Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

BNR urmărește decizia BCE din septembrie și deciziile băncilor centrale din Europa Centrală și de Est pentru a lua viitoarele decizii de politică monetară

În cea mai recentă ședință, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a menținut indicatorii de politică monetară la același nivel, dar ia în calcul o modificare a acestora.
Raport-Inflatie-BNR-15-mai-2017DSC_2879x

Rata anuală a inflației şi-a accentuat tendinţa ascendentă în iunie 2017, ajungând la 0,85% (de la 0,64% în luna anterioară), nivel superior celui prognozat, potrivit Băncii Naționale a României. Creşterea inflației a fost determinată de evoluţia preţurilor volatile ale produselor alimentare şi a celor din tutun, dar şi de accelerarea inflaţiei de bază. Efectele acestora au fost parțial compensate de impactul scăderii dinamicii anuale a preţului combustibililor.

În absenţa reducerii cotei TVA şi a altor modificări de impozite şi taxe nefiscale, rata inflaţiei ar fi urcat în luna iunie la 1,9%, nivel aflat în interiorul intervalului de variaţie al ţintei staţionare. Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat (n.red. – calculată prin eliminarea din indicele preţurilor de consum a preţurilor administrate, a celor volatile şi a preţurilor tutunului şi băuturilor alcoolice) a depășit la rândul ei nivelul prognozat, mărindu-se la 1,42 la sută în luna iunie, de la 1,29 la sută în luna mai a.c., pe seama accelerării creșterii preţurilor produselor alimentare procesate şi, în mai mică măsură, a evoluţiei preţurilor serviciilor”, se spune într-un comunicat de presă al BNR.

Rata medie anuală a inflației IPC (Indicelului Prețurilor de Consum) a continuat să își restrângă valoarea negativă, până la 0,1% în luna iunie, de la -0,2% în luna mai. Calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală şi-a consolidat valoarea pozitivă până la 0,2%, de la 0,1%, în luna mai.

În luna iunie, România a avut a treia cea mai mică rată a inflației anuală din UE

Când o să apară cifra, în perioada următoare, privind inflația din iulie, o bună parte din creșterile de prețuri, din indicele prețurilor de consum, va proveni de la electricitate. Ne preocupă, categoric, evoluția prețurilor administrate, în acest context evoluția prețurilor la electricitate și, din câte știm noi, organele abilitate cu administrarea acestor prețuri vor face, în perioada următoare, comunicările necesare, ceea ce ne va ajuta și pe noi în prognozele de inflație.

Deocamdată, evoluția prețurilor în România este controlată, inflația este una dintre cele mai mici din Europa, dar tot atât de adevărat este că această perioadă de inflație negativă este pe terminate. Nu este un avertisment. Încercăm să ținem inflația în marjele pe care le-am stabilit, cu mijloacele noastre monetare”, a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în cadrul unei conferințe de presă.

BNR a revizuit în scădere prognoza de inflație

Pentru finele acestui an, BNR-ul are o țintă de inflație de 1,6%, potrivit celor mai recente informații, din mai. Prognoza de inflație a Băncii Centrale pentru finele anului viitor este de 3,1%. Se estimează că se va ajunge la o inflație de 3,4%, în primul trimestru al anului viitor.

Dinamica anuală a PIB-ului real a accelerat până la 5,7%

Datele revizuite privind creșterea economică din primul trimestru 2017 reconfirmă accelerarea dinamicii anuale a PIB real până la 5,7% (de la 4,8%, în trimestrul anterior), se mai scrie în documentul Băncii Centrale, care detaliază că:

„Plusul de ritm s-a datorat integral cererii interne – consumul privat s-a majorat cu 7,3% (cu o contribuţie de 5,3 puncte procentuale la creşterea PIB), sub impulsul măsurilor fiscale şi salariale şi al îmbunătăţirii gradului de ocupare a forţei de muncă, în timp ce formarea brută de capital fix şi-a temperat declinul (-1%, de la -14,2 la sută, evoluţie care a determinat reducerea aportului negativ la -0,2 puncte procentuale, față de -3,8 puncte procentuale în trimestrul anterior).

Deşi în continuare pozitivă, contribuția exportului net la avansul PIB s-a redus substanţial (până la 0,2 puncte procentuale), în condiţiile restrângerii ecartului favorabil dintre ritmul de creştere a exporturilor de bunuri şi servicii (printre cele mai înalte din ultimii trei ani) şi cel al importurilor.”

Pe partea ofertei, activitatea economică, din primul trimestru al acestui an, a fost intensificată, în principal de activitatea industrială, al cărei ritm anual de creştere, de 6,8%, a reprezentat maximul ultimelor 12 trimestre, conform BNR. De asemenea, datele statistice pentru aprilie și mai indică accelerarea dinamicii anuale a producţiei industriale şi a comenzilor noi din sectorul prelucrător, precum şi menţinerea unor ritmuri rapide de creştere a exporturilor şi importurilor de bunuri. În acelaşi interval, cifra de afaceri din comerț şi din serviciile prestate populaţiei a înregistrat o creştere alertă, în timp ce activitatea din construcții şi-a accentuat declinul.

Creşterea anuală a costurilor salariale unitare din industrie s-a atenuat comparativ cu trimestrul anterior, pe fondul unor noi câştiguri de productivitate (în special în sectorul auto), dar şi al efectului de bază asociat majorării salariului minim în luna mai 2016; în ramurile producătoare de bunuri de consum aceasta a rămas însă la un nivel de două cifre”, se subliniază în comunicatul BNR.

