Pavel Kodzik
President, RRG Real Estate Group

As RRG Real Estate Group turns 20, President Pavel Kodzik reflects on why development is about more than buildings – it is about creating places where people genuinely want to live.

What does 20 years mean to you personally?

Twenty years inevitably makes you look back, but what interests me more is how our understanding of development has changed.

When you start, you naturally focus on the building itself. With experience, you begin to see a much bigger picture. A successful development is also about the environment around it, how people experience it every day and how the place feels 10 or 20 years later.

That evolution explains RRG today better than any timeline could. “Transforming space to better place” has been our philosophy for 20 years. Today, we understand those words more broadly than ever.

How did RRG arrive at this point?

Step by step. Linda Residence, Lighthouse and Park Avenue 96 were important chapters for us. Each project taught us something and raised the expectations we set for the next one.
But companies evolve not only through projects – they are also shaped by the people who join them along the way. New perspectives can challenge established thinking, expand ambitions and sometimes even change the way you see the business itself. Combining 20 years of experience with new ideas has been an important part of our evolution. Lakeside11 is where this evolution becomes most visible.

Is that why Lakeside11 is so important for RRG?

Exactly. Lakeside11 is the next big step for RRG. Our most ambitious development to date and the clearest expression of what we have become after 20 years.

We started with 2.5 Ha next to Lake Străulești in northern Bucharest. Our first question was not “How many apartments can we build here?” It was: “What kind of place can this become?”

That question shaped the entire concept. Instead of treating the space between buildings as what remains after construction, we treat it as part of the product. Our Float Spot Concept creates elevated green platforms above ground-level infrastructure and traffic, with car-free spaces for relaxation, children, events and social life. Inspired by Le Corbusier’s principles and reinterpreted for contemporary living, the concept was recognized with a Red Dot Award in Singapore.

Lakeside11 also brings together a multinational team of architects, designers and engineers. This allows us to combine best practices from different markets rather than repeat familiar solutions.

You describe Lakeside11 as a business-class project. What does “business class” mean to you?

Business class is not marble in the lobby or a longer list of expensive materials. Those things can be copied.

It starts with space. Think about business class on a plane: one of the first things you notice is that you have more room. At Lakeside11, our apartments are around 20% larger than comparable new developments on the market. But space does not stop at your front door. We also chose a lower development density, leaving more room between buildings, more greenery and more space for people. You can feel it—the whole place breathes differently.

You feel quality when hundreds of decisions work together: the proportions of your apartment, how buildings sit on the site, what happens when you step outside, where cars are placed and how much greenery surrounds you.

Many of these decisions may never appear in a brochure. But together they determine whether people genuinely enjoy living there.

How much of this approach comes from 20 years of experience?

Experience teaches you that a beautiful rendering is only the beginning. The difficult part is carrying the original idea through design, procurement and construction, because this is where quality can either be created or gradually lost.
After 20 years, perhaps we ask more questions, but we understand much better which questions matter.

What comes next for RRG?

Lakeside11 is an important step, but not a final destination. It sets a standard we want to develop further.

Our ambition for the next chapter is not simply to build more. We want to create places that make their surroundings better and remain valuable long after construction is finished.

The next chapter is about applying that philosophy at a larger scale – creating places that are not only successful when we deliver them, but become better with time.

*Sponsored content

The post RRG Real Estate Group at 20: Pavel Kodzik on Creating Places, Not Just Buildings, and the Vision Behind Lakeside11 appeared first on Forbes Romania.

Walter Lironi, Vicepreședinte Senior Visa

Peisajul plăților digitale evoluează rapid, atât în Republica Moldova, cât și la nivel global. Într-un interviu acordat revistei Forbes Moldova, Walter Lironi, Vicepreședinte Senior Visa și Director al Diviziei Servicii cu Valoare Adăugată pentru Europa Centrală și de Est, Orientul Mijlociu și Africa (CEMEA), în cadrul Visa, vorbește despre transformările care remodelează sectorul bancar și comerțul, rolul tot mai important al programelor de loialitate într-o piață din ce în ce mai competitivă și tendințele emergente – de la plățile agentice (agentic payments) la inovațiile fintech bazate pe inteligență artificială, care vor defini viitorul banilor digitali.

Domnule Lironi, pe piețe precum Republica Moldova asistăm la o tranziție accelerată către plățile digitale. Ce determină această schimbare și ce ne spune ea despre viitor?

Aveți dreptate. Comerțul digital a înregistrat o evoluție remarcabilă în Republica Moldova. De exemplu, doar în 2025 au fost efectuate peste 300 de milioane de tranzacții digitale.

Plățile digitale devin tot mai mult opțiunea preferată a consumatorilor, iar această transformare este alimentată de mai mulți factori.

În primul rând, vorbim despre schimbarea așteptărilor consumatorilor. Tot mai mulți tineri din Generația Z intră pe piața de consum, iar aceștia sunt obișnuiți să facă aproape totul în mediul digital. Dacă experiența de plată nu este simplă, rapidă și intuitivă, ei aleg fără ezitare o alternativă mai bună.

În al doilea rând, tehnologia. Platformele și canalele de plată evoluează pentru a funcționa în timp real, iar inovații precum inteligența artificială, monedele stabile (stablecoins) și comerțul agentic (agentic commerce) transformă modul în care efectuăm plăți.

Această evoluție este susținută și de investiții semnificative la nivelul întregului ecosistem de plăți – în infrastructura de acceptare a plăților, în capacitățile emitenților de carduri și în soluțiile de securitate.

Având în vedere aceste evoluții, cum ar trebui băncile să abordeze procesul de modernizare?

În primă fază, multe bănci s-au concentrat pe modernizarea aplicațiilor, pentru a le face mai rapide și mai ușor de utilizat. Însă, în prezent, acest lucru nu mai este suficient.

Astăzi, modernizarea depășește cu mult îmbunătățirea interfeței și a experienței utilizatorului (UI/UX). Multe instituții financiare operează încă pe infrastructuri concepute pentru o economie care funcționa într-un ritm complet diferit.

Acest lucru creează un decalaj între modul în care au fost construite sistemele existente și cerințele actuale ale unei economii digitale, în care consumatorii se așteaptă la interacțiuni în timp real, prin multiple canale și la scară largă.

Pentru a răspunde acestor provocări, băncile investesc în întregul lanț valoric – de la sistemele de bază (core banking) și platformele de procesare până la soluțiile middleware, pentru a construi infrastructuri mai flexibile, mai scalabile și pregătite pentru viitor.

Totodată, modernizarea nu înseamnă doar tehnologie. Aceasta presupune integrarea unei mentalități digitale la nivelul întregii organizații, susținută de noi competențe, noi modele de lucru și dezvoltarea talentelor.

În cele din urmă, toate aceste transformări permit băncilor să ofere experiențe de plată fluide și sigure clienților și să continue să inoveze la scară largă.

Reușesc băncile să transforme această viziune în realitate sau mai există loc de îmbunătățire?

Ecosistemul de plăți din Republica Moldova traversează o etapă de transformare digitală pe care multe alte piețe au parcurs-o într-o perioadă mult mai îndelungată. În cazul Moldovei, însă, această evoluție are loc într-un ritm mult mai accelerat.

Acest context oferă băncilor și comercianților o oportunitate reală de a depăși modelele tradiționale și de a construi, încă de la început, experiențe digitale moderne. Totodată, crește nivelul de așteptare al consumatorilor, care își doresc servicii tot mai simple, intuitive și disponibile în timp real.

În acest context, băncile care continuă să investească în platformele, capacitățile și relația cu clienții lor vor fi cel mai bine poziționate pentru a valorifica oportunitățile de creștere. Câștigătorii vor fi acele instituții care nu vor mai privi digitalizarea ca pe un simplu canal de interacțiune, ci ca pe modelul de funcționare al întregii organizații.

Dar comercianții? Cum răspund ei schimbărilor pe care le observăm pe piață?

Comercianții, precum și furnizorii de plată care îi sprijină, trec printr-o transformare semnificativă, iar în multe cazuri într-un ritm chiar mai accelerat.

Această evoluție este determinată de schimbările din întregul ecosistem al plăților, în contextul în care noi actori, precum procesatorii de plăți, facilitatorii de plăți și platformele digitale, introduc modele inovatoare de creare a valorii și de interacțiune cu clienții. În consecință, lanțul tradițional de valoare se transformă.

Pentru comercianți, această schimbare aduce atât provocări, cât și oportunități. Pe de o parte, ei trebuie să gestioneze un număr tot mai mare de canale de vânzare, metode de plată și puncte de interacțiune cu clienții. Pe de altă parte, comerțul digital le oferă acces la piețe mai largi și la noi oportunități de dezvoltare.

Întrebarea esențială este cum pot conecta toate aceste experiențe într-un mod simplu și fluid. Cum pot depăși limitele magazinului fizic și ajunge la clienți prin canale digitale? Cum își pot simplifica operațiunile, oferind în același timp consumatorilor mai multe opțiuni și o experiență mai bună?

În cele din urmă, comercianții care investesc în capabilități digitale integrate vor fi mai bine poziționați pentru a concura într-un mediu dinamic și tot mai competitiv, consolidând totodată relații mai puternice și mai directe cu clienții lor.

Într-o piață tot mai competitivă, valoarea adăugată și programele de loialitate influențează tot mai mult decizia de cumpărare a consumatorilor. Cum pot companiile să fidelizeze clienții și să creeze valoare pe termen lung?

Programele de loialitate devin o componentă esențială a modului în care companiile concurează și creează valoare pe termen lung. Acestea nu mai reprezintă doar un beneficiu suplimentar, ci un element strategic al ofertei.

Din perspectiva sectorului bancar, programele de loialitate au fost tratate, în mod tradițional, ca un avantaj complementar, accentul fiind pus mai degrabă pe controlul costurilor decât pe consolidarea relației cu clientul. Astăzi însă, această abordare se schimbă. Loialitatea devine un factor real de diferențiere, care ajută băncile să construiască relații mai solide cu clienții și să stimuleze utilizarea repetată a serviciilor.

Cele mai eficiente strategii se bazează pe utilizarea datelor și a analizelor avansate pentru a oferi clientului potrivit oferta potrivită, în momentul potrivit, într-un mod relevant și fără fricțiuni. În acest context, experiența clientului devine un element decisiv.

În același timp, comercianții joacă un rol esențial în acest ecosistem. Pe măsură ce comerțul devine tot mai digital și interconectat, programele de loialitate trebuie să ofere o experiență coerentă pe toate canalele de interacțiune cu clientul, de la descoperirea produsului până la achiziție și serviciile post-vânzare.

Pentru a avea succes, companiile au nevoie de platforme de loialitate ușor de utilizat, puternic personalizate și suficient de flexibile pentru a răspunde schimbării continue a nevoilor și preferințelor consumatorilor. În cele din urmă, un program de loialitate performant face mai mult decât să recompenseze tranzacțiile: el creează un nivel mai ridicat de implicare, consolidează relația cu clienții și susține creșterea sustenabilă a afacerii.

În ultima perioadă, agenda publică din Republica Moldova a fost dominată de cazuri de fraudă. Aproape zilnic apar informații despre escroci care reușesc să înșele oamenii și să le sustragă banii. Cum poate fi menținută încrederea într-un astfel de context?

Situația pe care o descrieți este cât se poate de reală și evidențiază de ce încrederea reprezintă fundamentul ecosistemului de plăți.

Pentru Visa, încrederea este una dintre principalele priorități. Ea stă la baza fiecărei tranzacții și le oferă consumatorilor și companiilor siguranța că pot efectua plăți în fiecare zi, cu încredere.

În același timp, mediul digital devine tot mai complex. Dacă inteligența artificială deschide oportunități importante pentru inovare, ea este utilizată și de fraudatori pentru a crea escrocherii tot mai sofisticate, mai personalizate și mai dificil de identificat. Infractorii cibernetici își adaptează permanent metodele, operează la scară largă și folosesc tehnologii din ce în ce mai avansate.

De aceea, combaterea fraudei reprezintă o prioritate strategică pentru Visa. Investim constant în soluții bazate pe inteligență artificială pentru prevenirea fraudelor și gestionarea riscurilor, inclusiv în tehnologii precum Visa Consumer Authentication Service și Visa Risk Manager. În același timp, ne consolidăm permanent capabilitățile prin inovare și investiții strategice, inclusiv prin integrarea companiei Featurespace, ale cărei tehnologii permit identificarea comportamentelor neobișnuite și blocarea tranzacțiilor frauduloase în timp real.

Tehnologia, însă, nu este suficientă. Educația joacă un rol esențial în consolidarea și menținerea încrederii. Împreună cu partenerii noștri, desfășurăm inițiative de informare și educare dedicate consumatorilor, companiilor și autorităților de reglementare, pentru a-i ajuta să recunoască și să evite tentativele de fraudă, cu un accent deosebit pe protejarea categoriilor mai vulnerabile.

În cele din urmă, încrederea se construiește printr-o combinație de tehnologie avansată, parteneriate solide și educație continuă. Prin reunirea acestor elemente, putem contribui la menținerea unui ecosistem al plăților digitale sigur, securizat și de încredere, chiar și într-un mediu aflat într-o continuă transformare.

Am vorbit despre trecut și prezent. Să privim acum spre viitor. La ce tendințe ar trebui să fie atenți liderii și directorii executivi?

Privind spre viitor, cred că liderii trebuie să găsească un echilibru între două priorități. Prima este optimizarea capabilităților necesare pentru a răspunde cerințelor actuale ale pieței. A doua este pregătirea pentru următoarea transformare majoră a comerțului.

Mulți actori din ecosistemul plăților continuă să se bazeze pe infrastructuri moștenite (legacy), în special în domenii precum managementul riscurilor. Acest lucru le limitează capacitatea de a oferi experiențele fluide și în timp real pe care consumatorii le așteaptă astăzi.

În același timp, una dintre cele mai importante evoluții pe care trebuie să le urmărim este ascensiunea inteligenței artificiale agentice (agentic AI). După tranziția de la comerțul fizic la cel online și apoi la cel mobil, intrăm acum într-o nouă etapă, în care agenții inteligenți vor începe să redefinească modul în care oamenii descoperă, aleg și achiziționează produse și servicii.

Totuși, nu toate aspectele experienței de cumpărare se vor schimba. Pentru mulți consumatori, cumpărăturile rămân o activitate de care se bucură. Explorarea ofertelor, compararea opțiunilor și luarea deciziilor fac parte din experiența în sine.

Cele mai mari transformări vor avea loc în etapa de căutare și descoperire a produselor și serviciilor. În anumite categorii, agenții bazați pe inteligență artificială vor gestiona din ce în ce mai mult întregul proces, de la identificarea nevoii până la finalizarea achiziției, făcând comerțul mai rapid, mai personalizat și mai eficient.

În același timp, competiția pentru câștigarea preferinței și a bugetului consumatorilor va continua să se intensifice. Tehnologia devine tot mai accesibilă, reducând barierele de intrare pe piață și oferind noi oportunități pentru fintech-uri și companii inovatoare de a lansa soluții extrem de bine adaptate nevoilor utilizatorilor.

Prin urmare, liderii trebuie să se aștepte la mai multă inovație, o concurență tot mai puternică și o presiune crescută de a se diferenția. Succesul va aparține organizațiilor care vor reuși să combine infrastructuri moderne, decizii bazate pe date și experiențe digitale fluide, sigure și de încredere, oferite la scară largă.

*Conținut sponsorizat

The post Cum redefinesc inteligența artificială, inovația și programele de loialitate viitorul plăților digitale appeared first on Forbes Romania.

Elena Pap, CEO Eurasia Upcoop Group și CEO Up România

Inteligența artificială schimbă procesele și ritmul în care funcționează companiile, dar nu rezolvă una dintre întrebările esențiale pentru orice organizație: ce susține performanța pe termen lung? Pentru Elena Pap, CEO Eurasia Upcoop Group și CEO Up România, răspunsul pornește de la oameni și de la calitatea relațiilor construite în interiorul și în jurul unei companii.

Într-un context în care inteligența artificială redefinește modul în care companiile funcționează și performează, susțineți că oamenii rămân principalul motor al succesului unei organizații. Ce se află în spatele acestei perspective?

Una dintre cele mai mari provocări ale acestei perioade este să nu privim performanța exclusiv prin prisma tehnologiei. AI schimbă deja modul în care lucrăm și va continua să o facă într-un ritm accelerat, însă tehnologia rămâne un instrument. Oamenii sunt cei care îi dau sens, care iau deciziile importante și care construiesc relațiile fără de care niciun business nu poate performa pe termen lung.

Pentru mine, performanța unei companii începe întotdeauna cu oamenii. Nu mă refer doar la angajați, ci la întregul ecosistem construit în jurul unei organizații: colegi, clienți, parteneri și comunitățile din care facem parte. Modul în care acești oameni colaborează este cel care generează, în cele din urmă, rezultatele de business.

În ultimii ani, a devenit tot mai evident faptul că performanța sustenabilă nu poate fi construită în absența unei culturi organizaționale solide. Nu poți avea clienți implicați și loiali dacă nu ai echipe implicate și motivate. Nu poți vorbi despre inovație dacă oamenii nu au încrederea și spațiul necesar pentru a veni cu idei noi. Și nu poți construi rezultate consistente dacă privești oamenii exclusiv prin indicatori de productivitate.

Faptul că Up România a fost certificată Best Place to Work pentru al cincilea an consecutiv în 2026 este important pentru noi nu doar prin prisma recunoașterii în sine, ci pentru ceea ce spune despre consecvența cu care construim această cultură organizațională. Este confirmarea faptului că investiția în oameni produce rezultate pe termen lung și că performanța este strâns legată de experiența pe care aceștia o au în cadrul companiei.

Vorbim atât de mult despre automatizare și eficiență, dar diferența dintre companii va fi făcută tocmai de ceea ce nu poate fi automatizat: încrederea pe care o construiesc, capacitatea de a colabora și felul în care oamenii aleg să contribuie la un obiectiv comun. Din această perspectivă, și în era AI, oamenii rămân principalul motor al performanței.

Există tendința de a măsura performanța unei companii aproape exclusiv prin rezultatele sale financiare. Dumneavoastră vorbiți adesea despre performanță și din perspectiva experienței pe care o au oamenii. Cum se reflectă această abordare în rezultatele unei organizații?

Rezultatele financiare sunt importante și reprezintă, fără îndoială, un indicator al succesului unei companii. În același timp, ele sunt efectul unor decizii și al unei culturi organizaționale construite în timp. O organizație performantă este cea care reușește să creeze valoare în mod constant pentru toate categoriile de oameni cu care interacționează.

La Up România urmărim cu foarte mare atenție această perspectivă. Cel mai recent studiu de satisfacție a clienților ne-a adus un Net Promoter Score de 92, un rezultat care ne bucură în mod special pentru că reflectă disponibilitatea foarte ridicată a clienților de a ne recomanda. În egală măsură, scorul de 9,7 din 10 acordat atât produselor și serviciilor noastre, cât și relației cu echipele Up România ne confirmă că performanța nu ține doar de ceea ce livrezi, ci și de modul în care alegi să construiești această relație.

Într-o piață tot mai competitivă, diferența este făcută, de multe ori, de lucrurile care sunt mai greu de cuantificat: încrederea pe care reușești să o construiești, consecvența cu care îți respecți promisiunile și capacitatea de a înțelege nevoile celor cu care lucrezi. Aceste elemente creează relații durabile și se reflectă, în timp, în rezultatele companiei.

În ultimii ani, așteptările companiilor față de beneficiile extrasalariale s-au schimbat semnificativ. Ce înseamnă astăzi să fii un partener relevant pentru companii și cum răspunde Up România acestor schimbări?

Dacă ar fi să identific cea mai importantă schimbare din ultimii ani, aceasta este faptul că beneficiile extrasalariale nu mai sunt privite ca un avantaj oferit angajaților, ci ca o investiție în competitivitatea unei companii. Organizațiile au înțeles că experiența pe care o oferă intern influențează direct capacitatea de a atrage și păstra talente, nivelul de implicare al echipelor și, implicit, performanța businessului.

În același timp, această schimbare nu mai aparține exclusiv marilor companii. Observăm un interes tot mai mare din partea IMM-urilor pentru beneficiile extrasalariale și o preocupare crescută pentru soluții flexibile și ușor de integrat în realitatea fiecărei organizații. Astăzi, atât companiile mari, cât și cele aflate la început de drum își pun aceeași întrebare: cum putem oferi mai multă valoare oamenilor noștri?

Acesta este și motivul pentru care rolul unui partener de beneficii extrasalariale s-a schimbat semnificativ. Companiile nu mai caută doar produse sau servicii, ci soluții care să răspundă unor nevoi aflate într-o continuă evoluție. Vorbim despre digitalizare, despre acces facil la beneficii, despre libertatea de alegere și despre capacitatea de a adapta aceste soluții la profilul și cultura fiecărei organizații.

Faptul că lucrăm astăzi alături de peste 25.000 de clienți ne oferă o perspectivă foarte clară asupra modului în care evoluează piața și asupra provocărilor cu care se confruntă companiile, iar investițiile în extinderea rețelei de afiliați și în dezvoltarea continuă a ecosistemului nostru digital fac parte din această abordare.

În egală măsură, cei peste 1,7 milioane de utilizatori ai platformei Up Mobil+ ne arată că oamenii caută experiențe simple, personalizate și avantaje relevante pentru nevoile lor cotidiene. Tocmai de aceea, Up Mobil+ reunește într-un singur loc beneficii extrasalariale, oferte exclusive și servicii care răspund acestor nevoi, atât pentru utilizatorii produselor Up România, cât și pentru publicul larg.

Trăim într-o perioadă în care schimbările se succed într-un ritm fără precedent, iar presiunea rezultatelor imediate este tot mai mare. Cum poate o companie să își păstreze direcția pe termen lung într-un astfel de context?

Există foarte multă presiune asupra companiilor de a se reinventa permanent și de a răspunde imediat fiecărei schimbări din piață. Uneori avem impresia că viteza este cel mai important indicator al performanței. Nu sunt convinsă că este întotdeauna așa.

Una dintre cele mai dificile decizii pe care trebuie să le ia astăzi liderii este să stabilească ce trebuie schimbat și ce merită păstrat. Nu toate lucrurile trebuie reinventate și nu toate tendințele trebuie urmate. Există valori și principii care rămân relevante indiferent cât de mult se schimbă tehnologia sau mediul economic.

În cazul nostru, au existat foarte multe transformări în ultimii ani. S-au schimbat așteptările clienților, modul în care oamenii folosesc tehnologia și felul în care organizațiile își construiesc politicile de beneficii. Ceea ce nu s-a schimbat este preocuparea noastră pentru experiența oamenilor și pentru construirea unor relații de încredere pe termen lung.

De altfel, cred că aceasta este una dintre cele mai importante lecții pe care le-am învățat în business: rezultatele se construiesc în timp. În spatele oricărui indicator există o multitudine de decizii luate consecvent, investiții făcute la momentul potrivit și relații construite cu răbdare. Nu există scurtături atunci când vorbim despre încredere.

În egală măsură, cred că performanța nu se construiește în mod izolat. Dialogul cu mediul de business și implicarea în comunitățile din care facem parte ne ajută să înțelegem mai bine provocările și transformările pieței. Pentru Up România, colaborările dezvoltate de-a lungul timpului în cadrul comunităților de business franco-române, germane și americane au reprezentat întotdeauna oportunități valoroase de învățare și dezvoltare.

În opinia mea, companiile care își vor păstra direcția pe termen lung sunt cele care vor avea discernământul de a face diferența între ceea ce este o tendință de moment și ceea ce reprezintă o schimbare cu adevărat relevantă pentru oamenii și businessul lor.

Dacă ar fi să priviți către următorii zece ani, ce credeți că se va schimba cel mai mult în modul în care construim organizații performante?

Cred că se va schimba foarte mult relația dintre oameni și organizații. Dacă în trecut companiile erau cele care defineau aproape integral experiența angajaților, astăzi oamenii au așteptări mult mai clare și mai complexe de la locurile în care aleg să lucreze. Își doresc flexibilitate, oportunități reale de dezvoltare și organizații cu care împărtășesc aceleași valori.

În același timp, tehnologia democratizează foarte multe dintre avantajele competitive pe care companiile le aveau în trecut. Instrumentele pe care astăzi le considerăm inovatoare vor deveni, cel mai probabil, un standard în următorii ani. Tocmai de aceea, nu sunt convinsă că tehnologia va fi principalul element de diferențiere dintre organizații.

Diferența va fi făcută de felul în care companiile aleg să creeze experiențe relevante pentru oamenii lor. Vom vorbi mai puțin despre beneficii privite individual și mai mult despre ecosisteme care răspund unor nevoi diverse și aflate într-o continuă evoluție. Personalizarea, flexibilitatea și accesul facil la aceste soluții vor deveni din ce în ce mai importante atât pentru angajați, cât și pentru angajatori.

Din perspectiva noastră, această transformare este deja vizibilă. Vedem tot mai multe companii, inclusiv IMM-uri, care privesc beneficiile extrasalariale ca pe un instrument strategic și care investesc în experiența oferită oamenilor lor. Este o schimbare care va continua și în următorul deceniu.

Sunt optimistă în ceea ce privește viitorul. Inteligența artificială va schimba multe dintre instrumentele cu care lucrăm și va deschide oportunități pe care astăzi abia începem să le înțelegem. Ceea ce nu se va schimba însă este faptul că organizațiile performante vor fi construite tot de oameni. Ei sunt cei care dau sens tehnologiei, care construiesc relații de încredere și care transformă oportunitățile în rezultate.

*Conținut sponsorizat

The post În era AI, oamenii sunt cei care cresc performanța unei companii appeared first on Forbes Romania.

Teatrul, muzica clasică și filmul documentar reunesc, la prima vedere, comunități diferite. Au însă același efect: apropie oamenii, inspiră și deschid perspective noi. Nu întâmplător, Garanti BBVA a ales să susțină, la începutul acestei veri, proiecte care împărtășesc aceeași viziune.

Prima oprire a fost la Craiova, unde teatrul a ieșit din sălile de spectacol și a devenit parte din viața orașului. În calitate de sponsor principal, Garanti BBVA a susținut un eveniment care, de aproape trei decenii, promovează pe scena din România unele dintre cele mai importante nume și producții ale teatrului internațional. Desfășurată în perioada 21–31 mai, ediția din acest an a reunit artiști din peste 70 de țări și a oferit publicului sute de spectacole în Craiova și zona metropolitană.

„Ne-a bucurat să vedem cum, la Craiova, teatrul a depășit granițele sălilor de spectacol și a ajuns în mijlocul comunității. Faptul că publicul l-a putut descoperi în piețe, parcuri și alte spații neconvenționale spune multe despre forța unui astfel de festival și despre capacitatea lui de a aduce cultura mai aproape de oameni”, spune Alexandra Ozkan, Corporate Communication Manager, Garanti BBVA România.

Apoi prima săptămână a lunii iunie a fost dedicată filmului documentar și naturii. Garanti BBVA și-a continuat implicarea alături de LYNX Festival, dedicat fotografiei și filmului documentar de natură, pe care îl susține încă de la prima ediție. Premiul Publicului, oferit de bancă și acordat în urma votului a peste 1.200 de spectatori, a revenit documentarului Cântecul pădurii, care urmărește povestea a trei generații din aceeași familie, unite de pasiunea pentru lumea sălbatică.

„Dincolo de valoarea artistică, filmele prezentate la LYNX Festival au abordat teme esențiale despre natură, biodiversitate și responsabilitatea pe care o avem față de mediul înconjurător. Tocmai această capacitate de a inspira, de a informa și de a schimba perspective face ca acest proiect să fie unul cu adevărat relevant”, afirmă Delia Cioc, Corporate Communication Supervisor, Garanti BBVA România.

Muzica clasică a dat apoi un nou ritm începutului de vară. În calitate de sponsor principal al Filarmonicii „George Enescu”, Garanti BBVA a susținut Athenaeum Summer Festival (13–28 iunie), un eveniment care a propus un program eclectic, de la repertoriul clasic și muzica barocă la jazz, muzică de film și reinterpretări contemporane, conectând publicul cu universul muzicii într-o ambianță estivală.

„Ne dorim ca experiențele culturale să fie cât mai accesibile și să atragă public nou către muzică și artă. Festivaluri precum Athenaeum Summer Festival reușesc să creeze această apropiere într-un mod firesc și autentic. Diversitatea programului este cea care transformă fiecare concert într-o invitație de a descoperi muzica din perspective diferite”, adaugă Delia Cioc.

Foto: FITS

La finalul acestei serii de evenimente, între 19 și 28 iunie, teatrul a revenit în prim-plan, la Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), unde Garanti BBVA a fost Sponsor al Diversităţii Culturale. În cadrul festivalului, reprezentanţi ai Garanti BBVA au participat la ceremonia de dezvelire a unei stele pe Aleea Celebrităților, dedicată Margaretei Niculescu, personalitate emblematică a teatrului de animație, omagiată post-mortem în anul Centenarului său. Momentul a continuat la Gala FITS, unde doamna Simona-Mirela Miculescu, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar, Delegat Permanent al României la UNESCO, a asigurat discursul de laudatio şi a primit distincţia în numele Margaretei Niculescu, de la Alexandra Ozkan.

„Parteneriatul cu FITS este construit în jurul unor valori pe care le împărtășim: deschidere, diversitate culturală și dialog. Este un festival care onorează patrimoniul cultural, dar privește în același timp spre noile generații de creatori”, conchide Alexandra Ozkan.

Privite împreună, aceste evenimente spun aceeași poveste: despre proiecte care nu se încheie odată cu ultima reprezentație, ci continuă să genereze valoare dincolo de scena pe care au prins viață. Pentru Garanti BBVA, astfel de proiecte fac parte dintr-o implicare consecventă, orientată către impact pe termen lung și dezvoltarea unor comunități mai conectate, mai creative și mai responsabile.

*Conținut sponsorizat

The post Parteneriate culturale pentru comunități mai conectate appeared first on Forbes Romania.

Reporting Center își extinde prezența internațională, exportând expertiza și tehnologiile de automatizare a raportării reglementate din România și Republica Moldova în Emiratele Arabe Unite. Citește un interviu cu Elena Unciuleanu, Fondator & CEO Reporting Center.

Care sunt cei mai importanți factori ai industriei în care activați?

Reporting Center este o companie RegTech 100% românească. Acum 11 ani, când am fondat compania Reporting Center, termenul de RegTech (Regulatory Technology) nu exista. Noi oferim soluții de Banking Intelligence prin intermediul platformei noastre de raportare numită Elite.

Reporting Center depășește granițele unei firme tradiționale de software deoarece automatizează legislația și a trebuit să integrez în mentalitatea echipei pe care am format-o elemente de business legislativ și agilitatea cu care se schimbă legislația. Noi activăm într-un domeniu al schimbării. Dacă tehnologia este ca moda – se schimbă de două ori pe an –, legislația se schimbă de două ori pe lună, și atunci a trebuit să explic echipei mele de programatori că trebuie să ținem pasul cu deadline-urile legislative, trebuie să avem viteză de implementare și că nu suntem doar o firmă clasică de software. Nu ne încadrăm în acest tipar. Așa că am introdus pe piață noțiunea de expertiză de tip Purple și formez oameni cu însușiri hibride, care să aibă atât competențe tehnice, de programator, cât și de analist de business bancar.

Care sunt principalele obiective ale strategiei de business și principalele realizări ale companiei dumneavoastră în acest an?

Din anul 2015, construim sisteme de raportare pentru băncile din România și Moldova. În anul 2025, am făcut pași importanți spre extindere, accesând piețe noi. După patru ani de explorare atentă a ecosistemului bancar din Emiratele Arabe Unite, am identificat partenerul potrivit pentru a pătrunde pe aceasta piață exclusivistă: este vorba despre o firmă de consultanță din Marea Britanie, care lucrează deja cu 12 bănci din regiune, având proiecte inclusiv cu Banca Centrală, și care ne-a deschis calea către prezentări demo ale platformei noastre de raportare și inițiative comune în proiecte de amploare de implementare a raportărilor reglementate pentru băncile din Golf. Bănci din trei emirate au ales deja platforma noastră de raportare pentru automatizarea raportărilor financiare, de risc și de conformitate care trebuie transmise către Banca Centrală a Emiratelor Arabe Unite. Soluția acoperă, de asemenea, transmisiile zilnice către UAE Etihad Credit Bureau, Central Credit System (CCSYS 2.0) și Central Bank Risk Bureau (CBRB), oferind un cadru unitar pentru raportarea reglementată.

Cea mai mare realizare a noastră de până acum este că, într-o piață dominată de companii tech care depind de finanțări și listări, Reporting Center a demonstrat că poți construi un produs din propriile rezultate: 10 ani de profit neîntrerupt, organic, încă din primul an de existență.

Ce vă motivează să vă treziți în fiecare dimineață să faceți business în România?

De 19 ani, construiesc sisteme de raportare pentru bănci. Am început în departamentul de raportări din PROBASS, care a fost preluată de Asseco SEE. Acolo am intrat în contact cu prima generație de aplicații de raportare bancară, deoarece dezvoltam raportările către BNR pentru toate băncile care utilizau core-banking-ul abSolut. Ulterior, am fost primul angajat al companiei New Business Dimensions și am văzut cum se construiește de la zero o platformă de raportare, conducând implementarea ei în bănci românești care aveau alte sisteme sursa decât abSolut.

În 2015, am fondat Reporting Center pentru că simțeam că trebuie că creez o platformă care să cuprindă toată experiența pe care o acumulasem timp de opt ani. Știam că trebuie să găsesc o metodă prin care să transfer mai departe ce am primit de la oamenii din banking cu care am intrat în contact și care deja, mă cereau pe mine în implementări în mod expres. Este unul dintre domeniile în care informația se moștenește. Cei care au dezvoltat Business Intelligence în altă industrie au nevoie de minimum doi ani de acomodare – timp în care să intre în contact cu toate noțiunile de business bancar, să afle despre ele măcar la nivelul de a ști că există. Abia în patru ani poți spune că ai dobândit cunoștințe solide și poți susține un dialog direct cu reprezentanții din business. Este ca o specializare post-universitară.

În plus, datorită aderării României la Uniunea Europeană, băncile din România trebuiau să se alinieze din punct de vedere al raportării la cerințele emise de European Banking Authority. În 2015, am studiat în profunzime regulamentele care urmau să devină obligatoriu de implementat și am realizat că aplicațiile de raportare existente pe piață nu pot fi configurate ușor pentru a face față la tot ce avea să vină. Efectiv, urma să asistăm la o transformare semnificativă pe zona de raportare bancară și am realizat că este nevoie de o platformă complet nouă, a treia generație, care să fie construită direct pe conceptele care urmau să se introducă. Așa a apărut Elite Reporting Platform, prin intermediul căreia instituțiile financiare pregătesc și transmit către autorități raportările reglementate, în formatul standard solicitat. Avantajul acestei platforme este că are un kernel flexible-by-design, care îi permite să asimileze rapid atât schimbările legislative din ce în ce mai frecvente, cât și inovația tehnologică. Avem în platformă deja toate raportările pe care băncile și IFN-urile din România și Moldova trebuie să le transmită către BNR, ANAF, Ministerul Finanțelor, Fondul de Garantare a Depozitelor, Biroul de Credit și Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

De trei ani sunt lector la Institutul Bancar Român, unde predau cursul „Prelucrarea bazelor de date pentru raportările statutare”.

Care sunt influențele și efectele digitalizării și ale celei de-a patra revoluții industriale asupra companiei dumneavoastră?

Noi suntem specialiști pe zona de prelucrare a volumelor mari de date structurate. Marea provocare de până acum a fost însă cum să prelucrăm și datele nestructurate, datele care nu există în bazele de date, ca, de exemplu, datele din fișiere PDF. Odată cu apariția tehnologiilor de tip GenAI, putem accesa date din fișiere non-standard, transformând astfel datele nestructurate în date structurate. Aceasta este o revoluție pe zona de raportare! În 2025, am integrat în platforma noastră de raportare Elite un modul numit AI Conversations, care le permite reprezentanților din bănci să obțină într-un timp mult mai scurt informații despre datele care nu există în bazele de date, ci doar în contractele cu clienții și cu furnizorii. Nu mai este nevoie ca o echipă să parcurgă și să citească toate contractele, ci este suficient ca un om să discute cu un terminal și să extragă astfel informațiile solicitate. Marele avantaj al platformei noastre este faptul că datele rămân confidențiale, pe serverul clientului. O bancă nu își permite să încarce contractele clienților pe ChatGPT pentru a interoga acolo, deoarece în acel moment acestea devin informații publice.

___

* conținut sponsorizat

The post Bănci din trei emirate aleg Elite Reporting Platform de la Reporting Center pentru automatizarea raportărilor reglementate appeared first on Forbes Romania.

În anii următori, încrederea, consecvența și relevanța vor diferenția brandurile puternice. Citește un interviu cu Mihaela Paraschiv, Head of Marketing Black Sea Region REHAU Window Solutions.

Cum definiți astăzi valoarea unui brand într-o industrie tehnică, unde diferențierea pare adesea dictată de specificații și performanță?

Valoarea unui brand într-o industrie tehnică nu mai este definită exclusiv de performanța produsului, pentru că aceasta a devenit, într-o anumită măsură, o așteptare de bază. Desigur, specificațiile tehnice, eficiența energetică sau durabilitatea rămân esențiale, însă diferența reală apare în felul în care un brand reușește să transforme tehnologia în experiență relevantă pentru oameni. În cazul REHAU Window Solutions, vorbim despre soluții precum sistemele premium ARTEVO și SYNEGO, care combină performanța tehnică avansată cu designul modern, suprafețele vitrate generoase, confortul acustic și eficiența energetică, contribuind direct la calitatea vieții din locuințele contemporane.

Astăzi, consumatorii caută branduri care inspiră încredere și consecvență, nu doar produse bune. Într-o industrie complexă, valoarea vine și din capacitatea de a simplifica deciziile pentru client, de a comunica transparent și de a rămâne relevant într-un context în continuă schimbare. Un brand puternic este cel care reușește să fie perceput ca un partener pe termen lung, nu doar ca un furnizor de soluții.

Faptul că REHAU Window Solutions a primit distincția „Votat Brandul Anului 2026” în România, la categoria soluții pentru ferestre și uși, confirmă relația de încredere construită în timp cu consumatorii. Distincția reflectă nu doar aprecierea pentru calitatea și performanța soluțiilor oferite, ci și capacitatea brandului de a rămâne relevant, apropiat de nevoile reale ale oamenilor și consecvent în promisiunea sa de a livra confort, siguranță și inovație pentru locuințele viitorului.

Care sunt principalele direcții prin care REHAU construiește relevanță și încredere pentru consumatorul din regiunea Mării Negre?

Contextul actual este unul foarte dinamic, iar consumatorii sunt mai atenți ca oricând la alegerile pe care le fac. În regiunea Mării Negre, una dintre prioritățile noastre este să rămânem aproape de nevoile reale ale piețelor locale și să construim relații bazate pe transparență și încredere. Investim constant în educarea pieței, în parteneriate solide și în soluții inovatoare pentru ferestre și uși, precum sistemele SYNEGO, care răspund preocupărilor actuale legate de eficiență energetică, design sustenabil și reducerea consumului de energie în clădiri.

În același timp, relevanța unui brand se construiește prin adaptabilitate. Consumatorii își schimbă rapid așteptările, iar noi trebuie să fim capabili să răspundem nu doar prin inovație, ci și printr-o comunicare autentică și coerentă.

Privind spre viitor, ce credeți că va diferenția cu adevărat brandurile puternice în industria construcțiilor și a soluțiilor pentru locuire în următorii cinci ani?

Cred că diferența va fi făcută de capacitatea brandurilor de a combina inovația tehnologică cu relevanța umană. Produsele performante vor rămâne importante, însă consumatorii vor alege brandurile care înțeleg contextul în care trăiesc și care răspund unor nevoi reale: eficiență energetică, flexibilitate, sustenabilitate și calitate a vieții. Va conta foarte mult și transparența – oamenii vor să știe cum sunt fabricate produsele, care este impactul lor și cât de autentice sunt promisiunile brandului.

În plus, cred că brandurile puternice vor fi cele care reușesc să creeze ecosisteme de încredere în jurul lor: parteneriate solide, experiențe coerente și o comunicare constantă, indiferent de canal sau piață.

Care considerați că este cea mai importantă lecție pe care ați învățat-o despre construirea unui brand puternic – și despre construirea încrederii în jurul lui?

Una dintre cele mai importante lecții pe care le-am învățat este că un brand puternic nu se construiește prin campanii spectaculoase, ci prin consecvență. Încrederea apare atunci când ceea ce promiți este confirmat constant prin experiența pe care o oferi. Poți avea o strategie excelentă de comunicare, dar dacă produsul, serviciul sau relația cu partenerii nu susțin acel mesaj, consumatorii vor simți imediat diferența.

Am mai învățat că autenticitatea este esențială. Oamenii se conectează cu brandurile care comunică sincer și care au curajul să rămână fidele valorilor lor, chiar și în perioade dificile. Într-o piață foarte competitivă, încrederea devine probabil cel mai valoros capital pe care îl poate avea un brand.

___

* conținut sponsorizat

The post Încrederea va deveni cel mai valoros capital al unui brand appeared first on Forbes Romania.

Compania intră într-o nouă etapă de dezvoltare și urmărește o expansiune puternică pe piața de furnizare a energiei electrice și gazelor naturale. O discuție cu Septimiu Costea, CEO NOVA Power & Gas.

NOVA Power & Gas este una dintre cele mai importante companii românești de energie, are capital 100% românesc și este parte a Grupului E-INFRA, unul dintre cei mai importanți jucători privați din infrastructura energetică, de construcții și telecomunicații din România. De la înființare, în 2007, s-a transformat dintr-un furnizor regional într-un operator care acoperă întregul lanț energetic.

NOVA deține și operează infrastructură proprie, de la capacități de producție pe gaz și din surse regenerabile până la capacități de stocare a energiei în baterii. Compania deservește atât clienți casnici, cât și consumatori industriali, și are o prezență care depășește granițele țării, prin subsidiare în Bulgaria, Serbia, Ungaria și Republica Moldova.

Un model integrat: producem, stocăm, furnizăm

Diferența de fond față de un furnizor clasic stă în model. NOVA controlează energia de la sursă până la consumator, integrând trei verigi: producția, stocarea și furnizarea. Este o abordare pe care o consideră esențială pentru piața actuală, în care prețurile corecte și predictibile nu apar întâmplător, ci sunt rezultatul unui mix bine calibrat.

Raționamentul este direct legat de transformarea sistemului. Pe măsură ce ponderea energiei regenerabile – fluctuantă prin natura ei – crește, capacitatea de a stoca surplusul produs la ore de consum redus și de a-l reda în rețea la vârfurile de cerere devine decisivă, atât pentru stabilitatea sistemului, cât și pentru temperarea prețurilor.

În spatele unei experiențe simple pentru client stă, de fapt, o infrastructură complexă. Tocmai acest model integrat îi permite companiei să ofere energie în condiții mai stabile și mai competitive.

Peste 500 de milioane de euro investiți în perioada 2023-2025

Această transformare a fost susținută de un efort investițional care s-a accelerat vizibil într-un moment în care piața energiei traversează una dintre cele mai dinamice perioade din ultimele decenii, marcată de creșterea cererii și de nevoia acută de noi capacități de producție și stocare. În perioada 2023-2025, NOVA Power & Gas a investit peste 500 de milioane de euro în capacități de producție și stocare.

Cea mai recentă investiție a companiei se află la Florești, lângă Cluj, unde compania a pus în funcțiune, în 2025, cea mai mare instalație de stocare în baterii din România la momentul inaugurării: 200 MW și 400 MWh – o capacitate care, la putere maximă, poate susține sistemul timp de două ore. Cu un singur proiect, NOVA a dublat capacitatea națională de stocare în baterii, consolidându-și poziția de lider pe acest segment. Iar elementul remarcat de industrie nu a fost doar dimensiunea, ci ritmul de execuție: instalația a fost ridicată în puțin peste jumătate de an. Capacitatea de a construi rapid s-a transformat, astfel, într-un avantaj competitiv în sine.

Câmpia Turzii, cel mai modern complex energetic din România

Câmpia Turzii este locul în care modelul integrat al NOVA Power & Gas atinge maturitatea. Pe fostul amplasament industrial, NOVA dezvoltă ceea ce compania descrie drept cel mai modern complex energetic din România – un proiect  care reunește producție de energie electrică pe gaz în ciclu combinat, producție din surse regenerabile, stocare de mare capacitate, toate flexibile într-un singur amplasament.

Acest profil deschide și o perspectivă strategică pe termen mediu. Noile investiții industriale și, mai ales, cele digitale – precum centrele de date – au nevoie de energie fermă, disponibilă nonstop și cât mai aproape de consumator. Un sit de tipul celui de la Câmpia Turzii are, teoretic, exact caracteristicile căutate de astfel de investitori, ceea ce ar putea transforma un fost oraș industrial într-un potențial hub de energie și tehnologie.

Următorul sit energetic pe același model va fi în localitatea Roșiori, din județul Satu Mare, la granița României cu Ungaria și Ucraina.

Un program estimat la un miliard de euro în perioada 2026-2029

Ritmul investițiilor nu dă semne de încetinire. Pentru 2026, NOVA Power & Gas are bugetate investiții de aproximativ 250 de milioane de euro, iar pentru perioada 2027-2029 are în plan un program de peste 650 de milioane de euro. Împreună cu investițiile aflate deja în derulare, programul de dezvoltare se ridică la circa un miliard de euro în următorii ani.

Planul se bazează pe un model integrat: compania produce energie electrică în centrale pe gaz și surse regenerabile, o stochează și o furnizează, astfel încât să depindă mai puțin de fluctuațiile pieței și să poată construi oferte mai competitive pentru clienți.

Aceste investiții stau și la baza noii etape de poziționare a companiei. Dacă până acum accentul a fost pus pe construirea infrastructurii energetice, următoarea etapă este apropierea de consumator și simplificarea relației acestuia cu energia.

O experiență simplă pentru consumator

Toată această infrastructură complexă are, la celălalt capăt al lanțului, un obiectiv simplu: clientul.

Această nouă etapă este însoțită și de lansarea platformei de brand „Energie simplă. Pentru o viață mai bună”, construită în jurul ideii că investițiile, tehnologia și infrastructura trebuie să se traducă, în cele din urmă, într-o experiență mai simplă pentru client. În centrul platformei se află personajul Novu, care dă chip investițiilor și expertizei din spatele energiei, simbolizând promisiunea companiei de a transforma complexitatea sistemului energetic într-o experiență simplă pentru consumatori.

Scopul acestor investiții este să ofere clienților ceea ce contează cel mai mult pentru ei: prețuri avantajoase și o relație cât mai simplă cu furnizorul. NOVA se află constant printre furnizorii cu unele dintre cele mai competitive oferte din comparatorul ANRE și continuă să investească în servicii digitale, de la contractarea online până la administrarea rapidă a serviciilor din contul de client.

O miză strategică

Pentru NOVA, investițiile în producție, stocare și infrastructură sunt fundamentul unei relații diferite cu consumatorii. Într-o piață tot mai complexă, compania mizează pe un model simplu: cu cât complexitatea este gestionată mai bine în spatele sistemului energetic, cu atât experiența clienților poate deveni mai simplă, mai predictibilă și mai avantajoasă.

___

* conținut sponsorizat

The post NOVA Power & Gas investește un miliard de euro în infrastructură energetică appeared first on Forbes Romania.

Alexandru Rugină, Chief Operating Officer, Mercedes-Benz Vans România, vorbește despre transformarea industriei auto, evoluția mobilității premium și rolul leadershipului într-un context marcat de schimbare accelerată.

Ați preluat conducerea Mercedes-Benz Vans România în 2021, într-o perioadă favorabilă pentru piață. Cum s-a schimbat rolul unui lider de business într-un context marcat acum de volatilitate, prudență investițională și transformare tehnologică accelerată?

Rolul unui lider a devenit mult mai dinamic decât era acum câțiva ani. Astăzi, adaptabilitatea nu mai este un avantaj competitiv, ci o necesitate. Un lider trebuie să fie agil și să înțeleagă rapid schimbările din piață, din industrie și din comportamentul clienților. În același timp, este esențial să poți anticipa tendințele și să transformi provocările în oportunități. Industria auto traversează una dintre cele mai importante transformări din istoria sa, iar succesul depinde de capacitatea de a lua decizii rapide, fără a pierde din vedere obiectivul pe termen lung.

VLE combină autonomia electrică, spațiul generos, digitalizarea și confortul unei limuzine premium. Care sunt argumentele care pot convinge un client din România că un astfel de model este nu doar o alegere de imagine, ci și una rațională?

VLE este un exemplu foarte bun al modului în care emoția și raționalitatea pot coexista într-un singur produs. În primul rând, vorbim despre o autonomie de până la 713 km (WLTP), care răspunde uneia dintre principalele preocupări ale clienților interesați de mobilitatea electrică.

În al doilea rând, arhitectura electrică de 800V permite încărcări rapide și o utilizare foarte eficientă, inclusiv pentru deplasări pe distanțe lungi.

Pe lângă acestea, VLE oferă un nivel foarte ridicat de confort, siguranță și tehnologii digitale avansate. Practic, clientul nu face un compromis între funcționalitate și experiență premium, ci le obține pe ambele într-un singur produs.

Cum arată clientul local pentru noul VLE: antreprenor, familie cu un stil de viață activ, companie cu servicii de shuttle premium, hotel de lux, operator de transport executiv? Unde vedeți cel mai mare potențial comercial?

Vedem două categorii principale de clienți, pe deoparte, familiile moderne și active, care apreciază spațiul, tehnologia și confortul pentru călătorii lungi. A doua categorie include segmentul business, cum ar fi: servicii de shuttle premium, hoteluri și companii care oferă servicii de mobilitate. Suntem optimiști în privința ambelor segmente, pentru că VLE răspunde unor nevoi foarte diferite, fără a compromite experiența premium.

Există în România o piață suficient de matură pentru concepte precum Grand Limousine, în special în hospitality, transport executiv, corporate mobility sau pentru clienți privați cu așteptări foarte ridicate?

Piața din România se maturizează, iar interesul pentru mobilitate premium, centrată pe confort, tehnologie și experiență, este în creștere. Vedem potențial atât în zona business, hospitality, transport executive, corporate mobility sau shuttle premium, cât și în rândul familiilor moderne, care caută un produs versatil și confortabil.

Conceptul Grand Limousine răspunde acestor nevoi, combinând spațiul și flexibilitatea unui monovolum cu rafinamentul unei limuzine premium. Autonomia extinsă, eficiența energetică și experiența digitală îi sporesc atractivitatea, oferind premise solide pentru dezvoltarea segmentului și în România.

Care sunt cele mai importante lecții de leadership pe care le-ați învățat în ultimii ani, într-o industrie în care schimbarea nu mai este o excepție, ci o constantă?

Probabil cea mai importantă lecție este că schimbarea trebuie privită ca o normalitate, nu ca o excepție. Industria auto trece printr-o transformare amplă, iar adaptabilitatea a devenit esențială pentru orice lider.

Am învățat și cât de important este să rămâi conectat la piață și aproape de clienți, anticipând nevoile lor în continuă schimbare. Totodată, leadershipul înseamnă să creezi contextul în care echipa poate găsi soluțiile împreună.

În final, performanța sustenabilă se construiește prin oameni, colaborare, relații solide cu clienții și capacitatea de a transforma schimbarea în oportunitate.

____

* conținut sponsorizat

The post Mobilitatea premium se construiește prin adaptare și inovație appeared first on Forbes Romania.

Gruia Stoica

președinte și fondator GRAMPET Group

Proiectele derulate la RELOC Craiova și Electroputere VFU Pașcani nu modernizează doar transportul feroviar. Ele schimbă încrederea României în capacitatea ei de a construi.

Sunteți cunoscut ca un om care a avut constant încredere în potențialul industriei feroviare românești. Ce înseamnă pentru dumneavoastră, din punct de vedere profesional și personal, faptul că două companii din GRAMPET Group au derulat și finalizat la timp două dintre cele mai importante proiecte de modernizare feroviară, finanțate prin PNRR și realizate în România?

Cele două proiecte PNRR încheiate cu succes de GRAMPET Group la RELOC Craiova și Electroputere VFU Pașcani confirmă capacitatea industriei feroviare românești de a implementa proiecte complexe de modernizare a materialului rulant, la standarde europene. Este, în primul rând, confirmarea unei convingeri pe care am avut-o mereu: că industria feroviară românească are oameni capabili, competențe valoroase și resursele necesare pentru a realiza proiecte de anvergură.

Din punct de vedere profesional, este rezultatul a mulți ani de investiții, de răbdare și de încredere acordată unor echipe care au demonstrat că pot performa la cele mai înalte standarde. Iar la nivel personal, este un motiv de mândrie că reușim să readucem România pe șine. Cred cu tărie că aceste proiecte transmit un mesaj simplu: atunci când există viziune, perseverență și încredere în oameni, lucrurile pot fi construite aici, în țara noastră.

În toți acești ani ați construit nu doar un grup de companii, ci și un ecosistem industrial puternic. Cât de important este pentru dumneavoastră faptul că aceste proiecte au fost realizate de specialiști români, în fabrici românești?

În uzinele noastre din Craiova și Pașcani nu au fost efectuate simple reparații, ci reconstrucții și modernizări complete ale vehiculelor feroviare, utilizând tehnologii moderne și respectând toate cerințele europene privind interoperabilitatea, siguranța și performanța.

Faptul că aceste proiecte au fost realizate în România, în fabrici cu tradiție, de către specialiști români, este poate aspectul de care sunt cel mai mândru. Pentru că, în realitate, orice proiect începe și se termină cu oamenii implicați în realizarea acestuia. De la ingineri și proiectanți la electricieni, mecanici, sudori, specialiști în testare, personal administrativ și echipele de suport. Fiecare a avut un rol esențial. Fără munca, seriozitatea și implicarea lor, nu am fi fost astăzi aici.

Le mulțumesc tuturor că au demonstrat că experiența, talentul și determinarea unor echipe românești pot transforma provocări uriașe în reușite, despre care putem vorbi cu fruntea sus oriunde în Europa.

În spatele celor 19 locomotive și 42 de vagoane se află sute de specialiști de la RELOC Craiova și Electroputere VFU Pașcani. Ce v-au demonstrat aceste echipe pe parcursul proiectelor și ce credeți că spune performanța lor despre resursa umană din industria feroviară românească?

Mi-au demonstrat că profesionalismul și dedicarea sunt încă valori foarte puternice în industria românească. Ambele proiecte PNRR au presupus termene ambițioase și responsabilități pe măsură. Însă echipele noastre au ales să demonstreze că se poate. Și au făcut-o prin muncă, cu credința că locomotivele și vagoanele care ies pe poarta acestor fabrici reprezintă mai mult decât un produs industrial. Reprezintă reputația noastră. Reprezintă viitorul transportului feroviar românesc și respectul pentru meseria pe care o practicăm.

Cred că performanța lor spune un lucru esențial: avem în România specialiști extraordinari. Avem oameni pasionați și talentați care pot concura cu oricine atunci când li se oferă încredere și condițiile necesare pentru a-și face meseria. Oameni care și-au dedicat viața acestei industrii și care transmit mai departe cunoștințele și experiența lor, din generație în generație.

În spațiul public se spune adesea că proiectele PNRR sunt prea complexe pentru a fi finalizate în timpul asumat. Ce a făcut diferența în cazul GRAMPET Group astfel încât aceste proiecte să fie încheiate cu succes și în deplină concordanță cu calendarul de livrare agreat inițial?

Cred că diferența a fost făcută cu mult înainte de lansarea acestor proiecte. Planul Național de Redresare și Reziliență nu a creat capacitatea de execuție, ci a oferit oportunitatea de a o valorifica.

GRAMPET Group investește de ani de zile în modernizarea fabricilor, în tehnologii și digitalizare, în dezvoltarea proceselor de producție și în consolidarea unui ecosistem industrial pregătit să răspundă celor mai exigente cerințe ale pieței. Aceste investiții au creat baza pe care au fost implementate proiectele PNRR. La Electroputere VFU Pașcani, de exemplu, am investit peste 30 de milioane de euro în modernizarea uzinei, integrarea noilor tehnologii și dezvoltarea resursei umane, pentru a crea capacitatea necesară implementării unor proiecte de o asemenea anvergură.

Când au fost lansate licitațiile, nu am pornit de la zero. Am pornit cu infrastructura industrială, tehnologia, procesele și experiența deja construite. Am intrat în aceste contracte pregătiți, având deja capacități de producție și echipe consolidate.

În același timp, am tratat fiecare etapă cu maximă responsabilitate. Nu ne-am concentrat doar pe rezultatul final, ci și pe fiecare pas necesar pentru a ajunge acolo. Respectarea termenelor a fost la fel de importantă ca respectarea specificațiilor tehnice. Cred că tocmai această disciplină de execuție a făcut posibilă finalizarea proiectelor conform calendarului de implementare agreat.

Care considerați că au fost cele mai importante oportunități generate de PNRR pentru industria feroviară românească?

Cred că cea mai mare oportunitate a fost aceea de a accelera transformarea. PNRR nu a însemnat doar finanțare. A însemnat modernizarea unui sector care avea nevoie de investiții consistente. A permis introducerea unor tehnologii noi, creșterea standardelor de calitate și dezvoltarea unor produse aliniate cerințelor europene privind mobilitatea verde. A creat cadrul necesar pentru ca industria românească să facă un pas înainte și să demonstreze ce poate realiza.

Un alt aspect foarte important este că a readus în atenție transportul feroviar și rolul său strategic în dezvoltarea sustenabilă a României. Sper ca acesta să fie doar începutul unui proces mai amplu de modernizare și dezvoltare.

După acest succes al echipelor de la Craiova și Pașcani, care este următorul vis pe care îl aveți pentru industria feroviară românească?

Îmi doresc să vedem din ce în ce mai multe proiecte dezvoltate și realizate aici, de specialiști români. Să atragem tineri către această industrie și să le oferim motive să creadă că își pot construi o carieră solidă în țara lor. Poate cel mai mare vis este ca generațiile viitoare să privească industria feroviară nu ca pe o poveste despre trecut, ci ca pe una despre viitor. Pentru că eu cred că viitorul transportului și al mobilității se va construi tot pe șine, iar România trebuie să fie printre cei care îl definesc.

*Conținut sponsorizat

The post GRAMPET Group și noua generație a industriei feroviare românești appeared first on Forbes Romania.

Cătălin Pațachia, Country Manager Shopfully

Inflația ridicată, încetinirea consumului și blocajul politic schimbă felul în care românii cumpără. Cătălin Pațachia, Country Manager Shopfully, vorbește despre puterea de cumpărare, prudența consumatorilor și rolul soluțiilor digitale într-o perioadă în care fiecare decizie de cumpărare este mai atent analizată.

Cum arată economia României în acest moment, din perspectiva consumului?

Vedem o economie în care presiunea se simte direct în bugetele gospodăriilor. Inflația anuală rămâne ridicată, serviciile și bunurile nealimentare au creșteri importante, iar datele din comerțul cu amănuntul arată o scădere clară a volumelor față de anul trecut.

Pentru consumator, acest lucru înseamnă mai multă prudență. Oamenii nu renunță complet la cumpărături, dar își schimbă comportamentul: compară, planifică, caută promoții relevante și sunt mai atenți la raportul calitate-preț.

Ce ne spune comunicatul INS din 6 iulie despre comerțul cu amănuntul?

Ne spune că trebuie să privim consumul cu nuanță. În mai 2026, comerțul cu amănuntul a crescut față de aprilie, ceea ce arată că există încă activitate și capacitate de cumpărare. Dar față de mai 2025, volumul este în scădere cu 4,5%, iar în primele cinci luni ale anului scăderea este de 5,5%.

Pentru mine, acesta este un semnal că piața nu s-a oprit, dar s-a schimbat. Oamenii cumpără mai atent, iar retailerii trebuie să concureze mai mult pe relevanță, proximitate, claritate și valoare reală, nu doar pe numărul de mesaje sau pe discounturi generice.

Ce efect are inflația asupra puterii de cumpărare?

Inflația nu afectează doar prețul de la raft. Ea schimbă ordinea priorităților. Când costurile pentru servicii, energie, transport sau produse de bază cresc simultan, oamenii devin mult mai atenți la fiecare decizie de cumpărare.

Puterea de cumpărare nu se repară automat când inflația începe să încetinească. Consumatorii au nevoie de timp pentru a-și recăpăta încrederea. De aceea cred că prudența va rămâne prezentă și în lunile următoare.

Cât de mult contează faptul că România funcționează cu un guvern interimar?

Contează pentru că economia are nevoie de predictibilitate. Un guvern interimar are o capacitate limitată de a lua decizii structurale, iar acest lucru poate întârzia reforme, investiții și măsuri care țin de fondurile europene sau de stabilitatea fiscală.

Pentru consumatori, efectul nu este întotdeauna vizibil imediat, dar se simte indirect: în costuri de finanțare, în curs, în încrederea mediului de afaceri și, în final, în prețuri și locuri de muncă.

Ce schimbă noul raport BNR asupra stabilității financiare în felul în care privim economia?

Raportul BNR arată că nu vorbim doar despre inflație sau despre o perioadă mai slabă pentru consum, ci despre riscuri sistemice legate de echilibrele macroeconomice, de geopolitică și de capacitatea României de a folosi fondurile europene.

Pentru mediul de business, asta înseamnă că predictibilitatea devine critică. Pentru consumatori, înseamnă că prudența nu este doar o reacție emoțională, ci o adaptare rațională la un context economic în care încrederea se reconstruiește greu.

Dacă BNR spune că populația rămâne rezilientă, de ce se simte totuși presiunea la raft?

Reziliența financiară la nivel agregat nu înseamnă că toate gospodăriile simt aceeași siguranță. BNR arată că depozitele populației au crescut, dar și că economisirea este foarte concentrată. Asta înseamnă că există o diferență mare între media statistică și bugetul lunar al unei familii obișnuite.

La raft, oamenii nu reacționează la indicatori macro, ci la suma rămasă după facturi, rate, transport și cumpărături de bază. De aceea, chiar dacă sistemul financiar rămâne solid, comportamentul de consum poate deveni mai prudent, mai planificat și mai orientat către oferte relevante.

Ce credeți că va urma în următoarele luni?

Scenariul realist este unul de prudență prelungită. Este posibil ca inflația să înceapă să se tempereze, așa cum indică și scenariile BNR, dar consumatorii nu vor reveni imediat la comportamentul de dinainte. Vor continua să compare și să caute valoare reală.

Dacă blocajul politic se prelungește, riscul este să vedem investiții amânate și o presiune mai mare pe încredere. Dacă apare un guvern cu mandat clar și cu un plan coerent, economia poate câștiga predictibilitate, iar acest lucru ar conta inclusiv pentru consum.

Cum se schimbă rolul promoțiilor în acest context?

Promoțiile devin mai importante, dar și mai atent evaluate. Consumatorul nu mai reacționează doar la eticheta de reducere. Vrea să știe dacă oferta este relevantă, dacă produsul este disponibil, dacă magazinul este aproape și dacă reducerea îl ajută cu adevărat.

Pentru retaileri, provocarea este să comunice mai clar. Într-o economie tensionată, promoția generică pierde teren în fața ofertei utile, localizate și explicate simplu.

Ce rol are Shopfully în această perioadă?

Shopfully ajută retailerii și brandurile să transforme informarea digitală în trafic real în magazin. Într-un moment în care consumatorul caută înainte să cumpere, vizibilitatea digitală a ofertelor locale devine esențială.

Pentru cumpărători, asta înseamnă acces mai ușor la oferte relevante. Pentru retaileri, înseamnă comunicare mai eficientă, mai puțin generică și mai conectată la momentul real al deciziei.

Mai contează magazinul fizic dacă decizia începe online?

Da, foarte mult. Magazinul fizic rămâne punctul în care multe achiziții se finalizează, mai ales în categoriile de bază. Dar decizia începe tot mai des online. Oamenii verifică prețuri, caută cataloage digitale, compară oferte și apoi merg în magazin.

Digitalul nu înlocuiește magazinul fizic, ci îl pregătește. Retailerii care înțeleg acest traseu au un avantaj important.

Cum ar trebui să comunice retailerii într-o perioadă de incertitudine?

Mai simplu, mai transparent și mai aproape de nevoile reale ale oamenilor. Mesajele trebuie să răspundă la întrebări foarte concrete: ce economisesc, unde găsesc produsul, cât timp este valabilă oferta, cât de aproape este magazinul și de ce merită să cumpăr acum.

Încrederea devine un avantaj competitiv. Retailerii care ajută consumatorul să decidă mai bine vor câștiga mai mult decât cei care comunică doar mai mult.

Care este concluzia pentru piața de retail?

Retailul intră într-o perioadă în care relevanța va conta mai mult decât volumul. Oamenii vor continua să cumpere, dar cu mai multă atenție. Vor alege retailerii care le simplifică decizia și care le oferă valoare reală.

Într-o economie incertă, comunicarea comercială trebuie să fie un instrument de claritate. Iar claritatea este exact ceea ce consumatorul caută atunci când puterea de cumpărare este sub presiune.

Shopfully este liderul european în soluții Drive to Store, ajutând retailerii și brandurile să transforme căutările online în shopping. Activează în 25 de țări și are o echipă de peste 1000 de specialiști. Compania colaborează cu peste 500 de retaileri și branduri, ajungând la peste 400 de milioane de consumatori la nivel global printr-o rețea extinsă de parteneri media, platforme digitale și soluții tehnologice inovatoare, inclusiv propria platformă de marketing hyperlocal bazată pe inteligență artificială.

*Conținut sponsorizat

The post Cătălin Pațachia, Shopfully: „În retail, relevanța devine mai importantă decât volumul promoțiilor” appeared first on Forbes Romania.