„Banca Națională a României monitorizează atent evoluțiile riscurilor la adresa stabilității financiare și urmărește, prin politicile macroprudențiale pe care le-a adoptat sau pe care se pregătește să le adopte, reducerea riscului de supraîndatorare a populației. Totodată, BNR apreciază că debitorii ar fi mai bine protejați, pe termen mediu, dacă ar solicita în mai mare măsură încheierea de contracte de credite cu dobândă fixă. De asemenea, în cadrul Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială, BNR a evidențiat riscurile la adresa stabilității financiare care derivă din constrângerile bugetare slabe în economie. Pentru întărirea rezistenței economiei la șocuri externe, în special privind riscul de credit, este nevoie de un mix prudent și echilibrat de politici economice, care să urmărească revenirea la obiectivul bugetar pe termen mediu (reducerea deficitului structural) și îmbunătățirea disciplinei de plată în economie”, a spus Liviu Voinea, viceguvernatorul BNR, în cadrul conferinței de prezentare a „Raportului asupra stabilității financiare”, ediția decembrie 2017.
Acesta a subliniat că este de dorit trecerea la contractele cu dobândă fixă mai ales pentru creditele ipotecare.
Viceguvernatorul a făcut aprecierea în contextul în care reprezentanții Băncii Centrale au observat că reprezintă un factor agravant pentru stabilitatea financiară faptul că marea majoritate a stocului și a fluxului de credite ipotecare și de credite pentru companii sunt acordate la dobândă variabilă, în condițiile în care reîncepe creșterea dobânzilor.
„Mediul economic din ultimii ani, caracterizat de rate reduse de dobândă și de creșterea susținută a creditului nou, creează premisele acumulării de posibile vulnerabilități privind sustenabilitatea gradului de îndatorare, atât prin canalul bancar, cât şi al IFN”, a precizat Voinea.
Datoria totală a populației a ajuns la nivelul de 139,3 miliarde de lei în septembrie 2017, fiind în creștere cu 7,6% în termeni anuali, pe fondul majorării creditării bancare, care reprezintă cea mai mare parte a îndatorării gospodăriilor, potrivit celui mai recent „Raportului asupra stabilității financiare”. Ponderea îndatorării totale a populației relativ la PIB a rămas la un nivel similar anului anterior (de la 17,3% în iunie 2016 la 17,5% în septembrie 2017), pe fondul accelerării creditului populaţiei într-un ritm similar creșterii economice.
Rata anuală de creştere a creditului nou acordat de IFN populaţiei a fost de peste 72%, în perioada septembrie 2016 – septembrie 2017. În acest context, la începutul lunii octombrie, BNR a impus noi măsuri prudenţiale pentru IFN-uri, care ar trebui să asigure premisele pentru îmbunătățirea gestionării riscurilor, atât din perspectiva IFN, cât şi a îndatorării excesive a populaţiei.
La nivel individual, gradul de îndatorare pentru debitorii care au contractat credite noi a fost în ușoară creștere în perioada septembrie 2016 – septembrie 2017, dar este similar valorii aferente debitorilor cu credite în stoc. Atât în cazul creditului ipotecar, cât și în cazul creditului de consum, nivel îndatorării este mai ridicat în cazul debitorilor care au accesat credite noi în perioada septembrie 2016 – septembrie 2017, relativ la cei cu credite în stoc.
De asemenea, gradul de îndatorare al debitorilor cu salariu între nivelul minim reglementat și nivelul mediu pe economie este mai mare decât cel aferent persoanelor cu venituri peste dublul salariului mediu, iar acest fenomen este notabil în cazul debitorilor cu credite ipotecare (51%, față de 20%).
„Mai mult, faptul că această creștere a gradului de îndatorare a populației are loc în timp ce economia înregistrează rate mari de creștere ne arată problemele creșterii economice: este dezechilibrată și accentuează inegalitatea între grupurile sociale. Ponderea serviciului datoriei în venit în cazul debitorilor cu salariu între nivelul minim reglementat și nivelul mediu pe economie este mai mare decât cea aferentă persoanelor cu venituri peste dublul salariului mediu, iar acest fenomen este notabil în cazul debitorilor cu credite ipotecare”, a subliniat viceguvernatorul BNR.
De asemenea, serviciul datoriei pentru creditele noi acordate persoanelor cu venituri între nivelul minim reglementat și cel mediu a crescut cu 2 puncte procentuale în ultimele 12 luni.
„Având în vedere faptul că aproape 30 la sută din debitorii cu credite ipotecare au venituri între salariul minim și cel mediu, o proporție semnificativă a populației înregistrează niveluri de îndatorare îngrijorătoare în cazul unor evoluții adverse”, a punctat Voinea.
De asemenea, accesul la finanțare este mult mai redus pentru persoanele din cuintilele inferioare: doar 1% de persoane din primele trei cuintile, respectiv cele cu cele mai mici venituri, reprezentând 60% din total, au contractat un credit ipotecar.
„Ratele scăzute de dobânzi și acordarea de credite în lei au îmbunătățit accesul la finanțare, însă trendul ascendent al prețurilor imobiliare a contracarat aceste îmbunătățiri”, a mai spus viceguvernatorul.
Voinea a adăugat că o senzitivitate mai mare o prezintă creditele ipotecare decât creditul de consum la posibile șocuri asupra ratei dobânzii, venitului sau cursului de schimb, date fiind maturitatea (perioada pentru care sunt acordate) și sumele contractate mai mari.
„În contextul în care ratele de dobândă se află în prezent la minime istorice, riscul principal, pe termen mediu, îl reprezintă impactul viitoarelor creșteri în costul de finanțare asupra gradului de îndatorare. Raportul serviciului datoriei în venit aferent creditului ipotecar ar suferi cea mai mare creștere în cazul unei majorări a ratei dobânzii de 2 puncte procentuale, respectiv cu 5,3 puncte procentuale”, a completat Voinea.
Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate Financiară, direcție care a realizat raportul, a spus că în special categoriile cu venituri mai scăzute au tendința unui grad de îndatorare mai ridicat.
„Așa cum a început să observe în ceea ce se întâmplă pe piață. O creștere cu 2 puncte procentule a ratelor dobânzii duce la o creștere de serviciului datoriei de la o medie actuală de 65% din venit, pentru categoria cea mai vulnerabilă și creditele ipotecare, la 75%. Această creștere devine dificil de suporat”, a detaliat Rădulescu.
BNR discută în prezent cum poate limita raportul dintre rata lunară și venitul debitorilor, astfel încât în momentul în care dobânzile vor crește să nu se ajungă la niveluri greu de suportat de către debitor a ratelor lunare.
Structural, șocul de dobândă ar genera o creștere a ponderii debitorilor cu grad de îndatorare peste 40% cu aproximativ 10 puncte procentuale, potrivit calculelor BNR. Mai mult, în perioada iunie 2016-iunie 2017, valoarea mediană a unui credit ipotecar nou contractat a continuat să se majoreze, fiind cu 5% peste nivelul aferent expunerilor bancare ipotecare în stoc. Acest lucru determină creșterea senzitivității gradului de îndatorare la modificarea ratei dobânzii, ceea ce amplifică vulnerabilitatea debitorilor.