Creditul în lei a ajuns la cel mai ridicat nivel din decembrie 2016, 60,2%

Condițiile monetare reale au un caracter stimulativ accentuat, se mai scrie în comunicatul de presă al BNR. Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a reluat ascensiunea în luna iunie, atingând nivelul de 4,2% (de la 3,2%, în mai), în principal pe seama reaccelerării creşterii componentei în lei pe segmentul societăţilor nefinanciare şi a ambelor componente pe segmentul instituţiilor financiare nemonetare.

„Ponderea creditului în lei a continuat să se majoreze, până la 60,2% (cel mai ridicat nivel înregistrat din decembrie 1996). Această evoluție certifică o mai bună transmisie a politicii monetare, contribuind, totodată, la atenuarea riscurilor la adresa stabilității financiare”, au mai constat reprezentanții BNR.

În ședința de vineri 4 august, Consiliul de Administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2017, conform căruia „noul scenariu al prognozei reconfirmă perspectiva accelerării inflaţiei pe întreg orizontul de proiecţie”.

„Faţă de raportul precedent, traiectoria crescătoare a ratei anuale prognozate a inflaţiei a fost revizuită în sens ascendent, pe întreaga sa întindere, mai cu seamă pe orizontul scurt de timp, rămânând însă în interiorul intervalului ţintei”, se subliniază în comunicatul de presă al BNR.

Incertitudinile și riscurile asociate acestei perspective sunt reprezentate, pe plan intern, de conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, inclusiv în contextul preconizatei rectificări bugetare, iar, pe plan extern, relevante rămân incertitudinile și riscurile legate de creşterea economică şi evoluţia inflaţiei în zona euro şi pe plan global, în contextul negocierilor pentru Brexit și al politicilor economice din Statele Unite ale Americii.

„O sursă de incertitudini și riscuri continuă să fie și conduitele politicilor monetare ale principalelor bănci centrale și implicațiile lor pe piața financiară locală, inclusiv în conjunctura economică și financiară regională actuală și de perspectivă”, au mai menționat reprezentanții BNR.

BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an

Date fiind evaluările actuale, informaţiile disponibile în prezent, dar și noile surse de incertitudine, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Din mai 2015, rata dobânzii de politică monetară și RMO la activele în lei sunt la aceleași niveluri, prima fiind atunci redusă cu 0,25%, până la 1,75% pe an, iar a doua cu 2 puncte procentuale, până la 8%. RMO la valută a fost redusă de la 10% la 8%, începând cu perioada de aplicare 24 mai – 23 iunie 2017. De asemenea, RMO în valută a mai fost redusă, de la 12% la 10%, în septembrie 2016. Prin reducerea RMO la valută din mai 2017, BNR le-a dat înapoi băncilor între 500 și 600 de milioane de euro.

Se va schimba ceva, în curând?

Dar, recent, Banca Centrală a Cehiei a a majorat rata dobânzii de politică monetară, fiind prima din Europa Centrală și de Est care ia o asemenea decizie după mulți ani.

„Dar în ce condiții? Acolo, rata de dobândă de policită monetară era 0% și inflația 2%. La noi, rata dobânzii de politică monetară este de 1,75% și inflația se menține încă sub 1%, dacă o lunăm ca rată anuală, iar ca medie este încă negativă. Dobânzile pe piața monetară și la titlurile de stat, în Cehia, sunt în bună măsură negative, la noi, sunt pozitive”, a detaliat Isărescu.

În plus, nici în Ungaria, situația nu este cu mult diferită de cea din Cehia, a continuat oficialul Băncii Centrale:

Singura țară cu care, din punct de vedere a ratelor de dobândă ne putem compara ar fi Polonia, unde dobânzile pe piața monetară sunt pozitive, rata de politică monetară este mai apropiată de a noastră. Banca Centrală a Poloniei încă nu a acționat, dar semnalele pe care le primim de-acolo sunt că va acționa și ea. Ne așteptăm să acționeze în acest sens și Banca Centrală a Ungariei”.

În aceste condiții, după cum reiese și din comunicatul instituției, BNR-ul ia în calcul modificarea ratei dobânzii de politică monetară, RMO la lei și RMO la valută.

„Se adună argumentele pentru a acționa în perioada următoare, însă nu putem lua o decizie rupt de ceea ce se întâmplă în zona noastră și în Europa, în general. Așteptăm în acest context și ce va hotărî Banca Centrală Europeană, în septembrie, va fi o decizie importantă pentru viitorul deciziilor noastre, a mai spus Isărescu.

Banca Centrală Europeană a păstrat neschimbată dobânda-cheie pentru zona euro

Guvernatorul a subliniat că este important ca acțiunile BNR să consolideze ceea ce este pozitiv în economie și să contribuie la ajustările necesare, nu brutale, pentru a se corecta dezechilibrele, mai ales în domeniul fiscal și pe plan extern în contul curent, dar să se facă lin.

Deciziile (n.red. – BNR) au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că un mix echilibrat de politici macroeconomice și progresul reformelor structurale sunt esențiale pentru prezervarea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse pe plan global. BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern și internațional, fiind pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune”, se reiterează în comunicatul de presă al BNR.

Grupul Iulius vrea să se asocieze cu CCIR pentru a reconstrui un proiect imobiliar mixt de sute de milioane de euro în jurul Romexpo

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii