Philip Morris Moldova has been certified as a Top Employer for the fifth time. The distinction reaffirms the company’s commitment to creating a workplace where people feel motivated and inspired to grow professionally. According to Philip Morris Moldova Director Elena Naumenko, the Top Employer certification demonstrates that employees are the top priority of the company, which has been investing in people, the economy, and a sustainable future for 30 years.

The Top Employer certification is the result of an independent assessment conducted by the Top Employers Institute and represents recognition of excellence in human resources practices.

“This year, Philip Morris Moldova marks 30 years of presence on the Moldovan market. The Top Employer certification once again confirms that Philip Morris aims to be a reliable partner for the state – not only through contributions to the national budget and investments in the economy, but also by ensuring employee well-being and fostering a positive and motivating work environment. People are the ones who accelerate innovation and development; therefore, we will continue to invest in excellent working conditions here in Moldova,” said Elena Naumenko, Director of Philip Morris Moldova.

At a global level, Philip Morris International (PMI) has been certified as a Top Employer for the tenth year in a row, being one of only 17 multinational organizations worldwide to receive this recognition from the Top Employers Institute. The company employs more than 83,000 people globally, and its organizational culture is built on collaboration, respect, and diversity.

“PMI is honored to be recognized as a Top Employer for ten consecutive years—an achievement that underscores the quality and consistency of our people practices on a global stage,” stated Fred Patitucci, Group Chief People & Culture Officer at PMI. “We strive to create an environment where everyone feels empowered to grow, contribute, and thrive. This milestone reflects the passion and dedication of our teams worldwide. Looking ahead, we’ll continue setting the benchmark for modern employment – investing in growth, inclusion, and well-being to attract and develop exceptional talent.”

Top Employers Institute is the global authority on recognising excellence in People Practices. Through the Top Employers Programme, participating companies can be certified and recognised as an employer of choice. The certification is awarded to organisations based on the participation and results of the HR Best Practices Survey covering six HR domains consisting of 20 topics such as People Strategy, Work Environment, Talent Acquisition, Learning, Diversity & Inclusion, and Wellbeing.

*Sponsored content

The post Philip Morris celebrates 30 Years in Moldova with a new Top Employer certification appeared first on Forbes Romania.

În drumul către noua normalitate, liderii transformării își conduc companiile cu pași siguri către noi obiective esențiale progresului.

Un astfel de lider al schimbării este Tommaso Di Giovanni, VP Market Activation & Support în cadrul Philip Morris International, cu care am vorbit după Forumul Economic de la Delphi (Grecia).

Cea mai importantă lecție a ultimilor doi ani este că orice criză, indiferent de natura sa, este însoțită și de oportunități. Pornind de la acest raționament, care sunt, în opinia dumneavoastră, oportunitățile mediului de afaceri, inclusiv din România, în noul context economic, politic și social (umanitar)?

Pandemia globală a dat lumea peste cap în ultimii doi ani, însă, în același timp, a accentuat importanța științei și a colaborării dintre sectorul public și cel privat pentru a rezolva probleme grave de la nivelul societății și al sistemelor de sănătate publică. 

Soluția la pandemia de COVID a fost găsită, în principal, datorită științei, care a identificat provocările medicale și de sănătate publică, precum și datorită colaborării dintre sectorul public și cel privat, în baza căreia au fost elaborate politici publice și vaccinuri, iar populația a fost informată cu privire la acestea. Guvernele, cu abilitatea lor de a încuraja comportamentele corecte atât în rândul companiilor, cât și al populației, au colaborat îndeaproape cu companiile private care aveau cunoștințele, dimensiunea și expertiza necesare pentru a dezvolta vaccinuri.

Aceeași paradigmă poate fi aplicată și în cazul fumatului și al sănătății publice. Companiile, cum este Philip Morris International, sunt astăzi în măsură să dezvolte și să comercializeze alternative mai puțin nocive la țigări pentru toți acei adulți care altfel ar continua să fumeze. Iar guvernele pot stimula această dezvoltare prin crearea unui mediu propice pentru a încuraja companiile să investească, iar consumatorii să aibă încredere în alternativele care nu ard și să fie încurajați să facă o schimbare. 

Este o soluție de bun simț. PMI lucrează de peste un deceniu la alternative mai puțin dăunătoare la țigări, cum ar fi produsele fără fum din care fac parte și dispozitivele care încălzesc tutunul, precum IQOS. Aceste produse nu ard tutunul și generează niveluri medii ale compușilor chimici nocivi semnificativ mai scăzute decât cele prezente în fumul de țigară. Deși aceste produse nu sunt lipsite de riscuri și eliberează nicotină, care creează dependență, știința a confirmat potențialul de sănătate publică al acestor produse, iar multe guverne au luat măsuri pentru a le sprijini. SUA – un pionier în acest domeniu, Marea Britanie, Noua Zeelandă, Grecia și Italia sunt câteva dintre acestea. Însă se poate face mai mult. Dacă parteneriatul dintre companii și sectorul public este acceptat, în unele țări țigările ar putea dispărea în mai puțin de o generație.

Care sunt noile calități pe care trebuie să le aibă un lider în „noul normal” pentru a face față vremurilor incerte, precum și schimbărilor venite din partea pieței?

Deschiderea, adaptabilitatea și reziliența sunt întotdeauna calități câștigătoare pentru un lider. Dar, astăzi, acestea sunt chiar mai importante. Liderii trebuie să înțeleagă că sectorul privat poate genera o schimbare reală și că aceasta poate fi benefică pentru compania lor și pentru societate, în general. Liderii trebuie să încurajeze un mediu în care angajații să poată contribui cu tot ce au mai bun și să se sprijine reciproc. Acest lucru va conduce la inovația și concentrarea pe consumator necesare pentru a continua să prospere în vremuri nesigure și pentru a răspunde așteptărilor societății. Companiile și societatea nu sunt în opoziție. Dimpotrivă.

Având în vedere accentul din ce în ce mai mare pus pe tehnologie și inovație în domeniul bunurilor de consum, în paralel cu provocările economice, sanitare, climatice și sociale, liderii și decidenții politici trebuie să se adapteze și să joace un rol esențial pentru a construi încredere și pentru a promova progresul.

Într-o perioadă în care „știrile false” au acaparat spațiul public, cum vedeți rolul informării corecte în facilitarea procesului decizional al unui manager/al unei companii, care trebuie să își adapteze rapid strategia de business? Care este impactul mai amplu al dezinformării și al știrilor false asupra societății?

Paradoxul zilelor noastre moderne este că trăim într-o eră a supraîncărcării cu informații, dar recunoașterea informațiilor corecte este disproporționat de dificilă pentru mulți. Toate acestea se întâmplă într-un moment în care informațiile bazate pe dovezi sunt mai importante ca niciodată, în timp ce ne străduim să gestionăm probleme globale fără precedent, cum ar fi sănătatea, clima și crizele umanitare globale. Pe scurt, accesul la date și fapte exacte este esențial, ceea ce înseamnă că noi toți trebuie să ne asigurăm de acest lucru. 

Dezinformarea și teoriile conspirației continuă să câștige credibilitate. Adesea, acestea înlocuiesc știința, faptele și expertiza. Această erodare a adevărului obiectiv împiedică progresul, amenințându-ne pe toți, fie la nivel de corporații, de factori de reglementare, fie la nivel individual. Informațiile incorecte interferează cu alegerile, seamănă discordie și influențează factorii de decizie politică să ia decizii proaste. 

La PMI, credem că știința și faptele obiective sunt esențiale pentru progres. Cu siguranță același lucru se întâmplă și când vorbim despre reducerea riscurilor asociate consumului de tutun. Astfel, marea majoritate a mesajelor care contestă viziunea unui viitor fără fum nu se bazează pe știință ci pe ideologie, caracterizări eronate și supoziții false.

Dacă ar fi să faceți un top trei al celor mai importanți pași pe care un manager ar trebui să îi urmeze atunci când colectează informațiile necesare pentru a-și dezvolta afacerea, cum ar arăta acesta?

Aș spune că cei mai importanți pași pe care un lider de business ar trebui să îi facă atunci când își adună informațiile necesare pentru a-și dezvolta afacerea sunt, în primul rând, să recunoască faptul că, din păcate, cultura modernă de consum avid de știri este un teren fertil pentru dezinformare și diseminarea de informații eronate.

