A fost o oportunitate de a demonstra că industria grea din România poate fi la fel de agilă și modernă ca orice altă industrie.

Un interviu cu Ana Constantin, Digital Manager GRAMPET Group

Se vorbește tot mai mult despre digitalizare, dar de cele mai multe ori rămânem la nivelul conceptual. GRAMPET Group tocmai a bifat un proiect major: „Go Live”-ul Microsoft Dynamics 365 la RELOC Craiova. Ce înseamnă, de fapt, această etapă pentru voi și de ce a fost RELOC locul în care ați ales să faceți acest pas?

Pentru noi, momentul acesta nu este despre lansarea unui software, ci despre o schimbare de ritm. RELOC Craiova este o uzină cu o istorie îndelungată, un loc unde se construiesc și se modernizează locomotive care țin România în mișcare. Să aduci tehnologie de ultimă generație într-un mediu industrial atât de complex a fost un act de curaj.

Implementarea a durat 14 luni, timp în care am analizat și optimizat sute de fluxuri operaționale și am migrat volume semnificative de date. Am regândit și am aliniat la cele mai bune practici internaționale tot ce înseamnă procese financiare, comerciale, logistice și de achiziții. Când spui „Go Live”, spui, de fapt, că o uzină întreagă începe să respire într-un singur ritm digital, unde toate departamentele văd și înțeleg aceleași date în timp real. A fost un demers ambițios, însă rezultatul demonstrează clar că o companie cu tradiție din industria grea, chiar și în România, poate fi la fel de agilă și modernă ca orice companie tech.

GRAMPET vorbește adesea despre faptul că noile tehnologii sunt integrate și implementate pentru a veni în sprijinul specialiștilor din companie. Ce beneficii concrete aduce adoptarea Microsoft Dynamics 365 Business Central pentru echipa RELOC Craiova și cum se traduc acestea în activitatea de zi cu zi?

Tehnologia este doar un instrument; adevărata ei valoare este dată de modul în care le simplifică munca oamenilor. Prin unificarea proceselor financiare, comerciale, logistice și de achiziții într-o platformă unică, am eliminat complet munca în sisteme izolate și sarcinile manuale repetitive. Colegii noștri câștigă timp prețios, reducând timpii de procesare și putându-se concentra pe activități analitice, cu valoare adăugată reală.

În plus, această transparență le oferă specialiștilor și conducerii acces în timp real la informații de sinteză fundamentale pentru luarea deciziilor rapide și corecte. În final, Business Central nu înseamnă doar eficientizare operațională, ci creează un mediu de lucru modern, predictibil și reprezintă fundația pe care vom continua extinderea proceselor noastre digitale.

Să conduci un proiect de digitalizare de o asemenea anvergură într-o industrie grea este o miză uriașă. Ce te-a motivat cel mai mult când ai preluat această responsabilitate și cum se simte din interior conducerea acestei transformări la nivelul GRAMPET Group?

M-a motivat simpla dorință de a pune tehnologia în slujba oamenilor noștri. Mi-am dorit să le luăm de pe umeri procesele manuale greoaie și repetitive, pentru a le oferi claritate și eficiență în activitatea de zi cu zi. A fost o oportunitate de a demonstra că RELOC Craiova continuă să fie un reper al excelenței industriale, un loc unde performanța ține pasul cu cele mai noi standarde digitale.

Din interior, conducerea acestei transformări se simte ca un maraton al încrederii. Nu e vorba doar despre implementarea unei platforme software, ci despre a fi zi de zi alături de echipe și de a le sprijini tranziția. Când vezi că o uzină de calibrul RELOC Craiova începe să funcționeze într-un ritm digital fluid, iar munca colegilor devine mai simplă, ai confirmarea că întreaga energie a meritat din plin.

Când o companie mare pornește un proiect de transformare digitală de acest calibru, prima opțiune este adesea externalizarea către consultanți străini. GRAMPET Group a ales însă să coordoneze totul prin Departamentul de Digitalizare, umăr la umăr cu echipa RELOC. Cât de importantă a fost această alegere?

A fost o alegere asumată, dar mai ales un vot de încredere acordat propriilor noștri oameni. Cine cunoaște mai bine subtilitățile și provocările unei uzine decât cei care lucrează acolo zi de zi?

Coordonarea integrală de către Departamentul de Digitalizare al GRAMPET Group, alături de echipa RELOC, a demonstrat că expertiza internă poate conduce cu succes o inițiativă de o asemenea anvergură, fără niciun compromis privind calitatea, termenele de livrare sau obiectivele de business. Echipa noastră internă de digitalizare a lucrat cot la cot cu inginerii, specialiștii în achiziții și economiștii de la RELOC. Am demonstrat că avem în grup competențe extraordinare, capabile să livreze la standarde europene.

Mai mult decât atât, am creat premisele unei schimbări asumate de întreaga organizație. Când oamenii participă activ la definirea proceselor și a modului în care soluția este configurată pentru activitatea lor, sentimentul de apartenență este total.

Când privim la nivel macro, România se confruntă în continuare cu decalaje mari în privința digitalizării în comparație cu media europeană, iar industria grea este privită adesea ca fiind cel mai greu de schimbat. De ce este digitalizarea o urgență strategică pentru România și cum se poziționează GRAMPET Group în acest peisaj?

Digitalizarea nu mai este de mult o opțiune, ci condiția fundamentală pentru competitivitate și reziliență pe piața europeană. Din păcate, la nivel național, România se află încă la coada clasamentelor europene privind maturitatea digitală din companii și integrarea tehnologiei în economie. Există un decalaj real, însă acesta nu trebuie privit ca o frână, ci ca o oportunitate uriașă de accelerare.

În acest peisaj, GRAMPET Group a ales să își asume un rol de pionierat. În loc să așteptăm ca piața să se schimbe de la sine, noi am decis să fim un motor al transformării. Prin proiecte precum cel de la RELOC Craiova, arătăm că în România se poate construi o cultură digitală de cel mai înalt nivel, aducând automatizarea, platformele integrate și deciziile bazate pe date acolo unde contează cel mai mult: în inima producției.

Proiectul de la Craiova este un succes bifat. Ce înseamnă acest moment pentru harta mai amplă a digitalizării GRAMPET Group și ce urmează?

RELOC Craiova este dovada că viziunea pe care ne-am asumat-o funcționează. A fost prima bornă dintr-un plan mult mai ambițios. Următorul pas este extinderea integrată a platformelor Microsoft Dynamics 365 la nivelul tuturor companiilor din cadrul GRAMPET Group. Construim cel mai complex ecosistem digital din industria feroviară românească – un sistem interconectat, agil și modern, care transformă tehnologia într-un avantaj competitiv strategic pe termen lung.

____

* conținut sponsorizat

The post GRAMPET Group accelerează transformarea digitală a industriei feroviare din România appeared first on Forbes Romania.

Gruia Stoica

președinte și fondator GRAMPET Group

Proiectele derulate la RELOC Craiova și Electroputere VFU Pașcani nu modernizează doar transportul feroviar. Ele schimbă încrederea României în capacitatea ei de a construi.

Sunteți cunoscut ca un om care a avut constant încredere în potențialul industriei feroviare românești. Ce înseamnă pentru dumneavoastră, din punct de vedere profesional și personal, faptul că două companii din GRAMPET Group au derulat și finalizat la timp două dintre cele mai importante proiecte de modernizare feroviară, finanțate prin PNRR și realizate în România?

Cele două proiecte PNRR încheiate cu succes de GRAMPET Group la RELOC Craiova și Electroputere VFU Pașcani confirmă capacitatea industriei feroviare românești de a implementa proiecte complexe de modernizare a materialului rulant, la standarde europene. Este, în primul rând, confirmarea unei convingeri pe care am avut-o mereu: că industria feroviară românească are oameni capabili, competențe valoroase și resursele necesare pentru a realiza proiecte de anvergură.

Din punct de vedere profesional, este rezultatul a mulți ani de investiții, de răbdare și de încredere acordată unor echipe care au demonstrat că pot performa la cele mai înalte standarde. Iar la nivel personal, este un motiv de mândrie că reușim să readucem România pe șine. Cred cu tărie că aceste proiecte transmit un mesaj simplu: atunci când există viziune, perseverență și încredere în oameni, lucrurile pot fi construite aici, în țara noastră.

În toți acești ani ați construit nu doar un grup de companii, ci și un ecosistem industrial puternic. Cât de important este pentru dumneavoastră faptul că aceste proiecte au fost realizate de specialiști români, în fabrici românești?

În uzinele noastre din Craiova și Pașcani nu au fost efectuate simple reparații, ci reconstrucții și modernizări complete ale vehiculelor feroviare, utilizând tehnologii moderne și respectând toate cerințele europene privind interoperabilitatea, siguranța și performanța.

Faptul că aceste proiecte au fost realizate în România, în fabrici cu tradiție, de către specialiști români, este poate aspectul de care sunt cel mai mândru. Pentru că, în realitate, orice proiect începe și se termină cu oamenii implicați în realizarea acestuia. De la ingineri și proiectanți la electricieni, mecanici, sudori, specialiști în testare, personal administrativ și echipele de suport. Fiecare a avut un rol esențial. Fără munca, seriozitatea și implicarea lor, nu am fi fost astăzi aici.

Le mulțumesc tuturor că au demonstrat că experiența, talentul și determinarea unor echipe românești pot transforma provocări uriașe în reușite, despre care putem vorbi cu fruntea sus oriunde în Europa.

În spatele celor 19 locomotive și 42 de vagoane se află sute de specialiști de la RELOC Craiova și Electroputere VFU Pașcani. Ce v-au demonstrat aceste echipe pe parcursul proiectelor și ce credeți că spune performanța lor despre resursa umană din industria feroviară românească?

Mi-au demonstrat că profesionalismul și dedicarea sunt încă valori foarte puternice în industria românească. Ambele proiecte PNRR au presupus termene ambițioase și responsabilități pe măsură. Însă echipele noastre au ales să demonstreze că se poate. Și au făcut-o prin muncă, cu credința că locomotivele și vagoanele care ies pe poarta acestor fabrici reprezintă mai mult decât un produs industrial. Reprezintă reputația noastră. Reprezintă viitorul transportului feroviar românesc și respectul pentru meseria pe care o practicăm.

Cred că performanța lor spune un lucru esențial: avem în România specialiști extraordinari. Avem oameni pasionați și talentați care pot concura cu oricine atunci când li se oferă încredere și condițiile necesare pentru a-și face meseria. Oameni care și-au dedicat viața acestei industrii și care transmit mai departe cunoștințele și experiența lor, din generație în generație.

În spațiul public se spune adesea că proiectele PNRR sunt prea complexe pentru a fi finalizate în timpul asumat. Ce a făcut diferența în cazul GRAMPET Group astfel încât aceste proiecte să fie încheiate cu succes și în deplină concordanță cu calendarul de livrare agreat inițial?

Cred că diferența a fost făcută cu mult înainte de lansarea acestor proiecte. Planul Național de Redresare și Reziliență nu a creat capacitatea de execuție, ci a oferit oportunitatea de a o valorifica.

GRAMPET Group investește de ani de zile în modernizarea fabricilor, în tehnologii și digitalizare, în dezvoltarea proceselor de producție și în consolidarea unui ecosistem industrial pregătit să răspundă celor mai exigente cerințe ale pieței. Aceste investiții au creat baza pe care au fost implementate proiectele PNRR. La Electroputere VFU Pașcani, de exemplu, am investit peste 30 de milioane de euro în modernizarea uzinei, integrarea noilor tehnologii și dezvoltarea resursei umane, pentru a crea capacitatea necesară implementării unor proiecte de o asemenea anvergură.

Când au fost lansate licitațiile, nu am pornit de la zero. Am pornit cu infrastructura industrială, tehnologia, procesele și experiența deja construite. Am intrat în aceste contracte pregătiți, având deja capacități de producție și echipe consolidate.

În același timp, am tratat fiecare etapă cu maximă responsabilitate. Nu ne-am concentrat doar pe rezultatul final, ci și pe fiecare pas necesar pentru a ajunge acolo. Respectarea termenelor a fost la fel de importantă ca respectarea specificațiilor tehnice. Cred că tocmai această disciplină de execuție a făcut posibilă finalizarea proiectelor conform calendarului de implementare agreat.

Care considerați că au fost cele mai importante oportunități generate de PNRR pentru industria feroviară românească?

Cred că cea mai mare oportunitate a fost aceea de a accelera transformarea. PNRR nu a însemnat doar finanțare. A însemnat modernizarea unui sector care avea nevoie de investiții consistente. A permis introducerea unor tehnologii noi, creșterea standardelor de calitate și dezvoltarea unor produse aliniate cerințelor europene privind mobilitatea verde. A creat cadrul necesar pentru ca industria românească să facă un pas înainte și să demonstreze ce poate realiza.

Un alt aspect foarte important este că a readus în atenție transportul feroviar și rolul său strategic în dezvoltarea sustenabilă a României. Sper ca acesta să fie doar începutul unui proces mai amplu de modernizare și dezvoltare.

După acest succes al echipelor de la Craiova și Pașcani, care este următorul vis pe care îl aveți pentru industria feroviară românească?

Îmi doresc să vedem din ce în ce mai multe proiecte dezvoltate și realizate aici, de specialiști români. Să atragem tineri către această industrie și să le oferim motive să creadă că își pot construi o carieră solidă în țara lor. Poate cel mai mare vis este ca generațiile viitoare să privească industria feroviară nu ca pe o poveste despre trecut, ci ca pe una despre viitor. Pentru că eu cred că viitorul transportului și al mobilității se va construi tot pe șine, iar România trebuie să fie printre cei care îl definesc.

*Conținut sponsorizat

The post GRAMPET Group și noua generație a industriei feroviare românești appeared first on Forbes Romania.

Mihai Tudosă

Șef Serviciu Tehnic Proiectare, Electroputere VFU Pașcani

Ingineria nu este doar o profesie – este un angajament total, într-o industrie în care se aplică, fără excepție, zicala „Totul sau nimic!”. Este nevoie de rigoare, pasiune și, mai ales, de curaj.

Ce înseamnă pentru dumneavoastră proiectul Leon, primul automotor DMU fabricat în România în ultimii 80 de ani?

Pentru mine, Leon este și va rămâne una dintre cele mai mari realizări ale carierei mele de inginer proiectant și o parte din identitatea mea profesională. Este tot ceea ce înseamnă bucuria pentru un copil și poate chiar mai mult de atât. Fiul unui mecanic de locomotivă fiind, am copilărit în cabina de conducere a unui tren de marfă industrial din Fălticeni, cu robinete FD1 (Frână Directă 1) și KD2 (Knorr D2) în loc de jucării. Vă puteți imagina ce bucurie ar simți acel copil dacă ar afla că el, peste ani, a reușit să construiască împreună cu echipa sa un tren nou, modern, aici, în România?

Mă simt privilegiat să fiu parte din povestea unui proiect de o asemenea anvergură precum este Leon. Ziua, la uzină, urmăream pas cu pas construirea și testarea acestuia, iar seara, acasă, îmi priveam copiii crescând. Două drumuri care m-au format și pe care le-am trăit, cu recunoștință, în același timp. Mi-am dorit ca Leon să fie dovada că și în România se poate și am vrut ca propriii mei copii să aibă acces la un tren sigur și rapid, construit la Pașcani.

Ce a menținut echipa Electroputere VFU Pașcani unită pe parcursul implementării acestui proiect atât de complex?

Încrederea. Încrederea că nu ne-am înhămat la un vis nebunesc, ci la o realitate actuală, pe care multora le era frică să o atingă. Încrederea pe care o avem în forțele noastre, în echipa construită și sudată în timp. Încrederea că nu vom fi niciodată singuri și ne vom oferi mereu sprijin, precum componentele unui sistem integrat.

Am gestionat împreună peste 10.000 de tipuri de componente, fiecare având rolul lor în funcționarea automotorului. Dacă o singură piesă nu funcționează corect, tot sistemul este blocat, pus pe pauză. La Electroputere VFU Pașcani însă, ne-am asigurat că nu se întâmplă asta. Nu am ezitat nicio secundă să îmbunătățim și să testăm pentru a crește performanța trenului. Astfel, Leon este astăzi pregătit să transporte călători și să scrie istorie.

Ce componentă a trenului Leon simțiți că poartă „amprenta” dumneavoastră personală?

Mă consider un om echilibrat. Am învățat, cu timpul, că nu e suficient doar să știi când să accelerezi, ci și când să te oprești. Să-ți păstrezi direcția, dar să ai și curajul să spui „ajunge” atunci când simți că lucrurile pot deraia.

Poate tocmai de aceea, frânele sunt, pentru mine, partea din Leon care îmi poartă cel mai mult amprenta personală. Nu doar pentru că m-am ocupat direct de integrarea și montarea sistemului – piesă cu piesă, reglaj cu reglaj –, ci pentru că m-am regăsit în importanța lor. Frâna nu e spectaculoasă, dar e vitală. Este invizibilă pentru călători, dar esențială pentru siguranța lor.

Sistemul de frânare al trenului Leon a fost testat riguros, în cele mai dure condiții – automotorul încărcat cu zeci de tone de nisip, ținut pe pantă ore întregi, demarând pe cele mai mari declivități cu șină umedă și coeficient de frecare aproape de 0, acolo unde orice metru în plus sau în minus contează enorm.

Dacă ați putea relua proiectul de la început, ce ați face diferit?

Privind în urmă, nu cred că aș schimba ceva. Ar merita însă integrarea unui sistem dual de funcționare bazat pe baterii, având în vedere că electronica de putere și noile soluții de stocare a energiei au devenit mai accesibile și ușor de gestionat.

Leon a fost o provocare, dar și o oportunitate. Am învățat să nu ne bazăm niciodată doar pe ce știm, ci să rămânem mereu curioși, deschiși și atenți. Pentru că tehnologia nu așteaptă – ea evoluează în fiecare zi. Este un drum continuu, care cere perseverență, tenacitate, curiozitate și capacitatea de a te autodepăși constant. Dacă vrei să fii relevant, trebuie să fii mereu deschis să înveți – să citești, să te informezi, să te adaptezi noilor standarde. Leon este primul tren construit integral la Electroputere VFU Pașcani – un proiect uriaș, care ne-a scos pe toți din zona de confort. Este dovada curajului de a construi ceva de la zero, fără rețete prestabilite – un tren românesc, făcut de oameni care au învățat din mers, care au pus laolaltă cunoștințele și determinarea lor. Leon este un proiect autentic. Este primul. Este unic. Este al nostru. Este dovada că și în România se poate.

Cum v-ați simțit în momentul în care ați văzut automotorul finalizat și funcțional?

Am fost alături de Leon încă de la primul metru parcurs. Îmi amintesc perfect – o duminică ploioasă de toamnă, când trenul a plecat remorcat, conform reglementărilor, de la Pașcani spre Făurei. De atunci, l-am însoțit pentru efectuarea testelor de viteză și anduranță pe inelul de încercări feroviare și am trăit alături de el fiecare etapă: viteze, frânări, drumuri de testare între București și Predeal, între Pașcani și Vatra Dornei. Au fost mii de kilometri parcurși, nu doar pentru a valida un produs, ci pentru a demonstra că Leon este un automotor pregătit să transporte oameni, să lege orașe, să ducă povestea mai departe.

Când am obținut Autorizația de Punere pe Piață, nu a fost doar o victorie tehnică. A fost recunoașterea muncii unei echipe care a crezut, a construit, a rezistat și a reușit. M-am simțit mândru. Dar, mai presus de toate, recunoscător că am făcut parte din acest proiect extraordinar.

Ce v-a inspirat să deveniți inginer proiectant?

Tatăl meu a fost și este în continuare cea mai mare inspirație pentru mine, cel care m-a făcut să mă îndrăgostesc de mic copil de domeniul feroviar, de zgomotul puternic al motoarelor și de mirosul de metal încins. Aș putea spune că nu eu am ales ingineria, ci ea m-a ales pe mine – prin tatăl meu. Apoi, absolvind ca șef de promoție Facultatea de Transporturi din cadrul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București, am avut șansa să lucrez în cadrul companiei Electroputere VFU Pașcani cu oameni extrem de diferiți. De la fiecare dintre aceștia am învățat câte ceva, însă mentor mi-a fost și va rămâne domnul director tehnic, inginerul Iulian Cristea. Tot ceea ce a știut dumnealui, m-a învățat pe mine. Mi-a împărtășit cu răbdare și încredere, o viziune care m-a inspirat profund. Împreună, am format o echipă care a reușit să transforme ideile în proiecte concrete, și proiectele – în rezultate reale.

Ce mesaj, inspirat din povestea lui Leon, doriți să transmiteți generației viitoare de ingineri feroviari?

Aveți curaj! Curajul de a pune întrebări celor cu experiență, pentru că veți învăța de la ei lucruri pe care nicio carte nu vi le poate preda. Aveți curaj să vă expuneți ideile, oricât de îndrăznețe ar părea! Leon este dovada vie a acestui curaj. La început părea o nebunie construcția sa, dar am îndrăznit să pornim hotărâți pe un drum prăfuit, pe care nimeni nu mai pășise în ultimii 80 de ani.

Sunt mândru de echipa mea și sunt încrezător că generațiile viitoare vor duce la bun sfârșit proiecte mai complexe și mai ambițioase.

„Leon este un proiect autentic. Este primul. Este unic. Este al nostru. Este dovada că și în România se poate.”

The post Leon și generația care a îndrăznit – o poveste din spatele unui vis împlinit appeared first on Forbes Romania.

„Îmi doresc ca industria feroviară să-și împlinească menirea, să devină coloana vertebrală a transportului din România.” – Vizante-Dumitru Tomoni, vicepreședinte GRAMPET Group și președinte al Consiliului de Administrație Electroputere VFU Pașcani.

Sunteți președinte al Consiliului de Administrație Electroputere VFU Pașcani. Greșesc dacă spun că uzina pe care o coordonați este un pilon de bază al industriei feroviare românești? 

Industria feroviară românească datează din 1854, când a fost inaugurată prima cale ferată în Banat. La scurt timp, în 1869, și-a început călătoria Electroputere VFU Pașcani.   

Uzina are o istorie fascinantă. Totul a pornit cu o viziune clară: aceea de a transforma un atelier de reparații de material rulant într-un centru de excelență în domeniul feroviar. Cu peste 155 de ani de tradiție, Electroputere VFU Pașcani este parte a GRAMPET Group din 2004 și un reper al industriei feroviare românești. Astăzi, ne uităm în urmă la sutele de trenuri modernizate, la proiectele ambițioase duse la bun sfârșit, la impactul pe care l-am avut asupra călătorilor. 

Drumul nostru nu a fost lipsit de provocări. Industria feroviară românească a trecut prin momente dificile, de la sub finanțare până la nevoia de adaptare rapidă. Cu toate acestea, fiecare obstacol a fost o oportunitate de a inova, de a găsi soluții mai bune. Am crezut întotdeauna în puterea progresului și în oameni, cei care sunt sufletul Electroputere VFU Pașcani. Le mulțumesc colegilor mei pentru ceea ce fac! De la cei care îmblânzesc oțelul cu pricepere, până la cei care aduc inovație în industrie, fiecare își lasă amprenta în această poveste despre măiestrie și devotament.

Privesc înainte cu optimism. Industria feroviară are un potențial enorm iar noi, cei care lucrăm în acest domeniu, avem responsabilitatea de a-l valorifica. Vedem deja progrese: investiții în infrastructură, digitalizare, trenuri mai eficiente energetic. Oamenii încep să redescopere mersul cu trenul nu doar ca pe o necesitate, ci ca pe o alegere conștientă pentru un transport sustenabil. 

Cred că peste câțiva ani călătorii români vor ajunge să aleagă mersul cu trenul de plăcere, nu doar de nevoie. Industria feroviară din România nu și-a atins apogeul, ceea ce ne dă nouă, la Elecroputere VFU Pașcani, șansa să-i fim alături.  

Ce ne puteți spune despre Săgețile Albastre? Au o rezonanță anume în percepția colectivă. 

Modernizarea Săgeților Albastre este unul dintre proiectele ambițioase pe care le derulăm la Electroputere VFU Pașcani. Dincolo de cifre și specificații tehnice, ele spun o poveste. O poveste despre renaștere, despre modul în care tehnologia și pasiunea pot readuce la viață aceste trenuri care au marcat transportul feroviar din România. 

Când au intrat prima oară pe șine, Săgețile Albastre au fost un simbol al modernizării: rapide, eficiente, aducând un aer nou în peisajul căilor ferate. Le-am văzut schimbând percepția călătorilor despre confort și viteză, legând marile orașe ale țării – București, Constanța, Brașov, Iași, Craiova, Timișoara – și oferind românilor o alternativă modernă de transport. 

Însă timpul își spune cuvântul chiar și asupra celor mai bune trenuri. După mii de călătorii și milioane de kilometri, aceste automotoare aveau nevoie de o revitalizare. Iar aici, la Electroputere VFU Pașcani, ne-am asumat această misiune cu toată responsabilitatea. Le aducem la standarde contemporane, le îmbunătățim siguranța, confortul și eficiența, astfel încât să-și poată continua călătoria, una care nu este doar despre distanțe, ci despre oameni, despre conexiune și progres. 

Este o provocare? Cu siguranță. Dar este și o onoare. Pentru că fiecare tren care pleacă din atelierele noastre reînnoit este încă un pas spre un transport feroviar mai bun în România. 

Care este aportul VFU Electroputere Pașcani la conservarea acestei moșteniri reprezentată de Săgețile Albastre?  

Un moștenitor are responsabilitatea de a păstra și valorifica ceea ce a primit, astfel încât, la rândul lui, să transmită mai departe. Exact asta am făcut la Electroputere VFU Pașcani când ne-am asumat reconstrucția și revizia capitală a 50 de automotoare Siemens Desiro SR20D, produse acum mai bine de 20 de ani, pentru a le oferi o nouă viață. Am depășit jumătatea angajamentului agreat prin acordul cadru și suntem foarte aproape de momentul în care vom finaliza Săgeata cu numărul 30.  

Revizia include etape complexe și meticuloase, precum demontarea boghiului motor, reparația osiilor, verificarea și refacerea instalațiilor de climatizare, încălzire și electrice, dar și a sistemelor de frânare și combustibil. Modernizăm tot, inclusiv exteriorul și interiorul automotoarelor, de la recondiționarea scaunelor, strapontinelor și până la repararea ușilor, ferestrelor și a caroseriei. Este un efort considerabil, dar unul pe care ni l-am asumat cu mândrie, pentru că în fiecare automotor modernizat vedem nu doar o piesă de infrastructură feroviară, ci o filă de istorie readusă la viață și pregătită pentru viitor. 

Care considerați că vor fi cele mai importante tendințe în industria feroviară în următorii 10 ani? 

Industria feroviară se află într-un moment de transformare majoră, în care tehnologia și sustenabilitatea modelează viitorul transportului pe șine. Este un proces pe care noi, la Electroputere VFU Pașcani, îl trăim zi de zi, cu provocările și oportunitățile lui. 

Dacă privim spre următorul deceniu, siguranța, eficiența și sustenabilitatea vor fi direcțiile cheie ale industriei. Statisticile arată că la nivel european numărul celor care aleg să călătorească cu trenul s-a dublat din 2020 până la final de 2023 (conform Eurostat). Oamenii se îndreaptă din ce în ce mai mult către trenuri, fie din considerente economice, fie datorită impactului ecologic mai redus comparativ cu transportul rutier sau aerian.  

Un element care va continua să revoluționeze industria este tehnologia. Inteligența artificială și sistemele autonome vor schimba felul în care trenurile sunt operate, întreținute și monitorizate. Gândiți-vă la un tren care se poate „autodiagnostica” și preveni o defecțiune înainte ca aceasta să apară. Acest lucru va deveni realitate prin implementarea senzorilor inteligenți.

Noi, la Electroputere VFU Pașcani, credem că viitorul este deja în construcție și suntem mândri să fim parte din această schimbare.  

Ce îi urați industriei feroviare din România?  

Îi urez să-și împlinească menirea și să devină coloana vertebrală a transportului din România. Să fie mai puternică decât este azi, să fie iubită de călători și respectată de cei care o administrează. Să se reinventeze continuu, să câștige încrederea oamenilor și să fie prima alegere pentru cei care vor să descopere orizonturi noi dintr-un vagon confortabil, privind lumea pe fereastră. Să fie finanțată așa cum merită, nu ca o povară, ci ca un motor al dezvoltării. Și mai ales, să ofere trenuri care ne depășesc imaginația.  

_____

*conținut sponsorizat

The post De la Trecut la Viitor: Călătoria Săgeților Albastre appeared first on Forbes Romania.