din populația lumii, nu aveau acces la servicii de sănătate minime. La asta ne raportăm, în timp ce telemedicina, datele digitale ale pacienților și inteligența artificială erau proiecții pentru spitalele viitorului.

Astăzi, s-ar putea spune că cea mai mare greșeală pre-COVID a fost reticența de a adopta soluțiile de îngrijire medicală la distanță și de a-i instruit atât pe reprezentanții sistemului medical, cât și pe pacienți, să le folosească. Cu toții am fost surprinși de viteza și amploarea răspândirii virusului. Guvernele din întreaga lume s-au concentrat pe protejarea cetățenilor și pe reducerea ratelor de incidență, sprijinind în același timp sistemele de sănătate, pentru a reuși să salveze viețile cât mai multor pacienți. De mai bine de un an, cadrele medicale și personalul auxiliar au lucrat fără întrerupere, iar multe companii s-au mobilizat și au alocat resurse importante pentru sprijinirea sistemelor de sănătate. În cazul nostru, Philips – lider mondial în tehnologie medicală – a fost alături de cadrele medicale și a oferit sprijin sistemelor de sănătate cu donații și echipamente medicale esențiale în lupta împotriva COVID-19. De altfel, la începutul pandemiei, am decis mărirea capacității de producție pentru ventilatoarele medicale, echipamente extrem de necesare în această perioadă în tratamentul pacienților diagnosticați cu COVID-19 și aflați în stare critică.

În mod surprinzător, telemedicina și soluțiile digitale au fost adoptate și implementate cu o viteză record în timpul pandemiei COVID-19, astfel încât a fost posibilă reducerea gradului de contaminare în spitale, transferul mai sigur al pacienților între spitale, dar și îngrijirea la distanță a pacienților cu afecțiuni cronice, pentru a-i proteja de riscul infectării. Pe lângă faptul că am asistat la o digitalizare accelerată a sistemului medical, am experimentat o mobilizare și o colaborare incredibilă între toți cei implicați, autorități, spitale publice și private, companii care activează în domeniul sănătății, totul pentru combaterea pandemiei.

Care este lecția dată de pandemie lumii? Credeți că o pandemie va crește acoperirea globală a serviciilor medicale?

Această tranziție rapidă către mediul digital și digitalizare creează cu siguranță premisa pentru accelerarea acoperirii medicale universale (UHC) și atingerea acestui obiectiv până în 2030. La Philips avem o abordare structurată în ceea ce privește extinderea accesului la îngrijire medicală. Ne propunem să îmbunătățim viața a 2,5 miliarde de oameni pe an până în 2030, la nivel global, inclusiv 400 de milioane de oameni din comunități defavorizate. Pentru a contribui la extinderea accesului la îngrijire medicală, ne-am angajat să promovăm neîntrerupt inovația digitală și tehnologică în medicină, dezvoltând noi modele de afaceri și construind parteneriate puternice.

Revenind la UHC, unul dintre rezultatele pandemiei este cooperarea mult mai strânsă și mai dinamică a diferitelor părți interesate în ceea ce privește extinderea accesului la îngrijire și disponibilitatea tot mai mare a instrumentelor capabile să susțină eforturile medicilor. În același timp, conceptul de continuum al sănătății este o abordare cuprinzătoare, cir­culară, pentru a ne gestiona starea de sănătate și de bunăstare – de la o viață sănătoasă, prevenție, diagnostic, tratament minim invaziv, la îngrijirea la domiciliu. În această perioadă, majoritatea țărilor au acordat prioritate îngrijirii celor care au contractat coronavirus, în timp ce viitoarele mame, persoanele cu diabet, bolnavii de cancer, pacienții cu afecțiuni cardiace și mulți alții au beneficiat de acces scăzut la îngrijire medicală. Concentrarea pe întregul continuum al îngrijirii este esențială pentru gestionarea sănătății cronice eficiente.

COVID-19 ne-a aratătat tuturor faptul că o populație sănătoasă este o condiție prealabilă pentru o economie sănătoasă. Trebuie să ne asigurăm că autoritățile înțeleg pe deplin faptul că îngrijirea medicală nu trebuie tratată ca fiind un cost, ci o investiție care aduce stabilitate clară în întreaga economie. Dar pentru a transforma cu succes sistemul medical într-unul digitalizat, trebuie să lucrăm în parte­neriat, în interiorul acestui triunghi al sănătății: cu mediul de afaceri, cel academic și autoritățile publice.

Să privim în viitor. Pandemia trece, coronavirusul rămâne printre noi, la fel ca mii de alți viruși. Ce va fi mai important pentru sistemele de sănătate în viitor: finanțare sau know-how?

Ambele, întrucât se completează în mod natural. Permiteți-mi să vă dau un exemplu: ca urmare a pandemiei, dar nu numai, a existat o mare nevoie de extindere a infrastructurii legate de schimbul de date de sănătate. În Olanda, Philips a participat la dezvoltarea unui portal de schimb de informații COVID-19 care face legătura între medici și facilitează transferul de date despre pacienți, despre simptomatologie, răspunsul la tratament și evoluția bolii.

Aceste tipuri de soluții nu numai că pot sprijini sistemele de sănătate în lupta împotriva COVID-19, dar pot fi folosite și în tratarea și monitorizare multor altor boli. Cu toate acestea, schimbarea necesită cunoștințe și finanțare –  și nu pot funcționa una în absența celeilalte. Sperăm că vom putea în curând să depășim pandemia, iar în acest sens, efortul comun al guvernelor, al experților, al companiilor de tehnologie și al furnizorilor de servicii medicale va fi esențial pentru a răspunde provocărilor care ne așteaptă pe termen scurt și mediu.

Pandemia a testat beneficiile telemedicinei. Pe de altă parte, procedurile medicale (vaccinări, unele examinări și tratamente) nu pot fi efectuate de la distanță. Credeți că există o linie sigură între telemedicină și asistența medicală personală?

Telemedicina s-a dovedit a fi extrem de valoroasă în timpul pandemiei COVID-19, dar aceasta nu este singura situație în care soluțiile la distanță contribuie în mare măsură la extinderea accesului la îngrijire.

Este suficient să menționăm că în fiecare zi, peste 800 de femei din întreaga lume mor din cauza complicațiilor în timpul sarcinii și a nașterii. De asemenea, la nivel mondial, 2 din 3 persoane nu au acces la tehnologie imagistică de bază, cum ar fi ultrasunetele și raze X. Și chiar dacă echipamentul medical adecvat este disponibil, ne confruntăm cu o lipsă de personal medical. Soluțiile Philips, cum ar fi unitățile de terapie intensivă, permit unei echipe de specialiști și asistenți medicali să supravegheze pacienții de la distanță, indiferent unde se află pacientul. După cum se poate vedea, telemedicina nu este importantă doar pentru conectarea unui pacient cu un medic, ci și pentru împărtășirea de informații între profesioniștii din domeniul sănătății.

The post Telemedicina – soluția care poate consolida sistemele medicale pentru a preveni situațiile de criză la nivel global appeared first on Forbes Romania.

Royal Philips a sărbătorit în această lună 130 de ani de inovație, colaborare și responsabilitate socială. De la înființarea companiei, pe 15 mai 1891, în Eindhoven, Olanda, Philips a reușit să se reinventeze continuu, astfel încât să răspundă nevoilor consumatorilor și să facă o diferență reală pentru clienți. Astăzi, Philips este lider în tehnologia sănătății, iar obiectivul său este de a îmbunătăți viața a 2,5 miliarde de oameni pe an până în 2030.

În zilele noastre, aniversarea Philips este privită ca o sărbătoare a inovației, iar moștenirea Philips se măsoară în impactul pozitiv pe care compania l-a avut de-a lungul timpului asupra vieții oamenilor din întreaga lume. Pentru ca o compania ca Philips să își păstreze relevanța timp de 130 de ani, inovația, colaborarea și respectarea celor mai înalte standarde de responsabilitate și sustenabilitate au fost o constantă. Din 2014, compania a decis să se concentreze pe tehnologia medicală, fiind ghidați de importanța sănătății oamenilor. Transformarea portofoliului Philips de la un ansamblu divers la o companie centrată pe tehnologie medicală s-a încheiat anul acesta, odată cu vânzarea diviziei de electrocasnice. Produsele de consum care vizează îngrijirea orală, produsele dedicate mamei și copilului și cele de îngrijire personală (îngrijire personală pentru bărbați, îngrijirea pielii și a părului) vor rămâne în cadrul Philips și vor continua să aibă un rol important în abordarea integrată a îngrijirii continue – health continuum.

Responsabilitate socială

Recunoașterea de către Philips a responsabilității sale sociale datează încă din 1932, când compania a demarat, inițial pentru angajații, ulterior toți locuitorii  din Eindhoven, un proiect de screening pentru tuberculoză. În anii 1990, Philips a contribuit la deschiderea programului național olandez de screening pentru cancerul de sân.

Astăzi, noul cadru Philips include un set cuprinzător de angajamente cheie în aspectele legate de mediu, social și guvernanță corporativă (ESG), care ghidează execuția strategiei companiei. Acest angajament include obiective ambițioase și planuri detaliate de acțiune. Philips este deja neutru în ceea ce privește emisiile de carbon în operațiunile sale și urmează să își reducă emisiile de CO₂ în conformitate cu încălzirea globală de 1,5 ° C și să furnizeze 75% din consumul total de energie din surse regenerabile. Compania își propune, de asemenea, să crească veniturile din economie circulară la 25% din vânzări până în 2025, și să încorporeze practici circulare la toate punctele de lucru, pentru a nu mai elimina deșeurile la gropile de gunoi.

Aerul pe care îl respirăm are un impact direct asupra sănătății și calității vietii, iar Philips este una dintre companiile care și-au aliniat resursele și capabilitățile pentru a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea oamenilor. Astfel, la începutul anului 2020, Airly și Philips au lansat o campanie de crowdfunding “România respiră – Vrem aer curat!”, pentru instalarea senzorilor de monitorizare a calității aerului în cât mai multe orașe din țară. Pentru fiecare senzor instalat într-o locație, Philips România a sponsorizat cel de-al doilea senzor Airly PM care a fost instalat în respectivul oraș, mărind astfel suprafața monitorizată. În prezent, rețeaua de senzori de măsurare a calității aerului respirat este formată din 101 senzori, aflați în 18 orașe din țară.

Ca parte a obiectivului său de a îmbunătăți viața a 2,5 miliarde de oameni pe an până în 2030, Philips se angajează să îmbunătățească accesul la îngrijire pentru 400 de milioane de persoane din comunitățile defavorizate. În România, la finalul anului 2020, Philips a demarat campania Faces of Joy, în parteneriat cu Fundația Inovații Sociale Regina Maria. Scopul inițiativei a fost de a extinde accesul la îngrijire medicală pentru cei care se confruntă cu condiții dezavantajate economic. Astfel, în pedioada decembrie 2020- martie 2021, fiecare periuță de dinți Philips Sonicare achiziționată a egalat tratamentul dentar gratuit pentru un beneficiar. Peste 150 de beneficiari au primit peste 500 de tratamente dentare, cu ajutorul și în clinicile sociale ale Fundației.

Fundația Părinți din România, în parteneriat cu Fundația Philips și cu sprijinul Philips România, au lansat la finalul lui 2019 o inițiativă care viza extinderea accesului la servicii medicale de specialitate pentru categoriile sociale vulnerabile din Transilvania. În cadrul programului, o echipă de medici a vizitat 24 de comunități din județele Cluj și Alba pentru a oferi consultații și ecografii gratuite. Cei 800 de beneficiari au participat și la activități de informare și sesiuni de instruire dedicate părinților, cu scopul de a crește nivelul de educație în legătură cu prevenția în arii precum alăptarea, diversificarea, vaccinarea, bolile copilăriei, bolile de colectivitate, dezvoltarea copilului și alimentația sănătoasă. Sesiunile vor fi însoțite de materiale educaționale accesibile tuturor locuitorilor din comunități.

Tot anul trecut, Philips România a anunțat donarea unui ecograf portabil Lumify, care intră acum în dotarea elicopterului SMURD din punctul Aeromedical al Regiunii de Nord-Vest a țării, consolidând astfel angajamentul de a contribui la creșterea accesului la tehnologie pentru pacienți și pentru personalul medical din România. Philips Lumify este un ecograf portabil, cu ultrasunete, care utilizează aplicația mobilă Lumify, prin care poate fi conectat direct la o tabletă sau un smartphone. De asemenea, ecograful mobil facilitează consultarea cu alți medici, în timp real, indiferent de locul în care se află aceștia. În acest mod, medicii pot oferi sprijin echipei aflate pe teren și pot pregăti eventualele proceduri de care pacientul are nevoie atunci când ajunge la spital.

Inovare și antreprenoriat

Inovațiile actuale Philips cuprind un spectru larg, de la viață sănătoasă și prevenție, până la diagnostic, tratament și îngrijire la domiciliu. Prin aducerea în același loc a dispozitivelor, sistemelor software și a inteligenței artificiale(AI), compania dezvoltă astăzi soluții inteligente, care vin în ajutorul beneficiarilor din întreaga lume și contribuie la adoptarea unui stil de viață sănătos. Astfel, permite furnizorilor de servicii medicale să îndeplinească obiectivul cvadruplu: îmbunătățirea experienței pacientului, îmbunătățirea rezultatelor sistemului medical, scăderea costului îngrijirii și îmbunătățirea vieții profesionale a echipei medicale.

Noua sculptură a lui Gerard Philips

Ca un omagiu adus pentru cei 130 de ani de inovație și colaborare, Philips va oferi o lucrare de artă a lui Gerard Philips, ce va fi amplasată în centrul orașului Eindhoven, într-o locație publică, recent dezvoltată.

Gerard Philips împreună cu tatăl său, Frederik Philips, au fondat compania. Ulterior, Gerard a înființat laboratoarele de cercetare Philips din Eindhoven, un fundament puternic al forței globale de inovație Philips de astăzi, care include în prezent cinci hub-uri și multiple site-uri de inovare și producție. Philips investește anual 1,8 miliarde EUR pentru cercetare și dezvoltare, pentru a alimenta creșterea și proprietatea intelectuală a companiei, care cuprinde aprox. 59.000 de drepturi de brevet și 31.000 de mărci comerciale.

În România, compania Philips este prezentă pe piață cu operațiuni de distribuție, dar și de producție, prin fabrica de la Orăștie, unde în prezent își desfășoară activitatea peste 150 de angajați. Fabrica din România a fost preluată în 2009, de la Saeco și este una dintre cele două unităţi de producţie din Europa ale Philips, specializate în realizarea de aparate automatizate de cafea. Iniţial, unitatea de producţie s-a specializat în realizarea espressoarelor de cafea, pentru ca apoi să îşi extindă activitatea cu produse pentru igiena orală din gama Sonicare.

The post 130 de ani de inovație, colaborare și responsabilitate socială Philips appeared first on Forbes Romania.

Am discutat cu Marcin Molin, manager general al diviziei Philips Personal Health pentru Europa de Sud-Est, despre rezultatele studiului, impactul social al sănătății orale, dar și despre inițiativele Philips menite să contribuie la îmbunătățirea calității vieții pentru români.

Ce înseamnă, pentru Philips, un business sustenabil?

Philips este o companie de top în domeniul tehnologiei medicale, iar obiectivul nostru este să îmbunătățim sănătatea și starea de bine a oamenilor prin inovație. Să acționăm responsabil față de planetă și de societate face parte din ADN-ul nostru și sunt sigur că este cel mai bun mod de a crea valoare, pe termen lung, pentru consumatorii, clienții și partenerii noștri. Construind pe experiența dobândită în sustenabilitate și dezvoltare durabilă de-a lungul anilor, am adoptat o serie de angajamente de Mediu, Sociale și Guvernanță Corporativă (Environmental, Social and Corporate Governance – ESG) pe care ne bazăm strategia. De exemplu, avem emisii neutre de carbon în operațiunile noastre, electricitatea este generată 100% din surse regenerabile, peste 70% din vânzări vin din Produse și Servicii Verzi, 15% din vânzări vin din venituri circulare, reciclăm 90% din deșeurile operaționale și trimitem zero deșeuri la gropile de gunoi.

Sigur că aceste eforturi nu au trecut neobservate, iar eu sunt extrem de mândru de recunoașterile obținute, care ne onorează și ne motivează: Philips este inclusă deja de opt ani consecutivi în lista A a CDP Climate Change; obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră sunt aprobate de inițiativa Science Based Targets; ne situăm pe primele locuri în Indicele Dow Jones de Dezvoltare Durabilă, clasificare S&P privind dezvoltarea durabilă și clasamentul Sustainalytics. De asemenea, Philips a obținut locul 2 în 2020 în topul Wall Street Journal al primelor 100 de companii gestionate de o manieră responsabilă din lume.

Cum ați marcat, în acest an, 20 martie, Ziua Mondială a Sănătății Orale?

Importanța sănătății orale – și legătura cu starea generală de sănătate – atrage în continuare atenție în întreaga lume. În ultima lună, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a propus o rezoluție pentru a redefini abordarea tradițională a sănătății orale, prin o abordare preventivă. Aceasta subliniază faptul că o bună sănătate orală joacă un rol cheie în ceea ce privește starea generală de sănătate și de bine și include un plan de acțiune care promovează și integrează prevenirea bolilor. Rezoluția este în prezent susținută și de diverse organizații globale, iar Philips împărtășește de mulți ani un punct de vedere similar.

Acum, la mai mult de un an de pandemie, oamenii sunt mai atenți, mai conștienți și mai interesați ca oricând de propria sănătate și de rolul îngrijirii preventive, ceea ce generează o mai mare responsabilitate în rândul medicilor stomatologi, liderilor de industrie și oamenilor de știință, de a răspunde nevoilor pacienților și a le susține obiectivele de sănătate.  În acest an, desfășurăm campania Fețele Bucuriei, în parteneriat cu Fundația Inovații Sociale Regina Maria. Scopul nostru este de a contribui la angajamentul de a extinde accesul la sănătate pentru cei care se confruntă cu o situație economică nefavorabilă. În acest moment, peste 150 de beneficiari au primit peste 500 de tratamente stomatologice, cu ajutorul și în clinicile sociale ale Fundației Inovații Sociale Regina Maria.

Ați demarat, la finalul anului trecut, campania „Fețele Bucuriei“, împreună cu Fundația Inovații Sociale Regina Maria. Care este misiunea Philips?

Da, campania Fețele Bucuriei a început în luna decembrie, construind în jurul importanței reducerii inegalităților în sănătate și oferind acces la servicii medicale de calitate. Lipsa accesului la servicii medicale accesibile, de calitate, este una dintre cele mai presante probleme ale vremii, nu doar în România, ci și în lume. În cadrul Philips, ne străduim să îmbunătățim viața oamenilor și a comunităților pe care le deservim, răspunzând la nevoile acestora – astfel am dezvoltat această campanie, motivați de misiunea noastră de a asigura o viață mai bună.

Știind că o dantură sănătoasă și un zâmbet frumos ne influențează starea generală de bine și de sănătate, trebuie să ne punem întrebarea ce se întâmplă când nu avem acces la îngrijire orală adecvată? Abordăm această problemă și extindem accesul la servicii medicale prin campania ‘Fețele Bucuriei’, printr-un mecanism simplu, dar de impact. Fiecare periuță de dinți Philips Sonicare achiziționată în perioada decembrie 2020 – martie 2021 echivalează cu un tratament dentar gratuit pentru un beneficiar al Fundației Inovații Sociale Regina Maria, care altfel nu ar fi avut resursele necesare.

Prevenția este esențială.  Cu obiectivul global de a îmbunătăți viața a 2,5 miliarde de persoane pe an până în 2030, aceasta este doar una dintre modalitățile prin care Philips și-a asumat angajamentul de a sprijini sănătatea oamenilor în continuumul sănătății pe termen lung.

Educarea şi conştientizarea importanţei igienei orale este esențială. Ce soluții propune Philips pentru a aduce îmbunătățiri în acest domeniu în România?

În cadrul campaniei Fețele Bucuriei, am demarat un studiu de cercetare care se axează pe analizarea 1) atitudinii românilor privind sănătatea orală în ultimul an, sub impactul pandemiei; 2) impactului emoțional al sănătății orale asupra stării generale de bine. Știm că o bună sănătate orală nu este esențială doar pentru prevenirea afecțiunilor la nivelul cavității bucale, danturii și gingiilor, ci afectează și încrederea și starea generală de sănătate. Ei bine, rezultatele studiului au confirmat ceea ce intuiam, punctând faptul că o igienă orală deficientă are un puternic impact psihologic, persoanele nemulțumite de propria sănătate orală având o mai mare tendință să se simtă mai puțin apreciate de cei din jur, în timp ce o sănătate orală mai bună înseamnă o mai mare încredere în sine. Astfel, acest studiu a arătat cât de important este să fim în continuare consistenți în ceea ce privește comunicarea sănătății orale și, în plus, să fim atenți la importanța dezvoltării mai multor programe de conștientizare și informare.

Cu toate acestea, considerăm că promovarea activă a legăturii dintre sănătatea orală și starea de sănătate generală este vitală pentru îmbunătățirea vieții oamenilor. Trebuie să fim conștienți că sănătatea cavității bucale presupune mai mult decât perierea corespunzătoare a dinților în cadrul rutinei zilnice, ci și curățarea între dinți (aproximativ 40% din suprafața danturii) și a limbii. Fiind brandul de periuțe de dinți electrice cel mai recomandat de medicii stomatologi din întreaga lume, considerăm că este datoria noastră să îi ajutăm pe clienți să își îmbunătățească sănătatea orală și să dezvolte obiceiuri bune pentru viață.

Cum a influențat pandemia comportamentul oamenilor în privința îngrijirii orale?

Pandemia de COVID-19 are în continuare consecințe asupra sănătății, sociale și economice și afectează foarte mult asigurarea serviciilor de sănătate, inclusiv cele stomatologice. În primele faze ale crizei sistemului public de sănătate, guvernele din întreaga lume le-au recomandat medicilor stomatologi să amâne procedurile stomatologice opționale și să ofere doar tratamente de urgență, atât pentru prevenirea răspândirii infecțiilor, cât și pentru a reduce povara secțiilor de urgență ale spitalelor. Această abordare a alimentat temerile pacienților de a contracta virusul în timpul vizitelor la stomatolog și pare că a confirmat și imaginea îngrijirii orale ca opțiune, nu necesitate. În majoritatea statelor europene, cabinetele stomatologice au început să se redeschidă ușor în primăvara și vara anului 2020, cu recomandări actualizate constant cu privire la siguranța procedurilor necesare.

În același timp, studiul nostru, realizat de Cult Market Research, a indicat mai multe aspecte legate de sănătatea orală și îngrijirea orală de rutină a românilor în ultimul an. De exemplu, 43% dintre respondenți nu au mers la medicul stomatolog în ultimul an și 53% dintre aceștia au declarat că au evitat vizitele la stomatolog de teama noului Coronavirus, în timp ce 57% dintre participanții la studiu au acordat mai multă atenție modului în care se spală pe dinți, în ultimul an. Confruntați cu vulnerabilitatea propriei stări de sănătate, oamenii sunt tot mai axați pe ceea ce este cel mai important pentru ei – sănătatea și siguranța proprie și a celor dragi. Ne aflăm în centrul unei schimbări de paradigmă, atât în ceea ce privește mentalitatea oamenilor cât și în ceea ce privește modul în care sistemele medicale digitalizează și adaugă servicii de telemedicină în portofoliile lor. Într-o perioadă în care oamenii sunt acasă în majoritatea timpului și consideră starea de sănătate o prioritate, sănătatea la domiciliu este esențială. De aceea, în cadrul Philips, utilizăm cele mai noi tehnologii pentru a oferi soluții inteligente, personalizate, care le permit oamenilor să își gestioneze propria stare de sănătate în orice situație.