Prin urmare, este esențial ca liderii să se străduiască să gestioneze dezinformarea și diseminarea de informații eronate și să se asigure că angajații, cetățenii și consumatorii au acces la informații corecte care să îi ajute să ia decizii în cunoștință de cauză. 

Și, în cele din urmă, un lider trebuie să identifice sursele de informații exacte, să verifice aceste surse și apoi să distribuie informațiile tuturor părților interesate relevante. Capacitatea de a lua decizii în cunoștință de cauză poate fi cea mai mare responsabilitate pe care o are un lider de afaceri.

Privind la noul context social și politic, care sunt principalele „bariere” care stau în calea progresului?

Dezinformarea și diseminarea de informații eronate se află în fruntea listei de bariere care împiedică progresul societății. Haosul și nesiguranța epocii noastre, împreună cu puterea social media și modul nostru de viață mereu activ, mereu online, contribuie, cu siguranță, la acest fenomen. 

În lumea de astăzi, există o nevoie tot mai mare de informații veridice. Știința trebuie să facă parte din dialogul nostru social. Nu mai putem vedea lucrurile în „alb sau negru”, trebuie să fim capabili să vedem că există o multitudine de nuanțe de gri. Iar în acest context, toate părțile implicate trebuie să aibă, pe de o parte, dreptul de a comenta și de a contribui, iar pe de altă parte, dreptul de a avea acces la aceste informații. Un dialog bazat pe rațiune și știință, nu pe ideologie. 

În cele din urmă, deși inovarea este esențială pentru a stimula productivitatea, sustenabilitatea și îmbunătățirea standardelor de viață, acest lucru se poate realiza cu adevărat numai dacă guvernele aplică politici care vizează atât inovarea, cât și egalitatea. 

Transformarea afacerii PMI se bazează pe fapte și date. Cum influențează această transformare supraîncărcarea informațională și accesul la informații corecte? Care este impactul asupra societății/consumatorilor? 

Permiteți-mi să vă dau un exemplu concret, relevant pentru industria noastră. Există un număr mare de cercetări în întreaga lume, de exemplu în Franța (Odoxa) și în Regatul Unit (Public Health England), care arată că adulții fumători sunt în mod constant dezinformați cu privire la beneficiile trecerii la produse fără fum în comparație cu continuarea fumatului. Doar o mică parte din aceștia înțelege astăzi că nivelurile ridicate de compuși nocivi din fumul de țigară sunt produse de ardere. Dacă nu înțeleg acest lucru, cum pot fumătorii adulți să aprecieze valoarea produselor care nu ard și care generează niveluri medii ale compușilor nocivi semnificativ mai reduse? Și care este consecința în acest caz? Că mulți dintre ei continuă să consume țigări în loc să treacă la alternative mai bune, fără fum. Acest lucru este în detrimentul sănătății lor și al sănătății publice. 

Încercăm să abordăm această dezinformare și să împărtășim în mod transparent cercetările noastre cu comunitatea științifică, guvernele și autoritățile de reglementare. Și suntem întotdeauna deschiși la dialog cu cei care ni se opun și răspundem la întrebări și clarificăm neînțelegerile. De asemenea, suntem mereu dispuși să ne angajăm în discuții cu mass-media și cu publicul larg. Însă putem și trebuie să facem mai mult pentru a informa publicul cu privire la chestiuni serioase cum este aceasta. Acest lucru este valabil pentru industria noastră și nu numai. Informațiile sunt esențiale pentru a determina schimbări de comportament și pentru a îmbunătăți mai repede sănătatea publică și societatea.

Politicienii, autoritățile de reglementare sau alți actori acordă suficientă atenție faptelor și dovezilor privind știința PMI?

Nu este neobișnuit ca o companie mare care trece printr-o transformare fundamentală să se confrunte cu reacții de respingere. Întotdeauna vor exista oameni care se vor agăța de trecut și vor lupta împotriva progresului. La PMI, întâmpinăm și mai multă opoziție din cauza animozității istorice față de industria noastră. Noua noastră misiune este privită cu scepticism de unii, în ciuda progreselor măsurabile pe care le facem pentru atingerea obiectivelor noastre. Nu vom permite ca acest lucru să ne oprească.

Guvernele și experții din domeniul sănătății încearcă de zeci de ani să reducă consumul de țigări. Și au avut un oarecare succes. Cu toate acestea, în prezent, în lume există peste 1 miliard de fumători (dintre care 5 milioane în România), iar Organizația Mondială a Sănătății anticipează că acest număr va fi aproximativ același și în 2025. 

Cu toții putem face mai mult. La PMI, facem deja pași mari în această direcție. Producem alternative la țigări pe care fumătorii actuali sunt dispuși să le adopte. Ne-am reorientat practic toate resursele pentru a construi un viitor fără fum, dar știm că ritmul schimbării va fi mult mai rapid dacă fiecare își va juca rolul. 

Avem nevoie ca oficialii din domeniul sănătății publice și guvernele să actualizeze legile elaborate cu zeci de ani în urmă, când nu existau produse fără fum. Legile revizuite trebuie să îi încurajeze pe adulții care altfel ar continua să fumeze să treacă la alternative mai bune. Iar organizațiile anti-tutun ar trebui să lase în urmă vechile lupte ideologice împotriva industriei și să se concentreze pe soluții pragmatice care să fie în beneficiul persoanelor care fumează și al sănătății publice. 

Cu sprijinul adecvat din partea autorităților de reglementare și a societății, credem că am putea asista la eliminarea țigărilor în doar 10-15 ani, în multe țări.

The post Liderii transformării appeared first on Forbes Romania.

În fața provocărilor, Emma Zeicescu nu dă înapoi. Este un profesionist care crede în transformare, ca principiu de viaţă, iar după 21 de ani de media a ales să schimbe direcția și să se alăture companiei Philip Morris România. Am stat de vorba cu Emma Zeicescu care, din ianuarie este  Director Communications în cadrul Philip Morris România, despre noul rol și nevoia unui dialog autentic.

Un interviu cu Emma Zeicescu, Director Communications Philip Morris România

Ce înseamnă pentru jurnalistul Emma Zeicescu să se alăture Philip Morris România și cum privești viziunea „unui viitor fără fum”?

Îndrăznește să visezi, eu așa funcționez! Pentru mine, ca om și jurnalist, a fost o decizie asumată să mă alătur Philip Morris România. După 21 de ani de media, simțeam nevoia unei provocări profesionale. Cei care mă cunosc știu că îmi doream de ceva vreme să învăț ceva nou, să schimb puțin direcția și chiar, de ce nu, să mă reinventez. Așa că mi-am urmat instinctul. M-am bucurat să găsesc aici colegi prietenoși, adevărați profesioniști și oameni gata să își ofere sprijinul lor. Mi-am dorit să fiu parte din această conversație serioasă despre viitorul fără fum, în modul cel mai autentic. 

Mi-am pus și eu întrebarea cum construim un viitor fără fum, iar răspunsul primit a fost unul care m-a convins. Cifrele Organizației Mondiale a Sănătății ne arată că există peste 1 miliard de fumători la nivel global și că numărul nu se va schimba foarte mult până în 2025. Aceștia au nevoie de o soluție care să funcționeze pentru cât mai mulți dintre ei. Philip Morris International și-a asumat misiunea de a înlocui complet țigările, cât mai curând posibil, cu alternative mai bune la continuare fumatului. Ne concentrăm resursele pe dezvoltare, știință și pe comercializarea responsabilă a produselor fără fum. De ce facem acest lucru? Pentru că aceste produse inovatoare nu ard tutunul și nu produc fum. Ele produc un aerosol care conține niveluri semnificativ reduse ale compușilor chimici nocivi care cauzează bolile asociate fumatului. Așadar, decizia mea a fost una informată, responsabilă și care a dus și la un alt parcurs al meu ca fumător. Am ales pentru mine o alternativă mai bună! Îi încurajez pe cei care nu fumează să nu se apuce, iar pe cei care sunt fumători să renunțe la acest obicei dacă reușesc. Cei care nu reușesc au alternative mai bune la continuarea fumatului.

În era tehnologiei și a vitezei, cum vezi o reală strategie de comunicare?

Trebuie să recunoaștem că trăim vremuri absolut particulare, cu salturi tehnologice majore, cu o viteză inimaginabilă, în care ai două opțiuni, să te adaptezi sau nu. Vin din vremurile în care exista telefon cu cuplaj inclus, iar de branding și strategie am aflat când am ajuns la facultate. Eu simt că în materie de comunicare, indiferent de industrie, trebuie să fii proaspăt, creativ, flexibil, asumat și să nu ratezi oportunitățile. Trăim în 2022, era digitală! Am marele noroc de a avea aici, la Philip Morris România, o echipă de comunicare care știe ce face, de la strategie la execuția finală, iar asta este minunat! Ne pregătim pentru o primăvară plină, cu evenimente corporate, educație în materie de alternative fără fum și o nouă abordare a comunicării. Lucrăm la toate împreună, în echipă! 

O Românie fără fum poate face o diferență pentru milioanele de fumători adulți care aleg să continuă să fumeze – la nivel de societate, cât și individual. Din punctul tău de vedere, care sunt pașii care fac o comunicare eficientă, astfel încât mesajul companiei să se facă auzit și care sunt barierele pe care le poți întâmpina?

Îmi doresc să fim cei care poartă o conversație reală, un dialog firesc, din care să nu lipsească informațiile fundamentate științific. De exemplu, foarte puțini fumători știu că nicotina NU este cauza principală a bolilor asociate fumatului, ci arderea tutunului și fumul de țigară. Acesta este un adevăr științific, pe care multă lume nu îl cunoaște. Pe mine nu mă sperie părerile celor care vor să vadă viața în alb și negru când este vorba despre industria tutunului. Este clar că înlocuirea țigărilor cu alternative fără fum va fi posibilă doar dacă cei 5 milioane de fumători adulți actuali din România vor avea acces la informații corecte despre aceste produse. Gradul de dezinformare în legătură cu produsele fără fum este foarte mare în acest moment. Ne dorim să fim aproape de cei care au întrebări relevante, să schimbăm mentalitățile anacronice și să continuăm să inovăm. Sunt convinsă că, în timp, gradul de utilizare al acestor produse va crește, raportat la numărul fumătorilor. Pentru noi, nivelul ridicat al dezinformării reprezintă, însă, o oportunitate. Putem să oferim informații corecte, studii aplicate și produse  fundamentate științific. Sigur, este nevoie și de implicarea suplimentară a autorităților, a comunității medicale și, mai ales, de o nouă generație de politici publice. A comunica eficient înseamnă să cunoști în mod real nevoile consumatorilor, să oferi suport, acces la informații și să îți pese în mod real de felul în care știința și inovația pot să îmbunătățească viața noastră în fiecare zi.

Într-o perioadă în care planurile multor companii introduc sustenabilitatea în strategia de business, cum privește PMI acest capitol, pe termen scurt și lung?

Sustenabilitatea înseamnă să construim un viitor mai bun, este atât de simplu. Plec de la faptul că scopul Philip Morris InternationaI este de a construi un viitor sustenabil în beneficiul consumatorilor, al societății și al companiei. Este bine să știți că, în 2021, PMI a anunțat Planul pentru realizarea tranziției către o amprentă redusă a emisiilor de carbon. Acesta cuprinde o strategie ambițioasă pentru scăderea amprentei de carbon generate de operațiunile noastre directe până în 2025. În plus, ne dorim să atingem zero emisii în întregul nostru lanț valoric până în 2040. Acesta este obiectivul nostru final. Ce facem concret în România? Ne-am propus ca fabrica din Otopeni să nu mai aibă nicio amprentă din punct de vedere al emisiilor nete de carbon în maximum doi ani. Am făcut deja mulți pași importanți în această direcție: niciun deșeu generat de activitățile de producție din fabrică nu ajunge la groapa de gunoi. 70% din deșeuri sunt reciclate extern și 30% sunt utilizate pentru producerea de energie. Avem și două stații de epurare a apelor uzate, iar ca urmare a tuturor acestor măsuri, în 2020, am primit certificarea Alliance for Water Stewardship (AWS), certificare care confirmă respectarea celor mai înalte standarde în ceea ce privește utilizarea sustenabilă a apei. În perioada următoare ne vom concentra pe utilizarea biomasei pentru producerea energiei necesare pentru funcționarea fabricii. Până când acest proiect va fi finalizat, derulăm mai multe proiecte care au ca obiectiv reducerea consumului de energie utilizată în procesul de producție. 

Se tot subliniază faptul că, pentru a avea succes un proiect, este nevoie de implicarea tuturor. Când spunem „tuturor” nu facem referire doar la cei care au inițiat proiectul și care sunt responsabili cu implementarea acestuia, ci și la cei cărora se adresează. Din acest punct de vedere, privind la obiectivul ambițios de a construi un viitor fără fum, care este linia pe care mizează compania?

În decizia de a mă alătura Philip Morris România a contat faptul că vorbim despre un proces de transformare din temelii a întregii companii. Dintr-o companie producătoare de țigarete devenim o companie pentru care inovația și fundamentarea științifică a produselor sale este primordială. Scopul? Vrem să oferim fumătorilor adulți, care altfel ar continua să fumeze, produse fără fum. Un exemplu este sistemul inovator IQOS care încălzește tutunul, nu îl arde. Deși nu este lipsit de riscuri, acesta reprezintă o alternativă mai bună la continuarea fumatului. Însă, pentru ca acești fumători adulți să aleagă corect, ei au nevoie de acces la informații corecte, studii de specialitate și produse fundamentate științific. Este o realitate, în întreaga lume, societatea începe să realizeze încet-încet potențialul enorm pe care îl au produsele fără fum. Ele au un rol important în rezolvarea uneia dintre cele mai mari probleme de sănătate la nivel global, problema fumatului. Sunt un om care crede în schimbare, ca principiu de viață, iar viziunea unui viitor fără fum este foarte ambițioasă și înseamnă, de asemenea, revoluționarea unei industrii. În concluzie, mizăm pe știință, inovație și informare corectă!

The post BrandVoice. Este timpul pentru o conversaţie reală, din care să nu lipsească informaţiile fundamentate știinţific appeared first on Forbes Romania.

Jacek Olczak – CEO Philip Morris International

Ce apreciați cel mai mult la cultura și viziunea PMI?

Ambiția noastră și angajamentul nostru constant de a ne baza pe știință, pe date precise, inovație, imaginație și un nou mod de gândire sunt lucrurile pe care le apreciez cel mai mult la Philip Morris InternationaI. PMI este astăzi un loc cu totul diferit față de cum era atunci când m-am alăturat companiei. Produsele, angajații și scopul nostru au evoluat. Ne-am transformat din temelii pentru a construi un viitor fără fum – un obiectiv asupra căruia îmi voi concentra atenția în următorii ani.

Unul dintre obiectivele dvs. este de a construi un viitor fără fum. Care credeți că este cea mai mare provocare în atingerea acestui obiectiv?

Viziunea noastră este ca, în curând, alternativele fără fum să înlocuiască țigările pentru totdeauna. De fapt, dacă există un cadru de reglementare adecvat și sprijin din partea societății civile, considerăm că acest lucru se poate întâmpla în numeroase țări în termen de 10 până la 15 ani. Însă, putem realiza aceste ambiții mult mai repede dacă ne aducem cu toții contribuția.

Cei care continuă să fumeze merită să beneficieze de informații corecte despre alternativele mai bune decât țigările: reglementarea diferită față de țigări sau taxarea diferențiată în funcție de profilul de risc al produselor trebuie să continue să indice care sunt alegerile mai bune decât continuarea fumatului.

Pentru a genera o schimbare pozitivă, și alți actori trebuie să contribuie –  autoritățile de reglementare, ONG-urile sau profesioniștii din domeniul sănătății. Viitorul fără fum poate fi realizat mai repede dacă organismele de reglementare și actorii relevanți din domeniul sănătății încurajează această schimbare fundamentată pe date concrete și pe știință.

Cum credeți că va arăta viitorul din perspectiva fumatului?

Ne aflăm într-o eră a transformărilor: combustibilii fosili sunt înlocuiți cu resurse regenerabile, benzina cu electricitatea, consumul iresponsabil este înlocuit de un stil de viață bazat pe principii etice. Consider că înlocuirea țigărilor cu produse fără fum în viitorul apropiat face parte din această eră a schimbărilor.

Privind în viitor, cum arată succesul PMI în anii care urmează, din perspectiva CEO-ului Philip Morris International?

Sunt foarte mândru de progresele pe care le-am făcut în mai puțin de un deceniu pentru a construi viitorul mai bun pe care ni l-am imaginat. În doar cinci ani de la lansarea inițială pe piață, în primul trimestru al 2021, portofoliul nostru de produse fără fum a generat aproape 30% din veniturile noastre totale nete. Ambiția noastră este de a crește acest procent la 50% până în 2025. De asemenea, am anunțat recent că ne-am propus obiectivul de a obține cel puțin 1 miliard USD din produse „dincolo de nicotină” („beyond nicotine”) până în 2025, pe măsură ce valorificăm capabilitățile noastre în materie de științe ale vieții și produse inovatoare în domenii conexe precum administrarea medicamentelor pe cale respiratorie.

Care credeți că este cea mai importantă caracteristică/trăsătură a unui lider într-un context marcat de incertitudine pentru întregul mediu de afaceri?

Majoritatea celor care se află la vârful companiilor au început să accepte faptul că perturbările și incertitudinile par să persiste. Eu consider că pericolul real nu constă în eșecul gestionării riscului, ci în a-i permite acestui risc să compromită și să ne diminueze planurile. Pentru a avea succes și a fi cu adevărat inovatoare, o companie are nevoie de un scop care să fie îndrăzneț și ambițios.

În calitate de lideri în afaceri, avem responsabilitatea de a proteja, alimenta și încuraja capacitatea organizației noastre de a genera idei progresiste. Deși nu toate organizațiile trebuie să-și propună să ajungă pe Lună, companiile de orice dimensiune trebuie să-și regândească permanent produsele, modelele de afaceri și metodele de lucru sau să-și digitalizeze platformele de colaborare pentru a îmbunătăți schimbul de idei și a accelera procesul de luare a deciziilor. Spun mereu că nu învățăm dacă stăm și discutăm în teorie, ci învățăm dacă facem ceva.

Care a fost cel mai mare eșec/greșeală din cariera dvs. de până acum? Și care este motto-ul care vă ghidează în activitatea dvs. și pe care l-ați recomanda fără ezitare oricărui antreprenor, indiferent de segmentul economic în care operează?

Cred că o greșeală sau un eșec sunt lucruri negative doar dacă nu învățăm din greșelile făcute sau dacă permitem ca teama de eșec să ne împiedice să încercăm lucruri noi. Am avut privilegiul de a avea numeroase roluri în cadrul PMI în numeroase țări, și fiecare a venit cu un set diferit de provocări și oportunități. Persoana care sunt astăzi și locul în care lucrez se datorează tuturor persoanelor cu care am lucrat și de la care am învățat de-a lungul timpului.

PMI este o companie extraordinară în care, dacă îți îndeplinești sarcinile fără să te preocupe parcursul profesional, dacă ești deschis să înveți și să te dezvolți și dacă respecți idealurile corporative de integritate, incluziune, diversitate și etică în afaceri, poți întotdeauna avansa profesional. Indiferent de industria în care ai lucra, abilitățile individuale precum dorința de a învăța și curiozitatea sunt esențiale în afaceri. Pentru mine, o carieră de succes nu înseamnă cât de repede avansezi în diferite funcții, ci cât de incitantă și captivantă ți se pare activitatea pe care o faci pentru compania respectivă. Obiectivele PMI, care sunt și principiile care mă ghidează în activitatea mea, vor fi în continuare bazate pe știință, pe date, inovație și un nou mod de a gândi pentru a identifica soluții la provocările din prezent.

Cum ați defini Philip Morris România în prezent?

România este o componentă importantă a angajamentului PMI de a construi un viitor fără fum. Am făcut investiții semnificative în România, peste 500 de milioane USD, pentru transformarea fabricii noastre din Otopeni în una dintre cele mai moderne unități de producție din lume. La nivel mondial, doar opt fabrici produc consumabile pentru IQOS, dintre care trei se află în Uniunea Europeană, iar cea din România este una dintre ele, alături din cea din Italia și cea din Grecia. Acest lucru demonstrează angajamentul nostru puternic față de România și UE.

Totuși, la 5 ani de la lansarea IQOS în România, țigările continuă să domine clar alegerile celor 5 milioane de consumatori adulți. În România, adoptarea alternativelor mai puțin nocive, precum produsele din tutun încălzit, inclusiv dispozitivul IQOS dezvoltat de PMI sau țigările electronice, este încă la un nivel scăzut, iar nivelul de dezinformare despre aceste produse este foarte ridicat. Înlocuirea țigărilor cu aceste alternative va fi posibilă doar dacă fumătorii adulți actuali au acces la informații corecte despre aceste produse. O nouă generație de politici publice, inclusiv fiscale, care să-i încurajeze pe cei care altfel ar continua să fumeze să treacă la produse care nu ard, pot contribui semnificativ la înlocuirea țigărilor în rândul celor 5 milioane de români care altfel ar continua să fumeze, precum și la îmbunătățirea sănătății publice.

The post Jacek Olczak, CEO Philip Morris International: “Viziunea noastră este ca, în curând, alternativele fără fum să înlocuiască țigările pentru totdeauna” appeared first on Forbes Romania.

Care au fost cele mai importante momente din cariera ta?

Am avut o carieră îndelungată și variată în industria creativă, în PR și publicitate. Și am avut marele privilegiu de a învăța de la cele mai remarcabile forțe creatoare ale industriei, inclusiv Jay Chiat și Lee Clow. Înainte de a mă alătura companiei Philip Morris International în 2018, am fost CEO al Havas PR și președinte global al grupului de agenții ale acesteia din întreaga lume. Am fost și Chief Marketing Officer în cadrul Porter Novelli și JWT Worldwide.

În toate aceste roluri profesionale diverse, trendspotting-ul a fost piatra de temelie a carierei mele. Am fost numită unul dintre cei mai importanți cinci „trendspotteri” (observatori de tendințe) și cel mai premiat director din domeniul relațiilor publice.

Încă din copilărie am urmărit și am încercat să înțeleg trendurile. De multă vreme mi-e clar faptul că sunt incapabilă să merg la cumpărături, să observ oamenii din aeroport (când puteam face asta) sau să navighez pe web fără a căuta instinctiv tipare. Trendspotting-ul m-a ajutat să creez cele mai faimoase campanii, inclusiv „It’s Like This” și „It’s America Online” de la Pepsi și lansarea termenului „metrosexual” pentru a crea o piață pentru berea Peroni de la SABMiller (metrosexual a devenit cuvântul anului în 2003 și este utilizat în continuare în întreaga lume chiar și după mai mult de 15 ani).

Ce te-a determinat să te alături PMI în calitate de Head of Global Communications?

PMI m-a abordat pentru a-i ajuta să își pună în practică viziunea unui viitor fără fum. M-a surprins să descopăr că una dintre cele mai mari companii de tutun din lume are obiectivul de a elimina complet țigările și de a face trecerea către alternative fără fum, care sunt o alegere mult mai bună pentru fumători.

De-a lungul carierei mele, am fost un susținător ferm al schimbării — și mă mândresc cu ceea ce am făcut pentru a crea o lume mai bună, de la eforturile de ajutorare după cutremurul din 2010 din Haiti și susținerea veteranilor răniți până la a face parte din echipa care a creat #GivingTuesday. Ce m-a făcut să accept poziția — și, în timp, a devenit o convingere proprie — este faptul că munca pe care o desfășor în cadrul PMI va avea un impact pozitiv mult mai mare decât orice altceva am făcut până în acest moment.  Am șansa să ajut să scap lumea de țigări. Cum să nu profit de o asemenea șansă?

Sunt foarte mândră de cât de departe a ajuns deja compania în drumul către un viitor fără fum. În ultimul deceniu, compania a investit miliarde de dolari și eforturile a sute de oameni de știință și ingineri în dezvoltarea, evaluarea, fabricarea și comercializarea produselor fără fum. Și înregistrăm progrese: în 30 iunie 2020, se estimează că 11,2 milioane de fumători din întreaga lume au trecut la dispozitivul cu tutun încălzit dezvoltat de PMI și au renunțat la fumat.  Ne propunem ca cel puțin 40 de milioane de fumători adulți să facă această alegere mai bună până în 2025.

Dacă mi s-ar fi spus acum 20 — sau chiar 10 — ani că apogeul carierei mele mă va găsi în poziția de șefă a comunicării globale pentru o companie de tutun, nu aș fi crezut. Și totuși, iată-mă aici, deși nu am fumat vreodată. Și nu am fost niciodată mai mândră de munca pe care o fac.

Care sunt cele mai importante trei lecții pe care le-ai învățat în cariera ta?

Pentru mine nu există decât o lecție, iar aceasta  începe cu recunoașterea puterii pe care o are misiunea. Când am intrat în lumea comunicării de marketing în anii ’80, misiunea corporațiilor era despre profit și creștere. Punct. Nu îmi aduc aminte de nicio discuție despre responsabilitatea unei mari companii de a promova binele sau de a contribui semnificativ la o lume mai echitabilă și mai durabilă. La acea vreme, „cause marketing” se referea în principal la filantropia corporativă și spoturile publicitare caritabile — pe scurt, era în mare un exercițiu de PR. Responsabilitatea socială corporativă nu era integrată în ADN-ul unui brand, ea a fost adăugată ulterior.

De atunci au existat multe schimbări pozitive. Corporații de toate dimensiunile și-au asumat un rol mai semnificativ în rezolvarea problemelor lumii pentru că am avut nevoie ca ele să facă acest lucru. Consumatorii au generat această schimbare. Ei se simt mult mai conectați cu brandurile acum și solicită mult mai multe de la acestea. Vor să se simtă mândri de asocierea pe care o au cu brandul — și renunță repede la companiile care nu reușesc să le îndeplinească așteptările.

De aceea, atunci când lucrezi să creezi schimbare, nu subestima niciodată valoarea unui cuvânt sau a unei fraze care să atragă atenția. Prin #GivingTuesday, am putut cristaliza noțiunea de a marca o zi pentru a contracara comercializarea agresivă din perioada sărbătorilor. Iar în urmă cu 20 de ani, puteam discuta până la exasperare despre îngrijirea personală a bărbaților tineri și nimeni nu ar fi ascultat—cu atât mai puțin media globală. Dar atunci când am împrumutat și am adaptat cuvântul metrosexual pentru a descrie acest fenomen, a făcut senzație în întreaga lume — și a intrat în cultura populară.

Și, în cele din urmă, am învățat valoarea schimbării lucrurilor din interior. Înainte de a mă alătura PMI, am făcut tot ce am putut pentru a stimula un scop mai profund al brandului, dar atunci priveam lucrurile din exterior deoarece lucram de partea agenției – era, într-un fel, o privire din exterior către interior. Le puteam recomanda clienților să ia anumite măsuri. Puteam utiliza orice abilitate pe care o dețineam pentru a-i convinge că ar trebui să fie o companie care să ia inițiativa pe o temă socială sau de mediu. Îi puteam ajuta să vadă că „a face bine” se traduce în definitiv în „a se descurca bine.” Nu puteam însă genera schimbarea la nivel intern. Nu aveam loc la masa unde se luau cele mai mari decizii.

Acum am. Și îmi folosesc vocea puternică pentru a crea schimbare la o scară pe care nu aș fi putut-o obține în posturile anterioare.

Într-un an plin de vești negative, ce spune un vizionar ca tine despre viitor?

În urmă cu aproape doi ani, când făceam predicții pentru 2019, am văzut sfârșitul a patru mari piloni ai discursului public: civilizație, compromis, reținere („constraint” în orig.) și conversație. „Sfârșitul C-urilor,” l-am denumit. Apoi, la finalul anului 2019, în introducerea raportului asupra tendințelor de pe website-ul meu, am scris următoarele: „2020 va fi doar despre modalități de a injecta control, calm și claritate într-o lume care pare a scăpa de sub control.” Cred că suntem de acord în acest moment că ar fi minunat să avem „control, calm și claritate”. E uimitor cât de repede o criză globală neașteptată poate răsturna predicțiile.

Și chiar dacă virusul continuă să facă ravagii, mă și ajută să cred, din nou, în generozitatea oamenilor. Dacă ar fi să scriu prefața raportului din 2020 acum, aș scrie despre un cu totul alt set de C-uri: camaraderie, compasiune și comunitate. Am speranța că vom fi martorii unei reveniri la amabilitate în conversațiile noastre, că politețea va tempera abordarea combativă atât de obișnuită în era digitală.

Cum va influența pandemia modul în care brandurile și companiile comunică?

Lumea este neliniștită și nesigură și oamenii își doresc cu ardoare un motiv de a spera și aspira. Companiile se vor remarca dacă vor comunica o viziune convingătoare a unui viitor mai bun. Brandurile care transmit o viziune clară, care explică detaliat tot ceea ce fac pentru a o îndeplini și, mai ales, care le oferă tuturor — angajați, clienți și membri ai comunității — moduri de a se implica, vor culege roade mult mai bune decât brandurile care pur și simplu toarnă bani într-o anumită cauză.

Cel mai bun mod de a ne conecta cu publicul nostru este prin intermediul social media. În timpul pandemiei, internetul a devenit locul nostru de muncă/școală, cabinetul terapeutului/medicului, biserica, spațiul de distracție și locul nostru de aprovizionare, toate într-un singur loc. Mai mult ca oricând, lumea virtuală se simte ca un colac de salvare, iar utilizatorii apelează la rețelele de socializare pentru îndrumare, idei, distracție și confort. Brandurile vor trebui să monitorizeze chiar mai îndeaproape orice schimbări în consumul media după pandemie și vor trebui să se asigure că prezența lor folosește tonul potrivit și îi ajută cu adevărat pe oameni.

În comunicările și acțiunile lor, principiul de bază al brandurilor ar trebui să fie acela că oamenii se află pe primul loc. Ce a fost evident în această criză este faptul că nu avem timp să așteptăm companiile să încropească evaluări lungi despre ceea ce ar trebui să facă, când ar trebui să o facă și ce ar trebui să obțină în schimb. Avem nevoie de acțiune imediată, iar aceasta înseamnă mult mai mult decât orice s-ar gândi o companie să facă în condiții mai puțin extreme.

Care vor fi noile tendințe pentru 2020 și 2021, în noul context generat de pandemie?

E greu să avem perspective pozitive pentru viitor. Acest trio de crize — pandemia, neliniștea socială în multe țări și scăderea economică — ne-a schimbat pe noi și ne-a modificat așteptările și perspectivele. Iar acest lucru ne va motiva să ne resetăm planurile în ceea ce privește viitorul individual și colectiv. Cred, de asemenea, că provocările pe care le îndurăm vor conduce la o comunicare de brand mai semnificativă. La fel ca toți ceilalți, comunicatorilor li s-a oferit oportunitatea de a se regândi, recalibra și redefini. Avem șansa de a ajuta să unim o lume dezbinată, de a ne asigura că bunătatea și compasiunea triumfă în fața urii, de a reafirma credința oamenilor în știință și fapte și nu în retorica partizană și discuțiile combative care au devenit ceva prea obișnuit în epoca digitală.

În contextul generat de COVID-19 și prin prisma experienței tale internaționale, ce acțiuni ale companiilor împotriva crizei ai numi ca fiind cele mai reușite exemple de bună practică?

M-au impresionat companiile care s-au reinventat temporar — și continuă să se reinventeze — pentru a răspunde nevoilor critice în lupta împotriva COVID-19. La nivel local, am văzut companii care au pivotat pentru a răspunde nevoilor oamenilor din comunitățile lor, cum ar fi restaurante cu servire rapidă care au devenit magazine alimentare pentru comunitate.

Multe companii iau atitudine pentru a ajuta. De exemplu, Bauer a făcut trecerea de la producția de căști pentru hockey la viziere. Fabricile de bere și distileriile din întreaga lume produc dezinfectanți de mâini—la fel și Philip Morris International în unele fabrici. Kering SA (gândiți-vă la branduri precum Balenciaga, Saint Laurent) creează măști chirurgicale. Unilever a donat dezinfectanți, săpun, înălbitor și alimente în valoare de 100 de milioane de euro pentru cei mai nevoiași. Coca-Cola Filipine a donat aproape 3 milioane de dolari alocați publicității pentru a ajuta personalul din prima linie. Sasol, o companie din domeniul energiei și al substanțelor chimice, a intensificat producția de dezinfectant de mâini în parteneriat cu o companie minieră globală, AngloGold Ashanti, care a furnizat rezervoare de depozitare în vrac concepute special pentru dezinfectant. Formula 1 a ajutat la facilitarea producției de ventilatoare de către Virgin Orbit din UK. Și aș putea continua.

Deși am apreciat ceea ce multe dintre aceste branduri au adus în viața mea înainte de pandemie, le văd acum într-o lumină nouă și mai măgulitoare.

Ce acțiuni a desfășurat PMI pentru a ajuta societatea în timpul pandemiei?

Am început prin a aborda preocuparea noastră principală — sănătatea și siguranța angajaților noștri — și am implementat mai multe măsuri pentru a-i proteja, inclusiv stabilirea „Principiilor directoare pentru angajați” pentru a sublinia în mod formal angajamentul nostru ferm pentru siguranța locului de muncă și pentru liniștea angajaților noștri pe toată perioada pandemiei. Măsurile specifice au inclus apelul făcut către angajații din birouri de a lucra de acasă, anularea deplasărilor în interes de serviciu, anularea întâlnirilor și a evenimentelor cu participarea unui număr mare de persoane, restricționarea accesului în fabrici și accesul doar pentru lucrătorii „esențiali”, implementarea monitorizării temperaturii acolo unde ni s-a permis, îmbunătățirea protocoalelor de curățenie și dezinfectare, compartimentarea activităților și aplicarea utilizării obligatorii a echipamentului individual de protecție, igienă personală și distanțare socială.

Imediat după aceasta, ne-am mobilizat oamenii pentru a ajuta comunitățile în care noi și familiile noastre locuim și lucrăm și ne-am concentrat pe trei zone țintă: capacitatea de răspuns medical (echipamente vitale de urgență, provizii etc.), echipament individual de protecție (măști, costume etc.) și suport de urgență pentru grupurile vulnerabile (îngrijire pentru persoanele în vârstă, asigurarea de alimente etc.).

Philip Morris International a susținut și inițiativele de informare ale guvernelor și ONG-urilor, a dedicat linii în fabrici pentru producerea de dezinfectant pentru mâini și a pus la dispoziție anumite unități centrelor de sprijin de urgență la domiciliu. I-am sprijinit și pe partenerii comerciali, oferindu-le retailerilor echipamentele de protecție de care aveau nevoie, de exemplu, măști și viziere din plexiglas.

Pe lângă fondurile disponibile local, am creat un fond de ajutorare în caz de dezastru la nivel global pentru a le oferi sprijin suplimentar afiliaților noștri locali care au încercat să dea înapoi comunităților lor în aceste momente dificile.

Care sunt lecțiile învățate în timpul pandemiei?

Comercianții trebuie să gândească moduri creative și personale prin care să contribuie în comunitățile în care își desfășoară activitatea — fie că este vorba de a sprijini afacerile în dificultate și pe noii șomerii, de a crește moralul oamenilor și de a le oferi speranță, fie de a se alătura eforturilor comunității și de a-i ajuta pe cei nevoiași. Acest tip de inițiative vor fi incluse în strategiile pe termen lung în lumea post-COVID. Brandurile trebuie să arate că, în spatele campaniilor, reclamelor și mesajelor, se află oameni cărora le pasă suficient încât să contribuie în mod autentic la soluții practice.

Cea mai elementară așteptare de la companii în timpul pandemiei a fost aceea de a avea grijă de oamenii lor. Câteva branduri importante, precum Disney, au primit o lovitură din punct de vedere al relațiilor publice când au concediat imediat mulți angajați în loc să îi sprijine pe perioada crizei. Între timp, Starbucks și multe alte companii au stabilit un standard în ceea ce privește grija față de angajați — aceștia au continuat să le plătească salariile chiar și când magazinele erau închise sau când angajații nu puteau veni la muncă. Oamenii sunt atenți la aceste diferențe și cred că acest lucru se va vedea în preferințele pentru branduri.

Brandurile care se vor remarca vor fi cele care vor reuși să însemne mai mult decât interesul pentru profit — cele care vor sprijini un scop mai înalt, dar și comunitățile, din interior și din exterior. Această abilitate de a te remarca prin activitățile filantropice implică un mix de acțiune și comunicare. Cel mai important lucru, desigur, este acela de a face bine. Pentru a asigura beneficii de brand maxime, însă, aceste acțiuni trebuie comunicate și nu doar printr-un comunicat de presă. După părerea mea, cea mai vitală măsură pe care o companie o poate lua este aceea de a le oferi oamenilor săi un sentiment de proprietate asupra faptelor sale bune. E minunat să donezi o sumă mare de bani unei anumite organizații sau cauze, dar va avea un impact mult mai mare asupra companiei per total dacă angajații sunt implicați în decizie și, chiar mai mult, dacă angajații sunt implicați în demers. Impactul este și mai mare dacă atât clienții, cât și publicul general sunt implicați în faptele bune.

Ne poți spune mai multe despre misiunea PMI de a face tranziția de la țigări la alternative fără fum? Ce mesaj aveți pentru fumătorii adulți din România?

La finele anului 2016, PMI și-a anunțat angajamentul față de o transformare majoră de business: trecerea de la țigări la produse alternative fără fum, fundamentate științific. Speranța noastră este ca, prin implicarea corectă a organismelor de reglementare și cu sprijinul societății, în anumite piețe, vânzările de țigări să devină, în 10-15 ani, ceva ce ține de trecut. Pentru aceasta este nevoie ca fumătorii actuali să aibă acces la informații corecte despre opțiunile mai bune disponibile în prezent și, de asemenea, este vital ca eforturile de descurajare a începerii fumatului și de încurajare a renunțării să continue. Obiectivul nostru final este un viitor fără fum — o lume în care țigările au fost înlocuite de alternative mai puțin nocive.

Sunt onorată să fac parte din cei care conduc această schimbare. Deși nu suntem perfecți — să recunoaștem, nimeni nu este — standardele noastre de excelență sunt de primă mână și, în tot ceea ce facem, nu pierdem din vedere obiectivul nostru: o lume fără fum. Parcurgem drumul către obiectivul pe care ni l-am stabilit în salturi — dar nici așa ritmul nu este niciodată suficient de rapid pentru noi. În iulie 2020, am estimat că sunt deja peste 15 milioane de utilizatori adulți ai produselor noastre fără fum în întreaga lume și că peste 11 milioane dintre aceștia au renunțat complet la fumat. Este o realizare uriașă, dar este doar începutul. Cel mai bun lucru pe care îl pot face fumătorii este să renunțe complet la tutun și nicotină, dar mulți nu o fac. Îi încurajăm pe aceștia să aleagă o alternativă mai bună, fundamentată științific, la continuarea fumatului.

În întreaga lume, inovația este principalul factor care poate asigurara unui viitor mai bun, la fel cum o poate face și pentru cei 5 milioane de români care altfel ar continua să fumeze. Am făcut investiții semnificative în România — peste 500 de milioane de euro — și am dezvoltat o unitate de producție de ultimă generație în Otopeni. Aceasta este o dovadă a angajamentului ferm al Philip Morris International față de România și față de UE. Și cred că România are tot ce îi trebuie pentru a fi una dintre primele țări care vor reuși să înlocuiască țigările cu alternative mai bune, dacă fiecare își joacă rolul, inclusiv guvernul, ONG-urile, concurența și consumatorii.

Ar trebui să existe un mesaj simplu și consecvent:

Dacă nu fumezi, nu te apuca.

Dacă fumezi, lasă-te.

Dacă nu te lași, fă o schimbare.

Dacă le oferim fumătorilor și celor care țin la ei informații foarte clare și corecte, o schimbare pozitivă poate avea loc mult mai rapid — pentru sănătatea lor, pentru sănătatea publică și pentru societate în general.

Recent, FDA a concluzionat că trecerea completă de la țigări la IQOS reduce expunerea organismului la substanțe chimice nocive sau potențial nocive. Înseamnă aceasta că IQOS este mai sănătos decât țigările?

Este o decizie istorică. Pentru prima dată, Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA), a acordat autorizația de comercializare ca produs din tutun cu risc modificat unui dispozitiv electronic inovator, o alternativă la țigări.