Cum au evoluat noile tehnologii în ultimul deceniu în domeniul sănătății orale? Ce pași importanți a făcut Philips în acest sens?

Înainte de pandemie, știam cât de dificil le este consumatorilor să respecte și să păstreze rutina de igienă orală zilnică recomandată de medicii stomatologi. Vă pot da un simplu exemplu: majoritatea nu își periază dinții timp de două minute, de două ori pe zi, conform recomandării, și mulți nu curăță anumite zone din gură, în special în partea din spate unde încep de multe ori problemele. De aceea studiem și concepem produse adaptate nevoilor consumatorilor, ajutându-i să utilizeze produsul cu motivație și plăcere, conform recomandărilor, și să obțină rezultate optime. Aceasta înseamnă și că le putem oferi consumatorilor informațiile de care au nevoie pentru a lua decizii mai bune în ceea ce privește sănătatea. Printr-o mai mare conectivitate personală posibilă prin intermediul aplicațiilor ușor de utilizat—disponibile împreună cu produsele noastre de îngrijire orală— putem acum să îi îndrumăm mai bine pe clienți în ceea ce privește metodele de periere și să le permitem să vadă punctele oarbe.

Din propria mea experiență, știm și că oamenii își schimbă adesea comportamentul când văd consecințele care rezultă. Utilizăm conectivitatea și datele pentru a le arăta oamenilor cum exact să aibă grijă de propria sănătate și le oferim recomandări de măsuri pe care le pot lua pentru a-și îmbunătăți sănătatea.

Reluând pur și simplu răspunsul în ceea ce privește transformarea sănătății orale, adăugăm elemente digitale produselor noastre care le permit oamenilor să facă alegeri mai sănătoase în ceea ce privește stilul de viață și să aibă o viață mai bună. Iar acesta este un lucru de care sunt foarte mândru și la care contribui cu inspirație când intru în birou în fiecare zi.

Recent ați realizat un studiu care leagă sănătatea dentară de stima de sine. Care sunt cele mai importante concluzii la care ați ajuns?

Așa cum am menționat, acest studiu a validat percepția pe care mulți dintre noi o împărtășim, respectiv faptul că o dantură sănătoasă sau un zâmbet frumos influențează modul în care ne simțim și starea generală de bine. Impactul unei îngrijiri orale complete este și mai profund când vine vorba de modul în care percepem atitudinea celor din jurul nostru și modul în care afișăm încredere în alții sau în sine. Studiul a arătat că 90% dintre respondenți consideră că zâmbetul lor poate fi îmbunătățit, iar 7 din 10 participanți consideră că ar avea de câștigat social și profesional de pe urma unei îngrijiri orale mai bune, ceea ce accentuează faptul că o îngrijire dentară corespunzătoare are impact direct asupra stării personale de spirit și a încrederii în sine.

Ceea ce consider că este cu adevărat important este faptul că sănătatea orală depinde atât de interacțiunea cu medicul stomatolog cât și de o rutină a îngrijirii orale consistentă și corespunzătoare. Aș recomanda vizitarea medicului stomatolog, în special de la o vârstă fragedă. Aș dori să încurajez oamenii să meargă la medicul stomatolog cu regularitate și să urmeze sfatul acestuia. Cele mai frecvente două tipuri de afecțiuni orale, cariile dentare și boala parodontală, pot fi prevenite complet printr-o rutină de îngrijire orală eficientă, respectiv perierea de două ori pe zi timp de 2 minute. Este important de reținut că sănătatea orală bună este pentru toată viața, nu doar pentru Ziua Mondială a Sănătății Orale și dezvoltarea acestor obiceiuri de la o vârstă fragedă poate avea un impact pozitiv asupra sănătății și stării de bine pe termen lung.

The post Sănătatea Orală în strânsă legătură cu stima de sine și starea de spirit appeared first on Forbes Romania.