FDA a finalizat de analizat atât pachetul amplu de dovezi științifice puse la dispoziție de Philip Morris International, cât și rezultatele studiilor independente și a decis că trecerea completă de la țigări la dispozitivul IQOS reduce semnificativ expunerea unei persoane la substanțe chimice nocive sau potențial nocive.

Această decizie a inclus constatarea că emiterea deciziei privind modificarea expunerii este adecvată pentru a „promova sănătatea publică” și este de așteptat să aibă un impact pozitiv asupra sănătății populației. Alternativele mai bune, fundamentate științific, precum IQOS, reprezintă o oportunitate pentru sănătatea publică.

Această decizie confirmă faptul că IQOS este fundamental diferit de țigări pentru că s-a demonstrat că reduce expunerea la substanțe chimice nocive sau potențial nocive și că aceste informații ar trebui comunicate consumatorilor pentru a-i ajuta în alegerea lor.

Să fie însă clar, nici FDA, nici PMI nu consideră că IQOS sau alt produs din tutun sau nicotină este sigur sau nu prezintă riscuri. Renunțarea completă la tutun și nicotină este, întotdeauna, cea mai bună alegere. Ce spunem noi, însă, este faptul că pentru acei adulți care continuă să fumeze, trecerea la un produs precum IQOS este o alegere mai bună decât continuarea fumatului.

Care este relevanța acestei decizii pentru fumătorii din România? Cum va afecta aceasta vânzările IQOS în România?

Autorizarea ca produs din tutun cu risc modificat se aplică doar comercializării în SUA. Însă, încurajăm guvernele din întreaga lume și organismele de sănătate publică să analizeze dovezile și să ia măsuri urgente pentru a le permite femeilor și bărbaților care fumează să aibă acces la informații despre produsele fără fum fundamentate științific, precum IQOS. Considerăm că o nouă generație de politici publice este necesară pentru a asigura o distincție clară între țigări și noile produse din tutun (produse din tutun încălzit și țigări electronice), pe baza profilului de risc și a caracteristicilor diferite. Dezvoltarea și aplicarea acestor politici vor oferi societății oportunitatea de a accelera dramatic sfârșitul fumatului la nivel global.

IQOS este o opțiune mai bună decât continuarea fumatului țigărilor. Considerăm că informațiile corecte pot ajuta în luarea deciziilor pe care le fac fumătorii adulți, inclusiv aici în România. Aceste informații diferențiază clar IQOS de țigări și le oferă încă un motiv important femeilor și bărbaților care altfel ar continua să fumeze să ia în considerare trecerea completă la IQOS în loc să continue să fumeze.

The post Pentru mine nu există decât o lecție: recunoașterea puterii pe care o are misiunea appeared first on Forbes Romania.

În perioade de criză, ce le rămâne de făcut brand-urilor: să își suflece mânecile sau să își tragă obloanele?  

În mod clar, să își suflece mânecile. În perioadele de criză, cum este cea cu care ne confruntăm acum, pe lângă continuarea activității și asigurarea serviciilor pe care le oferă, brandurile și companiile trebuie să se comporte ca un „corporate citizen” responsabil, să fie active și implicate. Asta am încercat și noi, Philip Morris România, prin intermediul brand-ului IQOS și consider că am reușit să o facem cu succes.

Chiar dacă oamenii au stat mai mult în casă, brand-urile au continuat să iasă în lume și să își arate implicarea. Voi cum v-ați adaptat și care au fost inițiativele pe care le-ați continuat în perioada de criză/alertă?

Chiar dacă ne confruntăm cu o situație fără precedent în istoria recentă, am continuat să facem ceea ce era necesar pentru a continua furnizarea produselor noastre, dar într-un mod mult mai atent, mai prompt, mai empatic și personalizat decât o făceam înainte, mai simplificat din punct de vedere al proceselor. În același timp, am vrut să arătăm solidaritate și responsabilitate față de societate, implicit și față de consumatori.

Am dorit să ne implicăm pentru a ajuta la rezolvarea crizei sanitare, iar inițiativele au atins mai multe puncte sensibile și categorii vulnerabile. În luna martie, chiar la începutul crizei, am realizat un video, cu ajutorul creativilor de la McCann PR, pentru a încuraja comunitatea, consumatorii, societatea, în general, să respecte sfaturile autorităților de a ne spăla corect pe mâini. În acest video, devenit viral, Maia Morgenstern, Amalia Enache, părintele Francisc Doboș, Andi Moisescu, Marius Manole și Horia Tecău, care au participat pro bono la filmări, au demonstrat cum să ne spălăm corect pe mâini – un gest care, înainte, părea destul de lipsit de importanță, dar care acum a căpătat o importanță majoră – și ne-au îndemnat să o facem ori de câte ori este nevoie pentru a nu ne expune riscului contaminării. Apoi, ne-am alăturat efortului sistemului sanitar care lupta cu pandemia printr-o sponsorizare de 1 milion de dolari oferită Societății Naționale de Cruce Roșie din România. Fondurile furnizate de Philip Morris România au fost folosite de către Crucea Roșie pentru achiziționarea de echipamente și aparatură necesare consolidării capacității sistemului medical de a trata pacienții infectați cu COVID-19. Nu am uitat nici comunitatea în cadrul căreia ne desfășurăm activitatea: timp de aproape o lună și jumătate, cantina fabricii noastre din Otopeni a pregătit zilnic 100 de porții de mâncare pentru persoanele dezavantajate din localitate. De asemenea, am donat măști de protecție mai multor organizații care se află în prima linie și care aveau nevoie de ele în activitățile lor zilnice. Practic, am încercat prin diferite inițiative să dăm o mână de ajutor acolo unde era nevoie.

Cum ați ales inițiativele în care v-ați implicat?

Una dintre prioritățile strategiei noastre din această perioadă a fost identificarea modurilor în care putem contribui pentru a ajuta societatea românească să depășească această criză. Am încercat să rezolvăm nevoi stringente ale comunității pentru că noi credem că, doar prin solidaritate și responsabilitate, se poate trece cu bine prin astfel de încercări.

Masa Bunătății este o inițiativă prin care ați implicat și comunitatea formată în jurul brandului IQOS. Ce a însemnat această implicare pentru voi și cum a răspuns comunitatea?

„Masa Bunătății” s-a adăugat inițiativelor menționate anterior și a dus sprijinul oferit la un alt nivel. Este modul prin care noi am ales să mobilizăm și motivăm și comunitatea IQOS să îi sprijine pe cei care au nevoie, să creăm un lanț al faptelor bune. Propunerea de a ne alătura inițiativei a venit din partea HORA, Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România, și ne-am bucurat să fim primii care au răspuns afirmativ. Pentru noi este o oportunitate să sprijinim industria HORECA, afectată serios de criză, dar în același timp să oferim sprijin și categoriilor vulnerabile în această perioadă.

Inițiativa aduce la un loc companii, angajați din industria ospitalității, personal medical din linia întâi și persoane dezavantajate. Mecanismul din spatele acestui lanț al faptelor bune pe care l-am menționat deja este destul de simplu: companiile donează fonduri care sunt direcționate de către HORA restaurantelor partenere care pregătesc și livrează mese calde cadrelor medicale de la mai multe spitale din București, Deva, Brașov și Drobeta-Turnu Severin, precum și persoanelor fără adăpost din Sectorul 3.

Consumatorii noștri au putut să susțină această inițiativă prin intermediul IQOS Club – până în 16 iunie, pot dona punctele acumulate pe această platformă. Noi donăm de trei ori mai multe puncte și, împreună cu HORA, le transformăm pe toate, pe cele donate de consumatori și pe cele donate de noi, în mese calde pregătite de restaurantele partenere. Acest proiect înseamnă mai mult decât pregătirea unor porții de mâncare, înseamnă funcționarea restaurantelor partenere și posibilitatea ca oamenii care lucrează în ele să continue să facă ceea ce le place.

Câți beneficiari are proiectul, care este impactul său?

Aproximativ 1.250 de persoane au primit o masă caldă zilnic începând din 6 mai. Până acum, datorită sprijinului peste așteptări oferit atât de utilizatorii IQOS, cât și de comunitatea formată din partenerii noștri de retail, au fost pregătite și livrate peste 30.000 de mese calde medicilor și asistentelor din prima linie, precum și persoanelor dezavantajate din sectorul 3 al Capitalei. Proiectul continuă până în 16 iunie. 

Ce lecții crezi că au învățat brandurile în timpul acestei pandemii?

Una dintre cele mai importante lecții ale acestei perioade a fost digitalizarea. Marea majoritate a companiilor nu își digitalizaseră complet toate procesele sau erau în proces de a o face gradual. În această situație ne aflam și noi, așa că am fost forțati să implementăm repede soluții care să ne ajute să ne continuăm activitatea, să fim aproape de consumatori și să le oferim sprijinul necesar prin canalul care le era mai la îndemână (telefon, live chat, e-mail, messenger etc.). Această perioadă a schimbat mult comportamentul și nevoile imediate ale consumatorului de a cumpăra online și contactless. Digitalizarea completă era oricum unul dintre pilonii strategici ai noului model de business al Philip Morris International, care trebuie să răspundă nevoilor în continuă evoluție ale consumatorilor, dar, în același timp, să-și eficientizeze procesele, luarea deciziilor și integrarea datelor. Contextul actual doar a grăbit lucrurile.

O altă lecție este adaptarea comunicării la un context sensibil pentru toată lumea, producător, furnizor sau consumator. Și înainte, comunicarea era extrem de importantă pentru noi, dar, în ultimele trei luni, ea a devenit esențială și mult mai empatică. Am făcut o prioritate, în această perioadă, din a comunica targetat, transparent, frecvent și empatic atât cu colegii noștri, cât și cu consumatorii. Este vorba, desigur, doar de persoane majore pentru că produsele noastre nu se adresează decât adulților. Ne-am dorit să le comunicăm ceea ce era cu adevărat relevant pentru ei și într-o manieră cât mai personalizată deoarece ne-am imaginat că sunt bombardați oricum cu informație din partea multor branduri.

De acum înainte rămâne să construim pe ceea ce am dezvoltat pe repede înainte și să folosim la maximum experiența acumulată în perioadă de criză. A fost o accelerare a transformării noastre din care am învățat multe, atât din punct de vedere al strategiei de business și al comunicării, dar și la nivel organizațional și uman.

Care au fost pentru voi provocările și oportunitățile acestei perioade?

Marea provocare a fost eficientizarea modelului de business cu mult mai multe componente digitalizate complet într-un timp destul de scurt pentru a ține legătura cu utilizatorii și a le furniza produsele noastre. După cum spuneam, ne adresăm doar consumatorilor adulți în toate procesele noastre comerciale. Am îmbunătățit infrastructura digitală, astfel încât consumatorii, care nu mai puteau să iasă din casă, să își poată comanda online tot ce au nevoie pentru o experiență completă, cu livrări rapide și sigure, dar fără costuri suplimentare de livrare. În plus, am implementat un sistem complex de CRM (Customer Relationship Management) care acum ne ajută și mai mult în a personaliza experiența fiecărui consumator. Ceea ce am dezvoltat în această perioadă ne va ajuta și în viitor și sunt foarte mândră de colegii mei care au reușit să facă minuni într-un timp atât de scurt.

În această perioadă ne-am concentrat si pe dezvoltarea de brand equity pentru IQOS, ceea ce a fost o provocare dacă avem în vedere faptul că reprezentăm o industrie stigmatizată, ale cărei inițiative și intenții de a contribui la binele societății sau de a rezolva anumite nevoi sunt privite cu neîncredere de către criticii noștri tradiționali. Eforturile noastre de a dezvolta brand equity s-au suprapus cu această perioadă de criză care ne-a ajutat să fim mai creativi, mai agili și să pivotăm.

Pe lângă provocările generate de noul coronavirus, 2020 este un an al schimbărilor și la nivel de portofoliu, nu doar la nivel de ecosistem de business. Din punct de vedere al strategiei de portofoliu, implementarea Directivei UE privind produsele din tutun transpusă în România prin legea 201/2016 reprezintă o provocare. Astfel, toate țigările mentolate și cele cu capsulă cu mentol vor fi interzise pe toate piețele UE, inclusiv la punctele de vânzare duty free. Noi vom respecta toate reglementările în vigoare și vom continua, în același timp, să ne concentrăm eforturile pentru a le oferi fumătorilor actuali, care altfel ar continua să fumeze, alternative mai bune.

Considerăm că fumătorii adulți, care altfel ar continua să fumeze, ar trebui încurajați să adopte alternative mai puțin nocive, fără fum, și ne-am asumat pe deplin angajamentul de a face tot ceea ce putem pentru a ne asigura că produsele fără fum înlocuiesc țigările cât mai curând posibil.

Vorbim tot mai mult despre o nouă normalitate. Ce înseamnă ea pentru voi și cum o să arate comunicarea de brand din această vară?

„Noua normalitate” este caracterizată de deschidere către nou și responsabilitate. Suntem într-o perioadă liminală – ceea ce a fost în trecut nu se mai aplică la realitatea actuală, iar „noua normalitate” știm că urmează, dar nu știm cum arată. Așa că trebuie să fim creativi, îndrăzneți, adaptabili, dar și responsabili și atenți la nevoile angajaților și consumatorilor și prudenți în a face planuri și a le pune în practică. Perioada aceasta e una de tranziție, în care redefinim modalitățile în care vom interacționa cu consumatorii și în care le putem fi alături vara aceasta. Redefinim pilonii strategiei de brand și ne identificăm noul rol pe care trebuie să îl jucăm în următoarele luni până când vor fi mai clare efectele de lungă durată ale crizei.

Comunicarea și strategia de brand vor fi construite pe patru piloni: definirea conceptului de „un nou împreună”, excelența în spriiinul acordat consumatorilor și customer service, alegeri mai bune și încredere/transparență. De asemenea, pregătim noi lansări de produse care au fost concepute ca răspuns la cererile consumatorilor noștri pentru că i-am ascultat cu și mai mare atenție în această perioadă.

Cum a fost pentru tine să coordonezi proiectele/campaniile dintr-un nou spațiu de birou amenajat în propria casă?  A afectat distanțarea lucrul în echipă sau performanța proiectelor?

A fost o provocare, dar și o experiență revelatoare aș putea spune, cu un mix de părți bune și părți mai puțin bune. Dar tocmai astfel de experiențe ne ajută să ne dezvoltăm ca oameni și ca  profesioniști. Pe de o parte, nu m-am simțit în largul meu să interacționez cu echipa mea doar la telefon și în mediul online. Sunt o fire sociabilă, îmi place să mă înconjur de oameni, să vorbesc cu ei, să le fiu alături și să lucrăm împreună. Din acest motiv, în ultimele trei luni, mi-a lipsit mult energia echipei – acea energie pe care o obții din interacțiunea față în față. Am încercat să fiu aproape de ei în moduri formale și informale, cum ar fi două întâlniri săptămânale virtuale numite „Coffee with Rux”. Marțea și vinerea, de la 09:30, ne beam cafeaua împreună în Microsoft Teams și vorbeam despre orice altceva în afară de business.

Pe de altă parte, această criză ne-a făcut, de fapt, mai puternici, mai uniți și cu mai multă încredere unii în alții. Sunt mândră de echipa mea care și-a făcut treaba la cele mai înalte standarde, foarte eficient, cu rezultate foarte bune și de la distanță. Mi s-a confirmat faptul că sunt extraordinari, că pot avea deplină încredere în ei, că sunt flexibili, pasionați de ceea ce fac și implicați. S-au adaptat foarte bine unui context dificil și au dus la bun sfârșit toate proiectele într-un mod eficient și creativ. Tind să cred că această situație i-a motivat să dea tot ce e mai bun din ei și să se asigure că totul e sub control. Știu că a fost un efort imens din partea lor, însă sunt mai mult decât mulțumită de felul în care au interacționat ca echipă și de ceea ce au realizat în această perioadă.

În același timp, ca mamă a unui băiețel de aproape doi ani, am descoperit avantaje clare ale lucrului de acasă. În sfârșit, fac parte din rutina lui zilnică, chiar dacă sunt blocată în fața calculatorului sau la telefon. Când fac o pauză, mă joc puțin cu el, îl pun să doarmă, vorbim etc. Mi-am recalibrat modul în care mă organizez, dar acest lucru a generat beneficii imense la nivel personal.

The post Ruxandra Pașca: Am ales să mobilizăm și motivăm comunitatea IQOS să îi sprijine pe cei care au nevoie și să creăm un lanț al faptelor bune appeared first on Forbes Romania.